3,223 matches
-
produs și un exponent al epocii și nu-i decât o noutate stilistică, nu una de fond, când afirm că acest personaj s-a instalat atât de temeinic În structura socioantropologică actuală Încât Îl Întâlnim În toate ipostazele vieții, În veghe și somn, În vis și chiar În boala sufletului. E un fel de a spune, dar nu o derogare de la adevăr, că trăsăturile caracteristice omului de tip nou modifică schizofrenia și melancolia actuală, Întreține nevrozele sau le anulează când aceste
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
În celulele stomatice, evoluția vacuomului urmează un ritm circadian, În timp ce În celulele cambiale urmează un ritm anual (În timpul repausului hivernal el este pulverizat și presiunea osmotică este maximă; vacuolele confluează și presiunea osmotică scade la reluarea activității primăvara). Mișcările de veghe și de somn de la numeroase organe aeriene (Închiderea florilor și replierea frunzelor seara, deschiderea lor dimineața) se datorează tot variațiilor de presiune osmotică a celulelor existente În „umflăturile motoare”. Sucul vacuolar conține apă și numeroși compuși În ea: ioni minerali
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
modificări electrice fie la nivelul neuronilor corticali, fie la nivelul aferențelor subcorticale. EEG-ul normal are o amplitudine cuprinsă între 10-100 µV. Principalele ritmuri normale sunt: 1. α (alfa) - cu frecvențe cuprinse între 8-13 Hz - la adult caracterizează starea de veghe cu ochii închiși, la o persoana relaxată atât fizic cât și psihic; este mai accentuat în regiunea occipitală; 2. β (beta) - cu frecvențe peste 13 Hz, reprezintă ritmul dominant la adult în stare de veghe, cu ochii deschiși, exprimând starea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
la adult caracterizează starea de veghe cu ochii închiși, la o persoana relaxată atât fizic cât și psihic; este mai accentuat în regiunea occipitală; 2. β (beta) - cu frecvențe peste 13 Hz, reprezintă ritmul dominant la adult în stare de veghe, cu ochii deschiși, exprimând starea de excitație corticală; 3. δ (delta) - cu frecvențe cuprinse între 1-3 Hz - la adult în somnul profund, întâlnindu-se și în stările de anestezie, timp în care sistemul reticulat activator ascendent este inhibat; 4. θ
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
reticulat activator ascendent este inhibat; 4. θ (teta)- cu frecvențe cuprinse între 4-7 Hz - la adult în primele faze ale somnului (somnul superficial) și la copiii cu vârstă între 2 și 7 ani; considerat patologic la adult în stare de veghe. Principala utilizare a EEG-ului se regăsește în diagnosticul și managementul patologiei epileptice. Astfel, în urma investigării EEG este realizată clasificarea diferitelor tipuri de epilepsie cu scopul aprecierii prognostice și a optimizării terapiei medicamentoase. Pe lângă investigarea EEG obișnuită se poate folosi
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
multe gânduri și cuvinte deșarte sau lipsite de iubire. Sfințește munca și raporturile zilnice. După câtva timp, cuvintele rugăciunii par a veni de la sine pe buze, întorcându-ne din ce în ce mai mult în obișnuința prezenței lui Dumnezeu. Treptat, par a dispărea. O veghe tăcută, însoțită de o pace adâncă a inimii și a minții se manifestă în tumultul existenței zilnice. Numele lui Iisus devine cheia mistică ce deschide lumea, un instrument de ofrandă al fiecărui lucru și al fiecărei persoane, o întipărire a
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
samizdat rămâne o splendidă formă de luptă cu un suntem monstruos, a cărui forță era chiar forța. Nemiloși, bolșevicii ar fi sfărâmat orice oscior le-ar fi stat în cale. Pentru a-și detecta inamicii, oponenții, criticii, comunismul practica o veghe continuă și inumană. Ochiul roșu și unic al partidului vedea totul și nu răbda nimic. Scriitorii dizidenți șiau format reflexe la fel de puternice pentru a răzbate dincolo de minciună și opresiune dar și pentru a se strecura, ei și scrierile lor, dincolo de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de două ori, și chiar după ce dormise ziua ca să nu fie obosit, omul nu reușește să vegheze până dimineața în zori" intră în relație cu afirmația Babei despre nemțoaică: "Ea nu doarme niciodată" și furnizează explicația cauzei permanentei stări de veghe. "A nu dormi" traduce Eliade (dând exemplul neputinței discipolilor de a veghea cu Iisus, în Noaptea de la Ghetsemani, al eșecului încercării inițiatice a lui Ghilgameș în dobândirea nemuririi) nu înseamnă doar a triumfa asupra oboselii fizice, ci mai ales a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
