10,104 matches
-
scriitorul Ștefan Dumitrescu afirmă: ,,..mintea care a scris aceasta carte este o minte vastă, doctă, de erudit, cu o capacitate extraordinară de a face conexiuni între elemente artistice, științifice, istorice și estetice încât îți trebuie o minte excepțională și cunoștințe vaste de mitologie, istorie, matematică, literatură, muzicologie ca să poți să urmărești firul ideii, sau ideile care se nasc asemenea unor artificii irizând spațiul în toate direcțiile pe timpul lecturii” o carte care se adresează specialiștilor în hermeneutică, eminescologilor, oamenilor de știință care
GHEORGHE A.M.CIOBANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357811_a_359140]
-
prea elevată pentru mintea „marxist-leninistă” a slujitorilor comunismului. Mă așez pe băncuța din curtea bisericii, privind credincioșii cum se perindă. Cam puțini pentru o biserică la care slujise unul dintre marii intelectuali și duhovnici ai sufletului argeșean, cu o cultură vastă, pentru care slujbele la biserică erau adevărate lecții de educație cultural-patriotică. Orice discuție cu părintele Marinescu îți antrena cultura generală. De la „Confesiuni” a Sf. Augustin, la „Tratatul de preoție” al Sf. Ioan Gură de Aur, de la cărțile lui Jack London
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357848_a_359177]
-
Iași Mai mult decât în alte provincii ale țării, cel de-al doilea război mondial lăsase peste tot în Moldova răni adânci, vizibile în ruine, devastări, mizerie socială. Eparhiile Moldovei erau și ele dezorganizate economic și administrativ. Se cerea o vastă operă de reconstrucție morală și materială, printr-o strictă chivernisire a resurselor și totală dăruire a celor angrenați în acest efort. Mitropolitul Moldovei Irineu Mihălcescu, ales în scaun la 29 noiembrie 1939, era suferind și avea neapărată nevoie de o
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
părintelui Justinian. Părintele necăjiților și tătăl orfanilor Marea problemă a Moldovei acelor ani era ocrotirea copiilor, îndeosebi a celor orfani, ajutorarea văduvelor, invalizilor, foștilor prizonieri și deportați scăpați din lagăre și refacerea gospodăriilor distruse de război. Pentru a spijini această vastă operă de asistență socială, Mitropolitul Justinian Marina a străbătut săptămâni de-a rândul, zi și noapte, eparhia și a stat de vorbă cu preoții la fața locului, mobilizându-i în lucrarea de salvare a copiilor, mai ales, viitorul țării și
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
lenea în gândire" și nu se repetă niciodată. Cursurile sale sunt mobile, niciodată aceleași, îmbogățite și redimensionate, un permanent prilej pentru profesor de a duce înțelegerea proprie și pe cea a cursanților săi la un nivel mai complex și mai vast. Este un posibil motiv pentru care Nae Ionescu nu s-a oprit să scrie cărți. Cugetarea lui dinamică, fertilă, cumulativă nu se sedimentează într-o formă voit permanentizată, dar se întipărește definitiv, ca prezență reală și efectivă, în viața spirituală
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
Georgetei Resteman este blând: dojenește dar nu acuză, spune dar nu se dezice, critică dar nu uneltește. Că un Om și Român adevărat, resimte acut realitatea imediată, povară vremurilor, sărăcia, care îi îndepărtează pe oameni și le transformă sufletele în vaste întinderi sterile. De multe ori, vorbele poetei sunt cuvintele pe care omul modern nu mai are curajul să le rostească, poezia căpătând astfel valențele unei revolte, menite să aducă la lumină adevărul: „Răvășită-i astăzi țară/ De orgolii și de
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
