2,609 matches
-
bine perfuzat scade O2 și ca urmare se produce vasoconstricție care scade perfuzia. 2.3.4.Reglarea circulației pulmonare se realizează prin interrelația factorilor care influențează fluxul sanguin în mod activ sau pasiv. Controlul vasomotor activ este posibil prin intermediul inervației vegetative a vaselor pulmonare în condițiile în care inervația acestora este mai redusă comparativ cu vasele sistemice, mai ales la nivelul vaselor mici. Simpaticul produce o creștere rezistenței vasculare prin intermediul α receptorilor sau numai o distensibilitate mai redusă a vaselor. Fibrele
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
1819 - 1865) introduce Asepsia iar Joseph Lister (1827 - 1912), în Anglia folosește pentru prima dată fenolul ca substanță antiseptică. Pe tărâmul fiziologiei sunt de remarcat lucrările francezului Claude Bernard (1813 - 1878) asupra funcționării glandei tiroide, ficatului și asupra sistemului nervos vegetativ și ale lui Ivan Petrovici Pavlov (1849 - 1936), în Rusia, cu privire la reflexele condiționate. Spaniolul Santiago Ramon y Cajal (1852 - 1934) a contribuit la cunoașterea structurii sistemului nervos. Wilhelm Röntgen, în Germania, (1845 - 1923) descoperă în 1895 razele X și le
Medicină () [Corola-website/Science/296546_a_297875]
-
progrese rezultă însă și o serie de probleme de etică medicală, cele mai multe controversate. Avem dreptul să prelungim suferința unui bolnav incurabil când el își dorește un sfârșit cu ajutor medical ("moartea asistată") sau să menținem într-o stare de viață vegetativă cu ajutorul aparatelor un bolnav cu excluderea funcțională a scoarței cerebrale ("sindrom apallic") ? Este morală întreruperea sarcinii la cerere, sau numai în caz de boli grave ale mamei sau fătului? Avortul ar trebui complet interzis din motive morale sau religioase ? Este
Medicină () [Corola-website/Science/296546_a_297875]
-
uniform în negru-albăstrui, considerat cel mai valoros, și altul cu boabe elipsoidale, colorate neuniform în roșu-violaceu, mai puțin valoros. Perioada de vegetație mijlocie este de 165-170 zile, timp în care necesită o temperatură globală de peste 30°C. Are o creștere vegetativă puternică și fertilitate bună, 50-60% din lăstari fiind fertili. Este sensibil la meiere și mărgeluire, fenomene care se manifestă puternic spre vârful ciorchinilor. În anii cu condiții climatice nefavorabile, în timpul înfloritului, florile nu leagă și cad în masă, acesta constituind
Muscat de Hamburg () [Corola-website/Science/306564_a_307893]
-
se protejează prin paiaj sau cultură intercalată (în regiunea Mund din Germania se folosește grâul), iarna și primăvara fiind perioada în care se înmulțește și acumulează substanțele nutritive necesare. În luna mai-iunie, frunzele se usucă iar planta intră în repaus vegetativ. Este momentul în care cormii se pot scoate din pământ pentru divizare. Cultura se menține în sol maxim 10 ani, în funcție de gradul de diviziune a cormului și de adâncimea la care a ajuns în sol. În general nu se depășesc
Șofran () [Corola-website/Science/306715_a_308044]
-
El este format din două părți: pulpa roșie și pulpa albă. Ramurile arterei splenice pătrund prin hil și se ramifică în interiorul lobulilor, formând artere lobulare. Arteră lobulara se ramifică în interiorul lobului și formează arteriole penicilare.Splina este inervata de fibre vegetative care provin din plexul celial.
