14,506 matches
-
și de nefrotoxicitate medicamentoasă/supradozare a diverselor medicamente. 15.2. Fiziopatologia BCR în BCR se produc invariabil leziuni progresive și ireversibile ale nefronilor. Severitatea și ritmul de progresie al acestor leziuni morfologice și adaptărilor fiziopatologice la nivel renal sunt foarte variabile de la o afecțiune la alta și de la un individ la altul, funcție de cumularea și intensitatea anumitor factori de progresie. Astfel, istoria naturală a nefropatiei diabetice implică una dintre cele mai mari rate de progresie - o degradare cu circa 10 ml
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
factorilor care au determinat leziunea renală inițială. Frecvent însă, factorul care a determinat lezarea renală inițială persistă și reprezintă un factor de progresie a BCR (de ex. anomaliile metabolice din DZ, HTA) - vezi Tabelul III. Rata de progresie este foarte variabilă funcție de patologia subjacentă și de numărul/magnitudinea factorilor de risc pentru progresia disfuncției renale, prezenți la un anumit individ. Factori de risc pentru progresia bolii cronice de rinichi în mod tradițional, se consideră că rata de progresie a BCR este
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
DP. Mezoteliul este format dintr-un strat de celule plate, cu microvilozități, dispuse pe o membrană bazală subțire și discontinuă. Celulele mezoteliale sunt interconectate prin joncțiuni, care se opun trecerii apei și solviților. Interstițiul este un țesut conjunctiv de grosime variabilă, compus din celule (fibroblaste, macrofage), fibre, vase și substanță fundamentală. Endoteliul capilar are pori de dimensiuni variabile, constituind o adevărată „sită” în calea trecerii apei și solviților. Vascularizația limfatică a peritoneului (în special cea subdiafragmatică) drenează lichidul din cavitatea peritoneală
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
subțire și discontinuă. Celulele mezoteliale sunt interconectate prin joncțiuni, care se opun trecerii apei și solviților. Interstițiul este un țesut conjunctiv de grosime variabilă, compus din celule (fibroblaste, macrofage), fibre, vase și substanță fundamentală. Endoteliul capilar are pori de dimensiuni variabile, constituind o adevărată „sită” în calea trecerii apei și solviților. Vascularizația limfatică a peritoneului (în special cea subdiafragmatică) drenează lichidul din cavitatea peritoneală spre torace, putând reduce, uneori considerabil, UF netă. Mecanismele fizice fundamentale ale DP sunt difuziunea, convecția și
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
care separă sângele din capilarele peritoneale de lichidul de dializă din cavitatea peritoneală. Difuziunea solviților depinde calitativ și cantitativ de trei factori: 1) Suprafața efectivă de schimb a membranei peritoneale, care depinde, la rândul său, de numărul de capilare funcționale, variabil de la un pacient la altul și chiar la același pacient în condiții diferite. 2) Gradientul de concentrație al solviților. Transporturile solviților depind de compoziția sângelui uremic și, respectiv, a soluției de dializă (dializat). Astfel, în timpul DP, ureea, creatinina, potasiul și
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
dializă în sânge, determinând scăderea mai rapidă a gradientului osmotic și deci a UF. Reabsorbția (retrofiltrarea) se referă la deplasarea apei și a solviților în sens invers UF, adică dinspre cavitatea peritoneală spre sânge, prin cBCRulația limfatică, cu un debit variabil. Din punct de vedere clinic, reabsorbția joacă un rol negativ, deoarece reduce (uneori semnificativ) UF netă și epurarea solviților. în cursul DP, volumul intraperitoneal crește continuu la începutul perioadei de echilibrare, datorită UF. Debitul UF scade apoi progresiv, ca urmare
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
