9,893 matches
-
compare ca o tânguire a strunei de vioară peste care trece arcușul, mângâind-o cu blândețea adierii de vânt, sau rostogolindu-se ca tumultul unui râu de munte, ce se prăvale în cascade dintre stânci, precum sârbele și bătutele din vatra satului din Drăguțești, organizate de flăcăi sâmbăta seara. Fetița, căruia spera să-i dea naștere cât de curând, dorea să aibă acel glas care să-i aline dorurile, sau să-i vindece rănile scrijelite pe suflet, în cei treizeci și
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343100_a_344429]
-
al IX-lea Monomachos le-a dat pământ, ulterior creștinându-i. Kegen a primit astfel titlul de patriciu și trei cetăți la Dunăre ca vasali. Numele de Pecineaga i sa dat comunei în anul 1923. În urma unor descoperiri arheologice în vatra localității s-a găsit o pardoseală de cărămidă a unui edificiu roman datând de prin secolul IV e.n. precum și monede de epocă romană, iar pe teritoriul satului Vânători, s-au scos la lumină urme din epoca elenistica, deci se poate
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343101_a_344430]
-
jud. Tulcea), Pecineaga (jud. Constanța), pădurea Peceneaga (jud. Brăila) și muntele Picineagul (în fostul județ Muscel). Comuna într-o anumită perioadă politică de tristă amintire a mai purtat și denumirea de I.G. Duca (1933-1940) deoarece politicianul avea o moșie în vatra satului Vânători aparținător ca administrație comunei Pecineaga. Prin 1882 -1883 a urmat în Dobrogea, migrația mocanilor oieri din zona Sibiului și al Brașovului, urmată la puțin timp de cei din partea Brăilei prin 1884, când vreo 30 de noi familii sosite
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343101_a_344430]
-
casei o masă din blăni de brad, peste care așternu o față de masă țesută la război de bunica Floarea, apoi atașă două canapele făcute din dulapi din lemn de salcâm. Bunica Floarea aduse o pâine cât roata carului, coaptă pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit, pline cu caș și brânză proaspătă, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă, frumos colorată cu motive florale, plină cu zamă de cocoș. Era o ciorbă
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
lăsându-le în grija lui Dumnezeu pe cele două femei. În odăiță, soba duduia plină cu lemnele încinse. Lovea Gligor cu furie ciocanul de nicovală, de săreau scântei în tot atelierul, modelându-și cu iscusință potcovița înroșită în cărbunele din vatra forjei, pentru un nou cerc necesar butucului unei roți de căruță. Moștenise acest atelier de la tatăl său, de la care învățase și meseria de fierar - rotar și potcovar, cum și părintele lui o primise de la tătâne-său, care și-a adus
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
pe acela de soț, fiind un zdrahon de mocan bine legat și arătos ca june, crescut mai mult la stână, cu jintiță și caș proaspăt de oaie, dar părinții l-au preferat de ginere pe Gligor, om cu munca în vatra satului, nu ca celălalt dus mai tot timpul peste muntele Chițigaia, la pășunat cu oile, de la topirea zăpezilor și până după Sfântul Dumitru, când se înturna în sat cu turma în stabulația de iarnă. Gligor câștiga destul de bine din meseria
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
adus pi lumi o ghitamai fata, frumoasâ ca șâ ea! - Fatâ? lăsă bărbatul să-i scape un oftat fără să vrea. Dezamăgirea i se putea citi pe față, chiar dacă lumina din fierărie nu era cea mai bună. Doar jarul din vatra forjei mai arunca din când în când steluțe de aur, peste sculele frumos orânduite pe marginile cuptorului, luminându-i fața fierarului, plină de funingine și transpirație. - Da, o copchilâ durdulii șâ roșâi în obrăjori ghi sănătoasâ chi îi. O adevăratâ
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
cred, în viața mea de călător cu trenul, pentru a treia oară în această gară. Am mai fost odată la Iași imediat după cutremurul din 1977 și acum vreo patru - cinci ani în urmă, călătorind spre Suceava, ca să ajung la Vatra Dornei într-un concediu. Părăsind Vasluiul, nu peste mult timp trenul alerga printr-o ceață din ce în ce mai densă, amintindu-mi de diminețile petrecute pe mare, când ceața cuprindea cu umezeala sa, întreaga întindere nemișcată a apei, asemenea ca oglinda de cleștar
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343108_a_344437]
-
