3,478 matches
-
vechime Pe sub pământ zideau altare Și pe furiș în miezul nopții Veneau cu toții la-nchinare. Azi stau lăcașurile sfinte Pe înălțimi strălucitoare; Dar câți creștini le calcă pragul În zilele de sărbătoare?. Veniți creștini la rugăciune În casa Domnului cel sfânt; Veniți creștini, plecați genunchii Și fruntea voastră la pământ. Versuri la care se completa: „nu știu de unde am învățat acest cântec când eram copil, dar tot ce am învățat atât de frumos nu pot uita și vreau să nu se piardă
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
cum n-a avut loc nici în Statele Unite ale Americii". Administrația imperială le-a acordat coloniștilor și imigranților loturi de pământ, lemn de construcție, scutiri de impozite și de serviciu militar; a operat o redistribuire a proprietăților agrosilvice în favoarea noilor veniți și, totodată, a încamerat, trecând în proprietatea statului, 145.349 ha de pământ agricol, păduri, pășuni și fânețe, în timp ce 115.000 de familii țărănești autohtone au rămas fără loturi, proletarizându-se, fie prin abuzuri, fie prin scoaterea la licitație a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
-se cu greu de noi. Mulți ne-au ieșit în cale, rugându-ne să venim și la ei în seara următoare... În prima zi de Anul Nou, odată cu înnoptarea, ne am pomenit cu niște săteni la poartă... „... Apăi, haideți... nu veniți și la noi, de când vă așteptăm.. ?!” N-am rezistat rugăminților lor, și ne-am dus... și, i-am bucurat. Frigul se înmuiase... Din cer cerneau în legănări leneșe, fulgi ușori de zăpadă ca niște fluturi albi. Din nou satul dădu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cursei, navele cu excursioniști nu au voie să acosteze decît în porturile Republicii Populare Române, aflate pe itinerariul specificat în cererea de aprobare a excursiei. 7^2. - Organizarea excursiilor pe Dunăre sau Marea Neagră de către instituții sau întreprinderi, pentru cetățenii străini veniți temporar în Republică Populară Romina, este permisă numai cu aprobarea Ministerului Afacerilor Interne. Întreprinderile sau instituțiile care organizează excursiile pentru cetățenii străini vor trimite Ministerului Afacerilor Interne, cu cel puțin 5 zile înainte de efectuarea lor, un tabel cu persoanele care
HOTĂRÂRE nr. 1.166 din 19 august 1958 pentru completarea Hotărîrii Consiliului de Miniştri nr. 713 din 25 aprilie 1956 , privitoare la aplicarea Decretului nr. 200/1956 , asupra regimului de frontieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127251_a_128580]
-
Republică Populară Romina, se permite de către organele locale de grăniceri, în baza tabelelor prezentate de birourile Oficiului Național de Turism din localitatea respectivă. Oficiul Național de Turism, instituțiile sau întreprinderile care organizează excursii pe Dunăre sau Marea Neagră pentru cetățenii străini veniți temporar în Republică Populară Romina, sînt obligate să asigure pe timpul excursiei însoțitorii sau călăuzele necesare, care sînt răspunzători de asigurarea respectării regulilor regimului de frontieră de către participanții la excursie. 7^3. - Organizarea concursurilor nautice pe Dunăre, în porțiunea care formează
HOTĂRÂRE nr. 1.166 din 19 august 1958 pentru completarea Hotărîrii Consiliului de Miniştri nr. 713 din 25 aprilie 1956 , privitoare la aplicarea Decretului nr. 200/1956 , asupra regimului de frontieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127251_a_128580]
-
organelor locale de miliție ale Ministerului Afacerilor Interne, vizarea sau eliberarea autorizației de deținere a mașinii de scris. Articolul 3 Se exceptează de la dispozițiile cuprinse în articolele precedente, mașinile de scris, multiplicatoarele și materialele necesare reproducerii diferitelor scrieri aparținînd străinilor veniți temporar în Republică Populară Română. Articolul 4 Organizațiile socialiste și oricare alte organizați care dețin mașini și multiplicatoare, sînt obligate să le înregistreze la organele locale de miliție ale Ministerului Afacerilor Interne. Articolul 5 Normele de aplicare a prezentului decret