lucrarea sa publică de 3 ani și jumătate iar prin mintea guvernatorului începe să se perindeze tot ceea ce știa despre omul din fața lui. Vindecări, fapte de iubire, învățături divine de o profunzime cum niciodată nu s-au mai auzit în vastul imperiu român. Pilat a fost omul care a trăit în ritmul progresiv al timpului său. Era un om cu mintea deschisă spre cultură , educație, realizărilor în orice domeniu din imperiu. El cunoștea faptul că în mentalitatea românilor omul care avea
NEPRETUITA OCAZIE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358306_a_359635]
-
uniform al existenței unei lumi dejucate la hotarul dintre viață și moarte. Palidul este atras de cenușiu și târât în cavouri a căror cripte vor despărți fostul „eu” de lumină, zădărnicindu-l în obscur. Aparent, „nefiindul”: „Pe zări argintii / În vastul cavou...” (Amurg) încearcă să se rupă de egoul său care, în realitatea eternă, se va zbate hăituit de neliniști a căror critică rămâne drumul neînțeles. Perpetuumul lucind al ideii țâșnite din obscur, din interiorul căreia crepusculul zvâcnește: „Cu pene albe
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
Sau știu prea multe și nu zic... Mi-e frică să anticipez durerea Și prea asurzitoare e tăcerea... Dar dacă ne lăsăm pe valuri Și în derivă ancoram la maluri Și regăsim ceea ce ne-a legat E chiar esență unui vast regat... Acolo unde suntem împreună Visăm și soare dar și luna Iubim ce sufletul ne spune Și ne găsim un loc anume Acolo vom trăi nedespărțiți Și vom fi liberi dar și liniștiți Că nimeni și nimic nu ne desparte
O ULTIMA INCERCARE... de MIRELA STANCU în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358346_a_359675]
-
fantastică, Sintagmă plastică. Vă ofer în dar, De vin un pahar, Roze de Cotnar. Mă vedeți, zâmbesc, Sunt mirat! Trăiesc! De asta vă iubesc. Toți îmi spun bătrân, De acord, mă-nclin, În fața ta Destin. Mercy pentru toast, Altfel foarte vast, Ca un bărbat cast! Moldova Veche 7 noiembrie 2008 --- ZILE ÎN CALENDAR Am adunat ca o furnică, Zile și ani, clipă cu clipă, Am trecut an după an, Noi zile în calendar! --- Referință Bibliografică: Ziua onomastică / Mihai Leonte : Confluențe Literare
ZIUA ONOMASTICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358403_a_359732]
-
atunci când a început să învețe carte. Înscris la Cernăuți în clasa a treia la gimnaziul greco-catolic, după primele două învățate acasă, el a avut posibilitatea să citească și să participe la spectacole de teatru. Mai întâi a găsit acasă o vastă bibliotecă cu volume ca „Alzira” sau „Americanii” tragedie de Voltaire, tradusă de Gr. Alexandrescu, „Antony”, dramă de Alexandre Dumas, tradusă de Alexandru Hrisoverghi, cu precuvântarea lui Costache Negruzzi, „Mizantropul” de Moliere și „Zaira” de Voltaire, traduse de George Sion, piese
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
sau „Americanii” tragedie de Voltaire, tradusă de Gr. Alexandrescu, „Antony”, dramă de Alexandre Dumas, tradusă de Alexandru Hrisoverghi, cu precuvântarea lui Costache Negruzzi, „Mizantropul” de Moliere și „Zaira” de Voltaire, traduse de George Sion, piese de teatru citite, apropriindu-l de vasta cultură teatrală. La liceul german, trecut în septembrie 1860, a dus-o greu, mulți profesori erau „ iluștri pedagogi, dar uitau să fie oameni” ceea ce l-a făcut pe Eminescu să urască școala. A găsit mângâiere în casa lui Aron Pumnul
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
dramaturgiei. Din Viena, Eminescu trimite „Familiei”, în toiul discuțiilor despre teatrul românesc din Transilvania, articolul „ Teatrul românesc și repertoriul lui”, apărut în numărul din 18/30 ianuarie 1870, un fel de profesiune de credință a tânărului Eminescu, care dovedește o vastă cultură teatrală, îmbăgățită prin cercetarea bibliotecilor și prin urmărirea spectacolelor. La Viena Eminescu mergea des la teatru. O spune unul dintre colegii lui: „Întotdeauna mergeam la teatru și mai cu seamă la Burgtheater și la Opera Imperială, mai cu deosebire