Splină () [Corola-website/Science/306893_a_308222]
-
sau sistemul nervos al vieții de relație sau sistemul nervos cerebro-spinal) este reprezentat de organele nervoase care constituie encefalul, adăpostit de cutia craniană și măduva spinării, în canalul medular al coloanei vertebrale. SNC constituie în ansamblul său împreună cu sistemul nervos vegetativ (SNV) deține controlul neuroendocrin asupra organismului, posedând o dublă calitate de control involuntar cât și voluntar. Protecția mecanică a sistemului nervos central se realizează prin existența unui înveliș protector format din meninge și lichidul cefalorahidian. Dezvoltările din anii '50 din
Sistemul nervos central () [Corola-website/Science/302310_a_303639]
-
al apelor curgătoare de pe raza localității. Tot la capitolul hidrografie includem cele două iazuri din partea de est a localității și „zona mlăștinoasă a bălților”, aflată în partea centrală a spațiului aflat în studiu. Cadrul natural se completează cu aspectele climatice, vegetative, faunistice și pedologice. Astfel, sub aspect climatic localitatea se caracterizează prin tipul temperat-continental cu nuanțe de tranziție. Temperatura medie anuală este specifică sudului țării, adică de aproximativ 10-11 grade C, iar cele medii ale iernii și ale verii sunt de
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
Precipitațiile medii anuale oscilează în jurul valorilor medii de 500-700 mm. Vegetația se caracterizează printr-o multitudine de specii stepice, combinate cu păduri, specifice etajului de silvostepă, iar din punct de vedere faunistic peisajul se întregește cu speciile specifice acestui etaj vegetativ, adică: rozătoare (șoarecele de câmp, hârciogul, popândăul etc.), păsări (vrabia, guguștiucul, fazanul, potârnichea), specii de pești etc. Tipurile de sol întâlnite sunt, mai ales, cele din categoriile molisolurilor și argiluvisolurilor, adică cernoziomurile și solurile argiloiluviale ( existente în luncile apelor curgătoare
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
parasimpatice cu rol în reglarea secrețiilor glandular Tunica musculara-formata din fibre muscular striate în porțiunea proximala și netede în porțiunea distal. Fibrele musculare sunt dispuse în 2 straturi: intern-circular și extern-longitudinal. Între cele 2 straturi : plexul mienteric Auerbach(conține microganglioni vegetative și fibre amielinice simpatico și parasimpatice cu rol în reglarea peristaltismului. Tunica externă - adventice, cu excepția esofagului abdominal care este învelit de seroasa. Adventicea- strat de țesut conjunctiv lax care se continuă fără delimitare netă cu țesut conjunctiv din jur. Seroasa-strat
Esofag () [Corola-website/Science/302711_a_304040]
-
în cazul pătrunderii bacteriei într-un organism. Este o formă de rezistență bacteriană, care ia naștere când bacteria ajunge în condiții nefavorabile de mediu. Acesta este o formațiune sferica sau ovoidala, ce se formează în interiorul celulei bacteriene. Comparativ cu formle vegetative, șporii au un conținut mai redus de apă, săruri de fosfor și potasiu, enzime, dar sunt mai bogați în ioni de Că și Mg. Formarea șporului poartă denumirea de sporogeneza și se desfășoară în trei etape: Sporul bacterian are dimensiuni
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
enzime, dar sunt mai bogați în ioni de Că și Mg. Formarea șporului poartă denumirea de sporogeneza și se desfășoară în trei etape: Sporul bacterian are dimensiuni variabile, iar diametrul poate fi mai mic sau mai mare decât a formei vegetative, ducând la deformarea ei. Așezarea șporului poate fi central, subterminal și terminal. Constituie trecerea șporului din formă sporulară în formă vegetativa, ce durează până la 90 de minute. Germinarea are loc când condițiile ideale de umiditate, hrana, temperatura, pH sunt întrunite
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
trei etape: Sporul bacterian are dimensiuni variabile, iar diametrul poate fi mai mic sau mai mare decât a formei vegetative, ducând la deformarea ei. Așezarea șporului poate fi central, subterminal și terminal. Constituie trecerea șporului din formă sporulară în formă vegetativa, ce durează până la 90 de minute. Germinarea are loc când condițiile ideale de umiditate, hrana, temperatura, pH sunt întrunite și permit absorbția sporită de apă, creșterea permeabilității învelișurilor, eliminarea de substanțe sporulare (în special Că) și activarea enzimatica. Spori reprezintă
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
eliminarea de substanțe sporulare (în special Că) și activarea enzimatica. Spori reprezintă forme de conservare a bacteriilor timp de zeci chiar sute și mii de ani datorită rezistenței sporite la radiații, uscăciune, căldura și substanțe dezinfectante. Prin revenirea la forma vegetativa, capabilă de multiplicare se asigura perpetuarea speciei.
Structura celulară a bacteriilor () [Corola-website/Science/302746_a_304075]
-
Ferigile ("Încrengătura Pteridophyta") sunt primele plante vasculare apărute pe uscat, care au corpul vegetativ reprezentat de generația sporofitică, care devine dominantă. Se cunosc peste 12000 specii de ferigi, clasificate în aproximativ 300 genuri. Sunt plante iubitoare de umezeală, de aceea le întâlnim în locurile unde este răcoare și lumină, dar nu foarte puternică. Aceste
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
de umezeală, de aceea le întâlnim în locurile unde este răcoare și lumină, dar nu foarte puternică. Aceste condiții sunt întâlnite în pădurile de câmpie, dar în special în cele de la munte, pe valea râurilor. Sunt plante vasculare; Au organe vegetative adevărate (rădăcină, tulpină și frunză); Înmulțirea se face prin spori sau prin celule sexuale femeiesti si barbatesti. Corpul este denumit corm. Ferigile sunt cormofite. Aceasta înseamnă că au organe vegetative adevărate (rădăcină, tulpină, frunze). Feriga comună trăiește în locuri umede