și absolvit cursul de perfecționare a cadrelor în domeniul conducerii și administrației de stat, având în vedere promovarea mea în calitate de primar.Mărturisesc faptul că îmi place, nespus de mult, toamna la Iași, așa precum iarna la Câmpulung Moldovenesc sau la Vatra Dornei.Deși la o oră matinală, mă îndrept cu un autobuz spre cartierul Podu Roș, unde, în stație, mă așteaptă bunul meu prieten și mentor, domnul Ion N. Oprea, cu care ne îmbrățișăm de bucuria revederii. Sunt condus acasă la
O SĂRBĂTOARE A CĂRŢII LA IAŞI – IMPRESII DE LA O LANSARE DE IOAN GRĂMADĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343146_a_344475]
-
a etnografiei românești, Emilia Pavel, ocazie de a cunoaște și alte personalități ale culturii ieșene. Doamna Aurica Ichim, în calitate de moderator, deschide festivitatea de lansare a celor trei cărți, respectiv „Împlinire prin iubire” - volum de poezii, „În mâna destinului” - roman, „Pădureni, vatră de istorie și cultură” - file de monografie - autoare Olguța Luncașu Trifan. Încă de la intrare, lucru ce m-a impresionat în mod deosebit, soțul autoarei ne-a înmânat într-o notă deosebit de elegantă, cu mult gust estetic, niște pliante cartonate cu
O SĂRBĂTOARE A CĂRŢII LA IAŞI – IMPRESII DE LA O LANSARE DE IOAN GRĂMADĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343146_a_344475]
-
și de crucioi ale acestuia. Jeni aduse strachina cu ciorbă de pasăre și pâinea de casă și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina smălțuită din lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? o întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
Ediția nr. 1743 din 09 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Zvonuri Umblă zvonuri în cetate unde veșnic câinii lătra C-am rămas și fără aur, și-am rămas și far de-armată! Am rămas fără ograda, am rămas și fără vatra C-un guvern de impostori țară e amanetata. Se vorbește cu durere cum că România piere, Am fost trădați fără scrupul, suntem vânduți pe vecie Claselor conducătoare pornite să facă-avere Nu le mai pasă de țară transformată-n colonie Umblă
ZVONURI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343194_a_344523]
-
că-i poartă noroc. Eu ma uit în ochii ei cu unde albastre, și gândesc că este zâna fericirii noastre. Fugi nepotă și-i anunță pe vecinii mei că-i așteaptă Costea iară, la clacă diseară. Buna coace acum pe vatră plăcintele dobrogene, scoate vinul și îl pune în urcioare, la răcoare... Ea mai scoate din firide nuci, caise și stafide; ziua trece-n zbor și seara s-adună vecinii... Caiere de lână albă prinse-n furci, parcă îmbie fusul firul
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
Cinicul, Sfântul, Iuda sau Buleandra. Măslini sălbatici, fagi și alunișuri Și-n vârfuri numai jnepenii de piatră I-așteaptă-n Munte printre povârnișuri. Numai aici, cred, diavolii nu latră ... Ce dure-s pantele spre cer: suișuri Spre al credinței foc nestins în vatră ... În vremi păgâne pe această limbă ... În vremi păgâne pe această limbă Îngustă de pământ ce-nfruntă marea, ΄nălțând spre cer splendidă-nfățișarea, Păzit de o zeiță, șarpe, nimfă Ce-ofrandele bogate îi tot plimbă, Era-o statuie ce stârnea
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
aur”, autor Puiu Răducan, Antologia „Limba noastră cea română”- manifestare a spiritului românesc la Antologia “Limba noastră cea română” coordonată de Ligya Diaconescu(România/Canada), Moșnenii brezoieni - păstrători ai datinilor și obiceiurilor românești” la volumul “Brezoi, oraș în Țara Loviștei - vatră de colinde și legende” de Gelu Efrim, , “Viața - un episod din Roata timpului” la romanul “Roata timpului” de Dora Alina Romanescu, “Septuagenarii Cantemiriști” la romanul “Puncte de inflexiune” de Angela-Dina Moțățăianu, “Drumeț la porțile occidentului” la volumul de poezii “Drumeț
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
începutul contactului real cu el ezitam să fac transfer parental asupra lui, în ciuda faptului că mă ajutase din mai multe puncte de vedere, cu locuința și chiar cu hrana pe care la banii mei... Lucrasem la aeroport după lăsarea la vatră, câștigasem chiar valută, însă... mult ne ajutam între noi colegii. Fiecare avea un rol bine stabilit chiar fără am face strict explicit acest lucru. La început spre exemplu, eu pregăteam mâncarea iar ceilalți colegi de camera, sau mai târziu toți
TATĂL MEU... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343465_a_344794]
-
16 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Pe masa de sub umbrar a pus repede o tigaie de tuci cu roșii fierte și aburinde, pâine scoasă din cuptor și o ulcică cu ciorbă de fasole: -Buni’boacă mi-ai făcut? -E pe vatră.Vezi să nu te arzi! Boaca era o bucată rotundă de pâine în care bunica punea miere.Bucata nu era foarte mare , de mărimea unei gogoși dar dospită și foarte gustoasă.Cât am fost copil , apoi adult am apreciat bunătatea