dumneata și pentru mine". (Eliade nota în Istoria religiilor 682 că a înfrânge somnul, a rămâne "treaz" constituie cea mai dură confruntare inițiatică, deoarece ea urmărește transmutarea condiției profane, obținerea "imortalitații"; în acest sens, relevante sunt exemplul lui Ghilgameș și "veghea inițiatică" de la Ghetsemani, care, deși limitată la numai câteva ore - s-a dovedit mai presus de puterile omenești). Celălalte probe: spectacolul: "inițierea dumitale în acest fel de teatru a fost un eșec...", și ieșirea din timp au același final. Eusebiu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
care Soarele trecea zilnic și pătrunde apoi într-un tunel. După douăsprezece ore pe întuneric, ajunge de partea cealaltă a muntelui, într-o grădină miraculoasă, probe din care esențial rămâne faptul "că, întocmai ca faimosul erou mesopotamian, coborâm sub pământ...". Veghea ("cea mai dură probă inițiatică; a învinge somnul, a rămâne "treaz" echivalează cu o transmutarea a condiției umane"891. "A rămâne "treaz", a fi pe deplin conștient, vrea să însemne: a fi prezent în lumea spiritului"892.) probă de ordin
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de se întoarce tot la el, de a-l impresiona tot pe el. Gore și Egor (privit ca anagramă a celui dintâi) revendică același etimon (verbul gregoréo "sunt complet treaz") împărtășesc experiențe fantastice legate de cea mai dură confruntare inițiatică. (Veghea este un motiv de importanță cardinală în proza lui Eliade; unul dintre personajele Nopții de Sânziene își intitulează piesa Priveghiul). Numele al căror semantism transpare, designatori puternic motivați (procedeu folosit în basme) sunt utilizate de către Eliade în cazul antroponimului cu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1990, p. 104; Mircea Eliade, Jurnal, vol. I, Editura Humanitas, București, 1993, p. 340. 891 Idem, Istoria credințelor și ideilor religioase, I, De la epoca de piatră la Misterele din Eleusis, Editura Științifică, București, 1991, p. 86; despre veghe ca transformare a condiției profane și obținerea imortalității vezi și episodul veghii inițiatice din grădina Ghetsemani, în Istoria credințelor și ideilor religioase, II, De la Gautama Buddha până la triumful creștinismului, Editura Științifică, București, 1991, p. 307. 892 Idem, Istoria credințelor și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Humanitas, București, 1993, p. 340. 891 Idem, Istoria credințelor și ideilor religioase, I, De la epoca de piatră la Misterele din Eleusis, Editura Științifică, București, 1991, p. 86; despre veghe ca transformare a condiției profane și obținerea imortalității vezi și episodul veghii inițiatice din grădina Ghetsemani, în Istoria credințelor și ideilor religioase, II, De la Gautama Buddha până la triumful creștinismului, Editura Științifică, București, 1991, p. 307. 892 Idem, Istoria credințelor și ideilor religioase, II, De la Gautama Buddha la triumful creștinismului, Editura Științifică, București
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
specifici artistului, personalității sale profunde și "inspirației" sale"522. Din această poziție oarecum ambiguă, artistul cunoaște lumea, dar de fapt o semicunoaște, acționează asupra lumii, dar, de fapt, semiacționează, ca într-un vis. "Artistul visează treaz, visul stăpânește starea de veghe și starea de veghe stăpânește visul"523. În actul artistic autentic, psihicul este la tensiunea sa contradictorie cea mai intensă: "sistemele sale aferente și eferente sunt într-o interperturbare inhibitoare și creatoare". În acest moment, e ca și cum artistul ar înainta
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
profunde și "inspirației" sale"522. Din această poziție oarecum ambiguă, artistul cunoaște lumea, dar de fapt o semicunoaște, acționează asupra lumii, dar, de fapt, semiacționează, ca într-un vis. "Artistul visează treaz, visul stăpânește starea de veghe și starea de veghe stăpânește visul"523. În actul artistic autentic, psihicul este la tensiunea sa contradictorie cea mai intensă: "sistemele sale aferente și eferente sunt într-o interperturbare inhibitoare și creatoare". În acest moment, e ca și cum artistul ar înainta "pe o coardă fixă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nesfârșit. Nu e oare cel pe care - în ochiul prevăzător - inaparentul îl deschide în ascunsul cel mai adânc? Un poem al deschiderii vizionare - diafane - este, în schimb, La curțile dorului. Aici deschiderea e împlinită, împărtășită vederii. Totuși e încă așteptare, veghe străluminată de posibila venire a unui timp creator. Până atunci, "aurorele încă/ se mai aprind, și-așteptăm. Așteptăm/ o singură oră să ne-mpărtășim/ din verde imperiu, din raiul sorin". În ciuda timpului neașteptat care cerne "o pulbere albă", timp mai