sunt cauzate de fungi (3-7 %) și de micobacterii (1-2 %). în peritonita asociată DP, spre deosebire de peritonitele chirurgicale, infecția este cu un germen unic, iar inoculul bacterian este de obicei în cantitate mică. Căile de acces ale microorganismelor în cavitatea peritoneală sunt variabile și adesea dificil de identificat: Calea transluminală este cea mai frecvent implicată (30-40 %). Contaminarea se face de obicei cu bacterii Gram pozitive, cu ocazia schimburilor de dializă, în timpul conexiunii dintre setul de transfer și pungile cu soluție. Bacteriile provin fie
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de repoziționare a cateterului sub control vizual, prin peritoneoscopie sau laparotomie). în caz de eșec, este necesară înlocuirea cateterului. 4. Complicații metabolice Tulburările metabolismului glucidic. Glucoza din dializat se absoarbe în cantitate de 100 - 200 g/24 ore. Absorbția este variabilă de la un individ la altul, crește în cazul utilizării de soluții concentrate, al stazelor lungi și în cursul peritonitelor și poate induce hiperglicemii de până la 160 mg/dl la pacienții nediabetici, și chiar 300 - 400 mg/dl la diabetici. Consecințele
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
rejetul acut. Histologic, toxicitatea ciclosporinei se caracterizează prin fibroză interstițială, atrofie tubulară și arteriolopatie intrarenală, modificările anatomopatologice reprezentând un indicator mai precoce și mai exact al nefrotoxicității medicamentoase în comparație cu apariția retenției azotate. Dozele terapeutice eficace și cele nefrotoxice sunt foarte variabile de la un pacient la altul și la același pacient în diferite circumstanțe. Ca urmare, tratamentul cu IN se conduce funcție de nivelul seric al (ciclosporinemiei sau tarcolinemiei). Alte efecte secundare posibile ale IN sunt reprezentate de: HTA, hipertricoză, hiperkaliemie, hipomagnezemie, hipertrofie
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de sodiu izotonic 14‰ este rezervată situațiilor de acidoză asociată. Cantitatea de sodiu de administrat poate fi estimată aproximativ prin pierderea în greutate (1kg greutate este egal cu aproximativ 1 l soluție salină 9 g/l). Viteza de administrare este variabilă, în general 1-2 l în primele șase ore, și trebuie adaptată la funcția miocardică și strict supravegheați parametrii clinici (presiune arterială, puls, diureză, auscultație pulmonară). La aportul zilnic de 1,5 l se adaugă 300 cc pentru fiecare grad de
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
între acțiunea diureticului și ingestia de sare poate duce la depleție sau la supraîncărcare de volum Uree eficient Intoleranță digestivă, la doze mari-azotemie Soluție salină hipertonă ± administrare de diuretice de ansă Corectează concentrația de sodiu seric Rata de corecție este variabilă și controlul dificil; corecția rapidă și excesivă se asociază cu mielinoliză Capitolul 18 HIPOȘI HIPERKALIEMIILE Potasiul este principalul cation intracelular. Menținerea unei concentrații stabile de potasiu plasmatic este esențială pentru funcția celulară normală, ritmul cardiac și transmisia neuromusculară adecvată. Hipoși
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în tubii distali, 20-25 % în ansa Henle și 10-15 % din filtrat ajunge în tubii colectori, unde se poate continua reabsorbția; la acest nivel se produce în special secreția de potasiu. Partea finală a nefronului reglează excreția de K+, prin combinarea variabilă a reabsorbției cu secreția. Schimburile de la acest nivel determină cantitatea de potasiu excretată de rinichi. 17.1. HIPOKALIEMIA Hipokaliemia este definită prin scăderea concentrației plasmatice sub 3,5 mEq/l. Cel mai frecvent este asociată unui deficit potasic total. 17
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în fier; • transfuziile cu eritrocite congelate, care sunt depletizate de potasiu pot duce la scăderea rapidă a K; • rășini schimbătoare de ioni (Kayexalate) administrate în exces la un insuficient renal. 17.1.2.4. Transfer excesiv de K spre celulă: Kaliurie variabilă adesea < 10 mEq/l Poate surveni în absența pierderilor externe de K. Se poate instala foarte rapid (ore). Cauze: • alcaloza metabolică sau respiratorie; • perfuzii cu soluții glucozate plus insulină; • paralizie periodică familială; atât formele ereditare cât și cele câștigate produc