DECRET nr. 1.056 din 31 decembrie 1962 privind regimul maşinilor de scris, multiplicatoarelor şi materialelor necesare reproducerii scrierilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127412_a_128741]
-
evidență se ține de către Ministerul Afacerilor Externe: a) membrii misiunilor diplomatice, reprezentantelor permanente, oficiilor consulare și reprezentantelor consular-comerciale, precum și membrii familiilor lor; ... b) pe bază de reciprocitate, invitații membrilor misiunilor diplomatice, reprezentantelor permanente, oficiilor consulare și reprezentantelor consular-comerciale; ... c) străinii veniți în misiuni oficiale la organizațiile și organismele internaționale guvernamentale sau la secțiile acestora, precum și membrii familiilor lor; ... d) corespondenții publicațiilor agențiilor de știri și a radio-televiziunilor străine, precum și membrii lor de familie, pe bază de reciprocitate. ... Articolul 35 Prin hotărîre
LEGE nr. 25 din 17 decembrie 1969 privind regimul străinilor în Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127402_a_128731]
-
regiunii de miliție cea mai apropiată de punctul de frontieră pe unde a intrat vehiculul. Certificatele internaționale eliberate de asociațiile afiliate la Federația Internațională Automobilistica, sînt valabile în Republică Populară Română fără viză organelor de miliție. Articolul 19 Cetățenii străini veniți temporar sau în tranzit, pot conduce autovehicule pe drumurile publice din Republică Populară Română, dacă sînt posesori de carnete de conducere internaționale eliberate de autoritățile competente ale statului respectiv, de asociațiile afiliate la Federația Internațională Automobilistica sau posedă carnete de
DECRET nr. 832 din 9 noiembrie 1962 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127428_a_128757]
-
muniții. Articolul 12 Străinii domiciliați sau cu reședința în România pot fi autorizați, în condițiile prezentului decret, să dețină și să poarte arme de vînătoare, arme de tir și muniția corespunzătoare, precum și să dețină arme de panoplie. Articolul 13 Străinii veniți temporar în România pentru a participa la concursuri oficiale de tir sau pentru a practica vânătoarea, în condițiile legale, pot deține și purta, pînă la expirarea vizei de ședere în țară, arme de tir sau arme de vînătoare, după caz
DECRET nr. 367 din 26 octombrie 1971 (*republicat*) privind regimul armelor, muniţiilor şi materiilor explozive *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127429_a_128758]
-
de tir, cu care vor înarma angajații proprii însărcinați cu pază, ocrotirea, recoltarea planificată și cu combaterea animalelor dăunătoare vânatului, pe fondurile de vînătoare pe care la gospodăresc. Aceste organizații pot împrumuta arme de vînătoare și arme de tir străinilor veniți temporar în România pentru a practica vânătoarea în condiții legale, eliberand acestora o dovadă. Articolul 23 Organizațiile socialiste pe lînga care sînt înființate gărzi patriotice, precum și cele care pregătesc tineretul pentru apărarea patriei, pot deține și folosi, în condițiile legii
DECRET nr. 367 din 26 octombrie 1971 (*republicat*) privind regimul armelor, muniţiilor şi materiilor explozive *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127429_a_128758]
-
pentru îndeplinirea acelor obligații. Articolul 45 Persoanele fizice care au dreptul să dețină arme de vînătoare își pot confecționa singure muniția nacasara, în limitele cantității pe care au dreptul să o dețină. Articolul 46 Cetățenii români, precum și străinii domiciliați sau veniți temporar în România, pot introduce sau scoate din țară arme de vînătoare, arme de tir, muniții pentru acestea și arme de panoplie, în limita numărului și cantității pe care au dreptul să le dețină, dacă sînt înscrise în actele de
DECRET nr. 367 din 26 octombrie 1971 (*republicat*) privind regimul armelor, muniţiilor şi materiilor explozive *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127429_a_128758]
-