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Cuvântul se face trup al poemului, urmă de lumină a Altuia invizibil. Ce e făcut să crească Un poem iconic este Mysterium tremendum, în care lumina vocală a Celui-cu-totul-Altul provoacă deriva, blândul cutremur al transmutației: "Și-n somn și-n veghe și-n pace și nepace/ Crește ceva în mine de necuprins". Stă în firea lucrurilor ca ceva de natura nedeterminatului să crească în noi, să ne pună într-un orizont de creștere? Acest ceva inaparent care începe să miște și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ultimă și nemăsurată așteptare/ în care vei sta cu toată intimitatea ta,/ speriat doar la gândul/ că ai putea învia/ înainte de moarte". O așteptare suspendată în gol, ultimă și nemăsurată, căci nimic nu îi dă măsura unui conținut de sens. Veghe tensionată în fața imaginii care supraveghează, o clipă de răsuflu pe muchie. Aici imaginea stă în așteptare, stă să dispară, se arată în sclipirea reflectării. Dar în răstimpul acestei întoarceri, preț de o clipă, ea pune în vedere imprezentabilul pe care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Filosofia ce vine de departe sună poetic, deoarece orice chemare devine vocală în depărtare. (...) Totul devine astfel în depărtare poezie, poem. Actio in distans. (...) De aici rezultă natura noastră arhipoetică. Poezia nopții și a amurgului" (Brouillon-ul general, în Novalis, Între veghe și vis. Fragmente romantice, Editura Univers, București, 1995, p. 194). 21 Dacă oglindirea trimite până departe "în poveste", aceasta tot conform uneia din intuițiile lui Novalis, căci basmul pune cel mai bine în depărtare realitatea reprezentată, taina fiind potențată în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Plotin, Enn.VI, 7, 32, în op. cit., p. 337). 17 "Căci la cei mai mulți oameni, ochii sufletului nu pot îndura să contemple condiția divină a lucrurilor" (Platon, Sofistul, 254 a-b). 1 Vasile Voiculescu, Inscripție pe o foaie căzută (1940), vol. Veghe, în V. Voiculescu, Poezii II, Editura pentru literatură, București, 1968, p. 137. 2 Michel-Angelo (1948), vol. Veghe, în op. cit., p. 150. 3 Arhimede (1941), vol. Veghe, în op. cit., p. 151. 4 CCXIV (60) (1956), vol. Ultimele sonete închipuite ale lui
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pot îndura să contemple condiția divină a lucrurilor" (Platon, Sofistul, 254 a-b). 1 Vasile Voiculescu, Inscripție pe o foaie căzută (1940), vol. Veghe, în V. Voiculescu, Poezii II, Editura pentru literatură, București, 1968, p. 137. 2 Michel-Angelo (1948), vol. Veghe, în op. cit., p. 150. 3 Arhimede (1941), vol. Veghe, în op. cit., p. 151. 4 CCXIV (60) (1956), vol. Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare, în op. cit., p. 312. 5 Imn sufletului; Popas în suflet, vol. Urcuș (1937), în op. cit., pp.
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Sofistul, 254 a-b). 1 Vasile Voiculescu, Inscripție pe o foaie căzută (1940), vol. Veghe, în V. Voiculescu, Poezii II, Editura pentru literatură, București, 1968, p. 137. 2 Michel-Angelo (1948), vol. Veghe, în op. cit., p. 150. 3 Arhimede (1941), vol. Veghe, în op. cit., p. 151. 4 CCXIV (60) (1956), vol. Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare, în op. cit., p. 312. 5 Imn sufletului; Popas în suflet, vol. Urcuș (1937), în op. cit., pp. 12, 26. 6 Ariadna (1944), vol. Veghe, în op. cit
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
1941), vol. Veghe, în op. cit., p. 151. 4 CCXIV (60) (1956), vol. Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare, în op. cit., p. 312. 5 Imn sufletului; Popas în suflet, vol. Urcuș (1937), în op. cit., pp. 12, 26. 6 Ariadna (1944), vol. Veghe, în op. cit., p. 174. 7 CCXIII (59) (1956); CCXIV (60) (1956), în op. cit., pp. 311, 312. 8 CCV (51) (1955); Cuget profan, în Întrezăriri (1939), în op. cit., pp. 303, 68. 9 M-apropii de sfârșit, vol. Întrezăriri, în op. cit., p.
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Editura Herald, București, 2007, p. 133). 18 CCXXVIII (74) (1956), în op. cit., p. 326. 19 Fecioară, vol. Întrezăriri, în op. cit., p 78. "Adânc sub coaja îndârjitei humi,/ Ecou, îndată împietrit răspunde/ Conturul vag al unei alte lumi" (Michel-Angelo, 1948, vol. Veghe, în op. cit., p. 150). 20 CCXXII (68) (1956), în op. cit., p. 320. 21 Arhimede (1941), vol. Veghe, în op. cit., p. 151. 22 Chiar dacă interpretarea noastră nu are în vedere decât creația poetică a lui V. Voiculescu începând cu volumul Urcuș
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Întrezăriri, în op. cit., p 78. "Adânc sub coaja îndârjitei humi,/ Ecou, îndată împietrit răspunde/ Conturul vag al unei alte lumi" (Michel-Angelo, 1948, vol. Veghe, în op. cit., p. 150). 20 CCXXII (68) (1956), în op. cit., p. 320. 21 Arhimede (1941), vol. Veghe, în op. cit., p. 151. 22 Chiar dacă interpretarea noastră nu are în vedere decât creația poetică a lui V. Voiculescu începând cu volumul Urcuș (1937), trebuie să amintim, măcar în trecere, poemul Horeb lăuntric din volumul Destin (1933), în care problematica
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]