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
hiperoxie (PaO2 crescută) Tulburări neurologice: obnubilare convulsii Răsunet hemodinamic: Diminuarea contractilității miocardice Efect de vasodilatație sistemică globală Efect vasoconstrictor pulmonar Pierderea eficacității aminelor presoare dacă pH < 7 Răsunetul hidro-electrolitic: pH < 7,38 (HCO3-) < 22 mmol/l PCO2 < 44 mmHg Kaliemia variabilă (crește în caz de insuficiență renală, post medicamentos) Cloremia este variabilă în funcție de etiologie: (1) crescută: acidoze tubulare, pierderi digestive de bicarbonați, intoxicații cu derivați de acizi clorați; (2) normală: insuficiență renală; (3) scăzută sau normală: exces de aport de acizi
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
miocardice Efect de vasodilatație sistemică globală Efect vasoconstrictor pulmonar Pierderea eficacității aminelor presoare dacă pH < 7 Răsunetul hidro-electrolitic: pH < 7,38 (HCO3-) < 22 mmol/l PCO2 < 44 mmHg Kaliemia variabilă (crește în caz de insuficiență renală, post medicamentos) Cloremia este variabilă în funcție de etiologie: (1) crescută: acidoze tubulare, pierderi digestive de bicarbonați, intoxicații cu derivați de acizi clorați; (2) normală: insuficiență renală; (3) scăzută sau normală: exces de aport de acizi exogeni sau endogeni b) Principalele cauze ale acidozei metabolice în funcție de mecanism
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Alcaloza metabolică nu are semne clinico-biologice specifice; acestea trebuie cercetate în corelație cu un context evocator (tratament diuretic, abuz de laxative, vărsături repetate sau aspirație gastrică, depleție potasică severă, hipercorticism sau hipermineralocorticism). Manifestările clinice ale alcalozei metabolice sunt de intensitate variabilă, în funcție de gradul alcalozei: manifestări din partea SNC: cefalee, confuzie, somnolență, comițialitate; cardiovasculare: aritmii, potențializarea toxicității digitalicelor; respiratorii: hipoventilația alveolară (hipoxemie, hipercapnie) poate agrava starea pulmonară și neuropsihică a bolnavilor cu insuficiență respiratorie cronică; neuromusculare: parestezii, semnul Chvostek, semnul Trousseau, slăbiciune musculară
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
7,42, (HCO3-) > 26 mmol/l, PCO2 > 44 mm Hg; hipokaliemie indusă de alcaloză (kaliemia scade cu 0,4 mmol/l prin creșterea cu 0,1 a pHului); deshidratare extracelulară: hemoconcentrație, natremie normală sau scăzută, insuficiență renală funcțională; hipocloremie, clorurie variabilă (în funcție de etiologie). c) Principalele cauze de alcaloză metabolică A. Alcaloză prin aport excesiv de alcaline: sindromul lapte alcaline din tratamentul ulcerului gastro-duodenal; aport excesiv de bicarbonat sau rebound după corecția unei acidoze metabolice sau a unei hiperkaliemii; administrarea combinată de antiacide nonabsorbabile
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ca urmare a reabsorbției crescute de Na la acest nivel prin hiperaldosteronism secundar. Secreția de ioni de H+ este responsabilă de generarea crescută de ioni de bicarbonat. D. Alcaloze metabolice insensibile la clor se caracterizează prin absența deshidratării extracelulare, clorurie variabilă și uneori hipertensiune arterială. Cauze: hiperaldosteronism primar; sindromul Cushing; depleție potasică; tubulopatii congenitale (sdr Bartter, Gitelman), hipomagneziemie, hipercalcemie. Excesul de aldosteron și alți mineralocorticoizi produc alcaloză metabolică prin stimularea H+ -ATP-azei și a canalelor epiteliale de Na din tubul colector
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
respectiv, se omite un bolus IV, iar bolusul următor se reduce cu 25-50 % (vezi și „Tratamentul vasculitelor associate cu ANCA”). Apariția febrei la un pacient neutropenic impune spitalizare. Limfopenia se întâlnește aproape constant, după câteva săptămâni de tratament. Durata este variabilă, dar poate persista pe toata durata tratamentului. Numărul limfocitelor trebuie supravegheat cel puțin o data pe lună. Dacă scade < 500/mm3, este necesară profilaxia pneumocistozei (cu trimetoprim/sulfametoxazol). Trombocitopenia și anemia sunt mai rare. Toxicitatea vezicală. Survine în 2-50 % din cazuri