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
de Vest din Timișoara, la Facultatea de Litere și Limbi Străine, obținând și acolo bursă de studii. Timișoara e un oraș care mi-a intrat imediat în suflet. Acolo am avut posibilitatea să exersez continuu, să îmi creez un repertoriu vast, cu piese din diverse genuri muzicale, cântând aproape în fiecare seară la cluburile din oraș. La început cântam în duet - voce și pian sau voce și chitară. Mai târziu, am hotărât să-mi creez o formație. Eram sigură că va
INTERVIU CU SOLISTA DE JAZZ, INGA ŢARANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357976_a_359305]
-
la Colegiul de muzică “Saint Louis” din Roma. El a fost cel care m-a încurajat în crearea unui repertoriu soul. Vara anului 2011 a fost deosebit de plină. Am realizat un turneu cu Orchestra Sinfonică Abbruzzese, având ca bază un vast repertoriu, de la piese pop la rock sau blues. La ce concursuri, festivaluri ai participat? Ce premii ai obținut? Am participat la mai multe concursuri de muzică ușoară și folk, mai ales în perioada liceului, obținând premiul I la Festivalul Tineretului
INTERVIU CU SOLISTA DE JAZZ, INGA ŢARANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357976_a_359305]
-
idealist... un analist, dar și un judecător prea aspru cu ceea ce se întâmplă în jurul lui, un acerb critic al răutăților înconjurătoare, un nemulțumit, un perfecționist, dar și un om care s-a înecat încet-încet în propria-i lucrare, munca prea vastă... Prea vroia să le facă pe toate! Acest lucru l-a obosit, i-a măcinat nu numai fizicul ci și psihicul. A devenit depresiv, închis în sine, introvertit, uneori suspicios chiar și cu cei care îl iubeau, dar totuși corect
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
și confesiune”, Editura Ecclesia, Mănăstirea Nicula, 2004, 316 pagini... De la bun început, doresc să recunosc și dezvălui adevărul că am apreciat întotdeauna, cărțile pe care le-a scris Părintele Ioan Morar, precum și toată activitatea sa pastoral-misionară, caracterul și cultura foarte vastă și solidă de care dispune, de asemenea (și) dragostea sfinției sale pentru cultura, arta și spiritualitatea autentică!... Sunt de-a dreptul impresionat de capacitatea și puterea preacucerniciei sale de muncă susținută, pe care o desfășoară și acum, și bine face că
PĂRINTELE IOAN MORAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358006_a_359335]
-
a sferei sale, în urma lucrării divine efectuate de Iisus; b. Încorporarea de noi și noi teritorii prin avansarea creștinismului dinspre Orient spre Occident, practic creștinarea integrală a Europei și a unor teritorii învecinate, proces care a dus la apariția unui vast spațiu creștin, perfect individualizat - cel puțin în primele secole! - prin unitatea noii credințe și prin uriașa forță de convingere a moralei sale. Asemenea argumente ne obligă să vedem în creștinism singura revoluție ce-a avut loc în istorie (Petre Țuțea
MIZERABILISMUL OMULUI MODERN de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358044_a_359373]
-
pe care ne-a predat-o cu atâta dăruire și abnegație... El este și va rămâne în continuare, în conștiința discipolilor, profilul dascălului cu deschidere spre universal, spre consistență și acrivie științifică predată cu foarte multă acuitate și exactitate... Cu vaste și avizate cunoștințe în cele mai diverse discipline istorice și teologice... Părintele Profesor ne inspira foarte multă seriozitate, sinceritate și mult discernământ... Tocmai din această cauză era foarte apreciat, foarte admirat și, probabil, și invidiat... Părintele Profesor Aurel Jivi a
ZECE ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358080_a_359409]
-