se petrece în registrul identității și caracteristicilor culturale vitale (limba, religia, obiceiurile cotidiene etc.). Asimilarea constituie, de fapt, un proces unidirecțional, care include adoptarea limbii, a obiceiurilor, a valorilor și apoi a modului de viață al grupului dominant de către noii veniți care sînt, astfel, înglobați în societatea-gazdă. Conceptul dobîndește, prin urmare, conotații negative, fiind asociat cu noțiunea de pierdere și/sau renunțare la cultura proprie originară: individul sau grupul este integrat total în cultura dominantă, iar identitatea culturală inițială este înlocuită
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
gazdă și a culturii emigranților referitoare la dimensiunea individualism-colectivism crește probabilitatea bunei adaptări. O asemenea aserțiune dovedește cum, bunăoară, emigranții veniți dintr-o cultură colectivistă într-una individualistă pot întîmpina dificultăți mai mari în adaptarea la noua cultură decît alții, veniți tot dintr-o cultură individualistă. Cu cît distanța culturală este mai mare între cele două societăți, cu atît dificultatea adaptării crește. Deși această afirmație a fost testată în diverse studii, trebuie să avem în vedere că există și excepții de la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
că aceasta era intenția mea. Deși acum mi se pare amuzant, acest episod m-a inhibat destul de mult, încât, de atunci am renunțat la această formulă de salut. O altă situație interesantă i s-a întâmplat unei colege din Germania venită să predea la noi la universitate pentru un an și care, nefiind recunoscută de către femeia de serviciu din universitate a fost usturător sancționată cu niste vorbe pentru că a îndrăznit să vină în pantaloni scurți să-și ia orarul, justificându-și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a Ținutului Hotin de la cca. 20.840 persoane În 1774 la 98.104 În anul 1850. Creșterea populației emigrate a silit populația autohtona să emigreze În alte zone ale Moldovei modificând astfel la Hotin raportul numeric dintre localnici și cei veniți. În anul 1907 totalul locuitorilor din Nordul Ținutului Hotin ajunge la 234 mii adică o creștere de 2,4 ori. În consecință prin imigrarea rutenilor a diminuat ponderea românilor În zona de Nord care a scăzut pâna la 14% cu excepția
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
fost și voievozi ai Moldovei - Dragoș (1336), Sas (1365), și Balc și Drag, fii lui Sas (1365). În fața expansiunii regatului maghiar, care transformase deja alte zone din Transilvania În comitate, Maramureșul opune rezistență și se cunosc numeroase conflicte cu noii veniți. Abia În 1385 voievodatul Maramureșului devine comitat, având În frunte un comite numit de rege. În această nouă titulatură s-au menținut Încă mulți ani dregătorii români. În 1414 prințul Teodor Koriatovici, devenind comite, a colonizat zonele Bereg și Ung
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
29 iulie, 4, 5, 10, 11, 12, 15 august 1999 dimineața, iar pe 30, 31 iulie și 6, 7, 13 august 1999 seara. Spectacole și defilări reunind peste 4000 de figuranți se vor desfășura sub privirile a mii de spectatori veniți atât din Lumea Veche, cât și din Lumea Nouă. III. Tehnoviticultura Înainte de a fi un produs, vinul este o cultură; însă o cultură care, pentru a-l parafraza pe André Malraux apropo de cinema, este "pe de altă parte o
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
prelucrarea fierului, inclusiv cu feroneria și lăcătușeria. Proveniți În parte din căldărari, aceștia confecționau unelte din fier, legau căruțe În fier și potcoveau caii. Cea mai importantă ocupație tradițională a rromilor este considerată a fi prelucrarea metalelor;ursari /zavragii- rromi veniți din Peninsula Balcanică, care pe vremuri erau nomazi și se ocupau cu „umblatul” cu ursul, apoi, prin ”reconversie” profesională, au devenit fierari (prelucrează fierul În unelte mici și ustensile de uz casnic), pieptănari (prelucrează osul și cornul și confecționează piepteni
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