AMELY P2.. FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343647_a_344976]
-
odaie, Nestins în inimile noastre. Mai demult, de sărbătoarea Floriilor, A plecat să călătorească, dincolo ... Către binecuvântatul Altar de lumină. Nu s-a mai întors, nu a mai revenit ... De Paști, nu se mai simte Mirosul aparte de pâine pe vatră, De cozonaci ori ... pască cu multă brânză. Ochii sfarmă roua de lacrimi, Bătrâne vecine În prag de casă așteaptă, Din fața corcodușului înflorit ... șoapte dulci În zorii albaștri, ca o jertfă sacră, S-a oprit în fața casei părintești Umbra mamei de
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
nr. 625 din 16 septembrie 2012. Pe masa de sub umbrar a pus repede o tigaie de tuci cu roșii fierte și aburinde, pâine scoasă din cuptor și o ulcică cu ciorbă de fasole: -Buni’boacă mi-ai făcut? -E pe vatră.Vezi să nu te arzi! Boaca era o bucată rotundă de pâine în care bunica punea miere.Bucata nu era foarte mare , de mărimea unei gogoși dar dospită și foarte gustoasă.Cât am fost copil , apoi adult am apreciat bunătatea
FLORIN CIPRIAN ISPAS [Corola-blog/BlogPost/343656_a_344985]
-
copii pe genunchi! Citește mai mult Pe masa de sub umbrar a pus repede o tigaie de tuci cu roșii fierte și aburinde, pâine scoasă din cuptor și o ulcică cu ciorbă de fasole:-Buni ’boacă mi-ai făcut?-E pe vatră.Vezi să nu te arzi!Boaca era o bucată rotundă de pâine în care bunica punea miere.Bucata nu era foarte mare , de mărimea unei gogoși dar dospită și foarte gustoasă.Cât am fost copil , apoi adult am apreciat bunătatea
FLORIN CIPRIAN ISPAS [Corola-blog/BlogPost/343656_a_344985]
-
adopte credința în Dumnezeu. „... Religia a fost un factor de primă importanță în asigurarea continuității neamului și limbii pe aceste pământuri declarate sacre adeseori. Credința în Zamolxes și apoi în Dumnezeu i-a determinat să fie uniți, să-și apere vatra strămoșească, limba în care și-au învățat copiii să vorbească și în care au formulat ruga lor către Divinitate de când se știu și pe care au lăsat-o moștenire tuturor neamurilor lumii, după cum demonstrează ultimele descoperiri arheologice.” - spune autorul cu
PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340107_a_341436]
-
roșul meu amurg. Sau să miroas-a pâine dospită doar de casă Și apa de izvor ce-i rece vreau s-o strâng. Și de e vreme rece și timpul e ploios Nu-mi pasă doară focul să îmi trosnească-n vatră Căminul de pe deal ce-i mic și călduros Eu îl asemuiesc cu un castel de piatră. Să șuierare și vântul prin brazii ce-mi trosnesc S-aud în zori de zi cântând o ciocârlie. Acolo sus pe deal cu cer
CĂMINUL de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340226_a_341555]
-
nei / Argestru 1.050 2.00 1971 1% 905 mun. Vatra Dor- nei / Argestru ANAR SGA SV 38 47 dig Bistrița la Vatra Dornei md Bistrița XII-1.53 MD Suceava mun. Vatra Dornei / Vatra Dornei 1.000 2.00 1971 1% 905 mun. Vatra Dornei / Vatra Dornei ANAR SGA SV 44 48 dig Sadova la Câmpulung Moldovenesc ms Sadova XII-1.40.15 MS Suceava com. Sadova / Sadova; mun. Câmpulung Moldovenesc / Câmpulung Moldovenesc 493 1.00 1978 1% 155 com. Sadova / Sadova; mun. Câmpulung Moldovenesc / Câmpulung Moldovenesc ANAR SGA SV
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294123]
-
0,80 >0 - <1 >0 1,77 20,09 2,97 1,41% 0,40% 0,54% 0,31% 2,48% 11,03% 50,00% 3811 28664262 PADEȘ UTIL SRL 3,31% 0% 1,00 0,80 >0 - <1 >0 2,42 114,21 8,65 16,01% 8,98% 5,59% 4,87% 2,48% 12,31% 50,00% 1071 34665483 PAINE PE VATRA CIRLOGANI SRL 0,53% 0% 1,00 0,80 >0 - <1 >0 0,21 0,08 3,01 19,91% 0,19% 3,05% 0,38% 2,48% 7,12% 50,00% 4711 13658823 PALAT JUD SRL 4,58% 0% 1,00 0,80 >0 - <1 >0 7,25 54,25 59,57 5,00% 0,61% 0,99% 0,73% 2,48% 7,54%
ORDIN nr. 651 din 24 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295130]
-
18 DA 4 0 0 8010 36809569 OVI-PROTECT SRL -1,30% -5,78% -0,80% 84,00% 87,00% 0,04% 18 DA 4 0 0 3811 28664262 PADEȘ UTIL SRL -1,30% -3,04% -0,80% 75,00% 73,00% 0,01% 18 DA 4 0 0 1071 34665483 PÂINE PE VATRĂ CÎRLOGANI SRL -1,30% -5,78% -0,80% 67,00% 79,00% 0,30% 18 DA 4 0 0 4711 13658823 PALAT JUD SRL -1,30% -5,78% -0,80% 67,00% 64,00% 0,01% 18 DA 4 0 0 9411 31557797 PARC IND VÂLCEA S.A. -1,30% -5,78% -0,80% 84,00% 60,00%
ORDIN nr. 651 din 24 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295130]