studii și cărți au apărut în publicații de la Chișinău, Iași, Bucuresși, Kiev, New York,Toronto etc. Biografia acestui ilustru om este presărată cu momente dramatice și chiar spectaculoase, așa cum reiese din cele scrise de Vlad Pohilă care i-a alcătuit-o. Vasta, prodigioasa și originala activitate a lui Andrei Vartic generează opinii și atitudini împărțite - de la aclamare până la huiduială, de la admirație - la agresivitate, de la extaz - la reticențe etc. Unii probabil nici nu sunt capabili să sesizeze - nu ca să cuprindă - omnizența acestui om
IN MEMORIAM (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358193_a_359522]
-
de pe vremea boierului Bebi Dunca, despre care se zvonea că fugise-n America. Pilonii rotunzi din fața conacului susțineau acoperișul ce adăpostea o verandă luminată încă din primele ore ale dimineții de razele generoase ale soarelui. De pe prispa conacului, undeva, în vasta câmpie a Bărăganului, se vedeau movilele ca niște cocoașe de dromader, semne ale unei civilizații de mult apuse. După instalarea puterii populare, prin ferestrele deschise ale fostului conac, se auzea în permanență zgomotul unei mașini de scris, la care bătea
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
făcându-și cruci mari, ca în fața unei icoane, dând onorul unei mămăligi din care ieșeau aburi. Aforismul lui, ce se vehicula încă de pe vremea lui Constantin Argetoianu, și care se referea la porumbul adus de peste ocean și cultivat acolo în vasta câmpie a Bărăganului, era: Rarul umple carul, desul umple fesul. Din nefericire, acest dicton, ce venea să îmbogățească lirica panteistă a folclorului românesc, grefat pe mitul civilizației mayașe, rostit pentru prima dată de vreun Euridițian, fără a avea Academia Franceză
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
observa chiar și dintr-o primă ori simplă răsfoire a ei, pune în discuție și dezbatere lucruri și probleme foarte importante, fundamentale, ale omenirii, de natură existențială, spirituală, dogmatică, filozofică, morală, într-un cuvânt teologică. Spicuind și rezumând din această vastă, consistentă și bogată lucrare doar preocupările, întrebările și frământările autorului, cu privire la problema religioasă, spirituală, a cosmosului, universului și omenirii întregi, sau preocupările domniei sale cu privire la importața religiei, implicit a culturii sacre, spirituale, în viața omului, dintotdeauna, inclusiv a omului de astăzi
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – GHEORGHE DRAGOMIR, TERRA, PLANETA SUFLETELOR RĂTĂCITE, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, BUCUREŞTI, 2014, 468 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357474_a_358803]
-
în domeniul producției. M-au ajutat mult materialele împrumutate de la centrul de cercetare Palas. În baza lor mi-am construit toată teza lucrării. - Deci nu îți faci probleme că nu-l iei. - Problema ar fi să nu fiu admisă din vaste motive politice și de nu mai știu eu ce. La acest necaz al meu a contribuit și faptul că părinții mei, mai bine spus, bunicii, au făcut politică țărănistă. Tata a fost doar un simplu simpatizant, nu s-a implicat
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357478_a_358807]
-
să fie împinsă către polii comparației cu superficialitatea. Una dintre interpretele care nu intră în jocul acestor imagini cu trăsăturile grămezii împodobite cu sclipici este Sanda Ladoși. Sanda Ladoși e Sanda Ladoși! Înainte să pornesc alcătuirea acestor reflecții am cercetat vastul Internet și am aflat o întindere de spuse, dintre cele mai confuze, care în loc să ilustreze o artistă excepțională, creionează o femeie în ipostaze dintre cele mai banale, până și cu sacoșa la piață...! Or, aceste descrieri pot fi semnificative pentru
SANDA LADOŞI. COROANA ŞI PIATRA RARĂ A COROANEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357635_a_358964]