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Prezentare: cps 250 mg, cp 500 mg, sol. buvabilă 200 mg/ml, fiole 500 mg. Dozele: în transplantul renal, 1 g × 2/zi; în transplantul cardiac, 1,5 g × 2/zi; în transplantul hepatic, 1-1,5 g × 2/zi; doze variabile în alte situații (de obicei, 1-3 g/zi). 5. Efecte adverse: Tulburări digestive (36 %): diaree, constipație, dureri epigastrice, vărsături; Tulburări urinare (40 %): micțiuni imperioase, polakiurie, disurie, hematurie; Insomnie, cefalee; Dureri dorsale, toracice, musculare, articulare; Infecții (oportuniste, CMV); Tulburări metabolice: hipercolesterolemie
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
clare; aceste indicații sunt redate în Tabelul I. Pentru purpura trombocitopenică idiopatică si scleroza multiplă, raportul beneficiu-risc este necunoscut. în cazul sclerozei laterale amiotrofice, polimiozitei/dermatomiozitei și psoriazis-ului, eficiența PL este în curs de evaluare. Metoda necesită un număr variabil de ședințe (în general 5 - 7, dar se poate ajunge și până la 14) în funcție de factorul care trebuie înlăturat și de răspunsul clinico-biologic. Ulterior, în cadrul imunoglobulinelor patogene (auto-anticorpi, paraproteine), sinteza poate fi redusă prin asocierea terapiei imunosupresoare. Incidența complicațiilor este redusă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
existență epică distinctă, toată instrumentația menită să confere obiectivitate evocării poartă mesajul unei singure conștiințe: conștiința tragică a naratoarei și mai ales a analistei exclusiv autoscopice. Căci, oricât ar părea de ciudat, nu numai nuvelistica, dar și romanele sunt expresii variabile și variate ale aceleiași vocații confesive, cu diferența că în ultimele confesiunea se disimulează integral în formele narațiunii obiective. O evoluție a formelor nu este însă aici și o modificare a substanței vizionare. Sub masca „obiectivă” a Elenei Drăgănescu, a
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Societății de Litere și Arte Placebo, pentru ca la numărul 5 să fie anunțat colegiul de redacție: Stelian Ceampuru, Valentin Dobrescu, Anghel Gâdea, Octavian Grigore, Florin Marincea-Crângeanu, Ștefan Marinescu Vida (coordonator), Romulus Toma. Vor mai face parte din colegiu, pe termene variabile, Bogdan Ghiu, Traian T. Coșovei și Mihail Grămescu. Este de semnalat, în primul rând, numărul 6/1991, închinat lui Marin Preda, cu scrisori inedite ale acestuia către un fost coleg de școală primară. Aici mai semnează Romulus Sălăjan, Ștefan Marinescu
PLACEBO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288833_a_290162]
-
nemți, rromi, turci, armeni, greci). O. desenează portretul robot al așa-numitului „evreu imaginar”, format de-a lungul timpului din clișee, legende, superstiții, spaime și informații greșit digerate. Măsurarea distanței dintre portretul „evreului imaginar” și cel al „evreului real” (distanță variabilă în timp și spațiu) este una dintre metodele de antropologie culturală folosite de autor. Stereotipurile - negative sau aparent pozitive - din care se compune „evreul generic”, „abstract” și „virtual” sunt urmărite exhaustiv, de la portretul fizic și profesional la cel moral și
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
cântecele epico-lirice, și are ca obiect mituri românești fundamentale - Miorița, Meșterul Manole, Soarele și luna - examinate nu doar în sine, ci și cu reflexele lor în creația cultă. Autorul propune un model de analiză didactică, și prin compararea textelor relevă variabilele și invariabilele în funcție de timp și de stil individual. Un caracter didactic au antologiile Reflexe folclorice în literatura scrisă (2000) și Perenitatea textului literar (2003). Propunându-și să faciliteze înțelegerea fenomenului de absorbție a valorilor etice și estetice folclorice de literatura
OLTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288523_a_289852]