2. Rolul organizației Organizația nu rămâne inactivă. Cum am putut vedea anterior, ea intervine la nivelul socializării prealabile. Dar poate introduce apoi proceduri care facilitează integrarea. Vom numi "tactici de socializare" procedurile introduse de organizație pentru a facilita integrarea noilor veniți. Van Maanen și Schein (1979) folosesc șase dimensiuni pentru a diferenția aceste proceduri. Ei le disting după: • caracterul individual sau colectiv: ele pot privi indivizi izolați sau, dimpotrivă, integrarea se poate sprijini pe experiențe de grup; • caracterul formal sau informal
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
coloniști britanici, În mare parte conservatori și bigoți, dar harnici și perseverenți au creat o nouă civilizație și au făurit o nouă națiune, luptând pentru drepturile și independența lor cu jertfa sângelui, și Învățând treptat să fie concilianți cu noii veniți, emigranții europeni, cât și asiatici, realizând În ultimele decenii un adevărat „model” de societate performantă multietnică și multiculturală. S-au mai scurs câțiva ani În care verișoara mea și-a modificat statutul matrimonial, prin căsătoria cu un profesor de la Universitatea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În zona Însorită nordestică a continentului, la Cairns, pe țărmul Pacificului, considerat pe drept cuvânt „Poarta către Marea Barieră de Corali” cât și a magnificei păduri tropicale. Aeroportul din Cairns s-a dovedit deosebit de aglomerat din cauza numărului crescând de turiști, veniți să vadă această „minune” naturală a lumii. 171 CAPITALA TROPICALĂ Cairns, capitala părții nordice tropicale a Queensland-ului, regiune ce a cunoscut o rapidă dezvoltare În ultimele decenii, datorită industriei turismului, are o populație de peste 130.000 de locuitori, europeni și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și piei de animal, pentru timpul rece. Singurul animal domesticit care a rezistat lungilor călătorii pe ocean, a fost câinele. Vechii moriorii fuseseră În parte decimați sau nevoiți să plece din țară, iar puținii rămași s-au amestecat cu noii veniți. Populația a crescut cu timpul, maorii și-au extins ocupațiile, În domeniul meșteșugurile casnice: confecționau cu 473 Maorii au exterminat În urma vânătorii excesive păsările mao, asemănătoare struților africani, din clasa Acarenatelor, nezburătoare ce alergau repede și ajungeau până la trei metri
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
fi fost deosebit de grea, plină de inconveniente privind adaptarea la noul mediu, uneori ostil, respingerea din partea băștinașilor, relațiile conflictuale cu aceștia În urma extinderii fermelor și a acaparării terenurilor de vânătoare de către coloniști...Cum se desfășura o zi din viața noilor veniți? Ce forță i-a determinat să rămână, să trudească pe aceste pământuri, să Încerce În timp o coabitare cu aborigenii maori și să clădească În o sută cincizeci de ani o 342 civilizație, cu particularități deosebite, cu un spirit mai
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
contextele în care este însoțit de complementizatorul prepozițional de (Pană Dindelegan 2003: cap. X, XI, XIV.1); de asemenea, valoarea pe deplin verbală a participiului absolut este echivocă, dat fiind acordul de tip adjectival cu subiectul (odată venit Ion / odată venită Ioana), care poate sugera și elidarea unei copule. Formele nonfinite care în mod sistematic organizează o propoziție nonfinită sunt deci gerunziul și infinitivul verbal precedat de a. 32 Infinitivul verbal fără a este (i) formant al formelor analitice sau (ii
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1869 reprezenta începutul unui alt tip de manifestări ale liderilor politici moldoveni. Discursul contestatar la adresa regimului politic instituit la 11 februarie 1866 era înlocuit cu dezideratul includerii în guvern, într-o proporție ceva mai mare, a oamenilor politici din Moldova. Venite mai întâi din partea lui Mihail Kogălniceanu la sfârșitul anului amintit 541, astfel de revendicări se regăseau tot mai mult în anii următori, fără a avea însă întregul sprijin al suveranului. Acesta dorea alcătuirea echipelor ministeriale pe baza unor programe politice
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]