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
de la munte, pe valea râurilor. Sunt plante vasculare; Au organe vegetative adevărate (rădăcină, tulpină și frunză); Înmulțirea se face prin spori sau prin celule sexuale femeiesti si barbatesti. Corpul este denumit corm. Ferigile sunt cormofite. Aceasta înseamnă că au organe vegetative adevărate (rădăcină, tulpină, frunze). Feriga comună trăiește în locuri umede pe marginea apelor de munte, în păduri, etc. În pământ are un rizom, de care sunt prinse rădăcini adventive și firoase care alcătuiesc în fiecare an buchețele de frunze. Frunza
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
locuri umede pe marginea apelor de munte, în păduri, etc. În pământ are un rizom, de care sunt prinse rădăcini adventive și firoase care alcătuiesc în fiecare an buchețele de frunze. Frunza este formată din teacă, pețiol și limb (organe vegetative adevărate), întrucât acestea au vase conducătoare. Pe dosul frunzelor la ferigi se găsesc spori cu sporangi, iar sporangii la rândul lor conțin spori. La maturitate sporii cad pe pământ. Dacă găsesc locuri umede, ei vor da naștere unei plăntuțe numită
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
sunt arborii. Tulpina lor nu crește în grosime, pastrând forma cilindrică. În vârful tulpinii se află un buchet de frunze mari. Spre deosebire de mușchi, ferigile dispun de țesut conductor, reprezentat de traheide și tuburi perforate fără celule anexe. Ferigile se înmulțesc "vegetativ" (prin fragmente de rizomi),asexuat (prin spori) sau sexuat (gameți - anteridii și oosfere). Pentru realizarea reproducerii sexuate este necesară prezența apei, prin care anterozoizii se deplasează cu ajutorul flagelului spre oosfera. Ferigile sunt mai evoluate comparativ cu mușchii prin prezența țesuturilor
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
de culoare galbenă. Apar într-o inflorescență cărnoasă, de formă cilindrică. Perigonul este cu 6 foliole verzui și androceul cu 6 stamine. Fructele sunt sub formă de bace alungite, de culoare roșiatică, de obicei sterile. Înmulțirea plantelor se face pe cale vegetativă, prin despărțire. Datorită proprietății rădăcinilor și frunzelor se utilizează în industria farmaceutică și cosmetică pentru aromatizare. În cantități mari este halucinogen. Se folosește și pentru decorarea parcurilor. Tratamente naturiste cu obligeană: Obligeana ("Acorum calamus") reprezintă un excelent remediu natural, utilizat
Obligeană () [Corola-website/Science/303287_a_304616]
-
întregi, rar sectate, ele pot fi submerse sau emerse (natante), plutind la suprafața apei. Frunzele de formă cordată, ovată până la subrotundă sau peltată, cu sinus bazal profund, sunt lung pețiolate. Pețiolul cu lacune mari, sub formă de canale aerifere. Organele vegetative posedă laticifere. Florile sunt mari, emerse, solitare, axilare, hermafrodite (bisexuate), cu simetrie radiară. La sepale, petale și stamine se întâlnește toată gama metamorfozelor de organe florale. Florile au un periant (înveliș floral) monohlamideu sau diplohlamideu, cu elementele dispuse hemiciclic. Învelișul
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
Rădăcina este un organ vegetativ al plantelor superioare. Majoritatea rădăcinilor se caracterizează prin faptul că se dezvoltă în sol, are geotropism pozitiv (este orientată către centrul pământului), nu are pigmenți asimilatori, nu prezintă muguri sau frunze pe suprafața sa, nu are noduri și nici internoduri
Rădăcină () [Corola-website/Science/303370_a_304699]
-
că ramificația monopodială prezintă o succesiune de rădăcini de aceeași valoare morfologică, pe când în cazul ramificației dicotomice, fiecare radicelă reprezintă numai o parte din rădăcina principală. Ramificația dicotomică este caracteristică rădăcinilor de plante din familia "Lycopodiaceae", "Selaginellaceae" și "Isoetaceae". Vârful vegetativ al rădăcinii acestora se bifurcă în două ramuri identice, (fiecare cu piloriza sa), care se bifurcă la rândul lor în alte două ramuri, etc. Ramificația monopodială se întâlnește la majoritatea plantelor și se caracterizează prin faptul că axa rădăcinii principale
Rădăcină () [Corola-website/Science/303370_a_304699]
-
arvensis L. (cornicei) este buruiană segetală, cu fructe spinoase; R. ficaria L. (grîușor) este specie vernală, silvicolă, cu rădăcini îngroșate ca niște mici tuberculi, și cu muguri mici, ovoizi (bulbili), situați la subsuoara frunzelor, prin care planta se poate înmulți vegetativ. Speciile genului Ranunculus sunt toxice în stare verde (excepție fiind R.. ficaria, ale cărei frunze pot fi utilizate primăvara, ca salată verde). Sunt utilizate în medicina populară pentru tratamente antispastice, în bronșite, tuse convulsivă, iar ca uz extem în reumatism
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
buruiană segetală și ruderală frecventă. "Chelidonium majus" L. (rostopască) este o specie perenă, comună prin locuri umbroase. Au frunze imparipenat-sectate și flori galbene. Fructul este o capsulă silicviformă, lungă de 3-5 cm, care se deschide prin două valve. Toate organele vegetative conțin un latex portocaliu, iritant și caustic, utilizat pentru combaterea negilor. Alcaloidul chelidonina din latex are acțiune sedativă și narcotică asupra sistemului nervos. Relaxează musculatura netedă a vaselor mari (a coronarelor). Stimulează respirația și coboară presiunea arterială. Extractele totale din
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]