15,959 matches
-
mi se pune pe Facebook, pe scara blocului, când mă întâlnesc cu vecina care mă oprește să mă felicite, este „Dar ce facem să continuați lucrurile bune pe care le-ați început?” Ei, acest ce facem este un fel de verb colectiv și nu este clar cine ar trebui să fie în capul acestui facem. În mod evident, nu aveam cum să nu avem discuții pe acest subiect. Și am avut discuții și cu premierul, așa cum am avut discuții și cu
Cristian Ghinea: Dacă PNL și USR vor putea să convingă populația și programul acestui Guvern poate fi prelungit, eu m-aș bucura foarte mult () [Corola-blog/BlogPost/338206_a_339535]
-
pe unii mai mici la limanul umanității. Nu era vorba de nici un fel de seducție. Pentru că, oricât ar părea de vandabilă intelectualmente, seducția este un rău absolut, o formă de anesteziere a simțului moral și de divorț al conștiinței. Seducere, verb detestat în universul rigorilor romane, însemna „a abate din cale”, „a deturna” și, în cele din urmă, „a înșela”. Orice act de pedagogie veritabilă este cu totul incompatibil cu ideea de seducție. Nu există manipulare benefică. Dimpotrivă, profesorul Nichita își
Trei stadii ale creșterii omului sau cum mi-am întâlnit Profesorul () [Corola-blog/BlogPost/338284_a_339613]
-
sufletele inacte - fie că suntem copii, profesori sau părinți - din acest triunghi al violenței în care se scufundă încrederea națională în sistemul de educație. A număra corect înseamnă "a ști"; "a ști" înseamnă "a admite"; iar "a admite" e, ca verb, cea mai sigură cale spre"a rezolva". FOTOGRAFII REALIZATE DE DRAGOȘ SAVU. Imaginile sunt generale și nu au legătură cu faptele și personajele din articol. Acest material a fost realizat în cadrul proiectului Bursele Superscrieri/BRD pe tema educație, sub egida
Când AL TREILEA PĂRINTE devine victima elevilor. „Peste ani, mă întâlnesc cu ei pe stradă...” () [Corola-blog/BlogPost/338310_a_339639]
-
care sunt formați și susținuți prin programe de mentorat. „Când spun prezent, voi spuneți azi. Prezent! Azi! Prezent! Azi! Când spun viitor, voi spuneți mâine! Viitor! Mâine! Viitor! Mâine!” Toată clasa de copii este în picioare și exersează cu bucurie verbul. Când îi asculți conjungând, viitorul pare un cuvânt plin de sens, nu de amânări. Și când le simți energia, crezi că ei vor putea, vor fi, vor deveni. Indiferent cine au fost părinții lor, indiferent cine li s-a spus
AL TREILEA PĂRINTE. „Teach for Romania” sau cum poate să iasă un copil sărac din ghetoul în care s-a născut () [Corola-blog/BlogPost/338316_a_339645]
-
a contribui la fixarea unui mesaj. De exemplu, eu am fost ”doamna lectură suplimentară” sau „doamna Je rêve, j’hallucine!” (predând la un moment dat franceza, punctam, glumeț, dezaprobarea unui comportament ușor nepotrivit, dorind ca elevii să și rețină aceste verbe - „visez, am halucinații!”). Copiilor le place, de fapt, să își exerseze voința. Nicio ciocolată nu e mai dulce ca mulțumirea de a-ți fi reușit un proiect, de a fi înțeles și învățat o lecție, de a te simți azi
Tipul profesorului ideal, din perspectiva unui profesor () [Corola-blog/BlogPost/338331_a_339660]
-
adult. Unul dintre puști era Alex. Era bucuros, îi place mult să cânte la fluier. Îl liniștește și îl face să se simtă important. Le dau ca sarcină să realizeze împreună un text în care să folosească cel puțin 5 verbe. Între timp merg până în cancelarie, îmi uitasem câteva materiale. Când mă întorc pe tablă stătea scris un text de vreo 6 rânduri care spunea așa: Într-o zi, 3 elevi încercau să prindă rădăcini în împărăția verbului cu domnul lor
Ce știu acum e că școala e locul unde oamenii pot sădi fericire. Semnat () [Corola-blog/BlogPost/338371_a_339700]
-
cel puțin 5 verbe. Între timp merg până în cancelarie, îmi uitasem câteva materiale. Când mă întorc pe tablă stătea scris un text de vreo 6 rânduri care spunea așa: Într-o zi, 3 elevi încercau să prindă rădăcini în împărăția verbului cu domnul lor. Ei învățau unii de la alții, ajutându-se la teme. Domnul lor era foarte bucuros că se înțelegeau cu toții. Într-un final au început să prindă rădăcini. Atunci au făcut petrecere în pijamale. Cei mai buni prieteni în
Ce știu acum e că școala e locul unde oamenii pot sădi fericire. Semnat () [Corola-blog/BlogPost/338371_a_339700]
-
domnul lor. Ei învățau unii de la alții, ajutându-se la teme. Domnul lor era foarte bucuros că se înțelegeau cu toții. Într-un final au început să prindă rădăcini. Atunci au făcut petrecere în pijamale. Cei mai buni prieteni în împărăția verbului. Cu greu m-am așezat și am citit textul. Mi-am dat seama cât de mult am greșit, cât de mult am uitat ce înseamnă smerenia, să nu-ți pierzi încrederea că fiecare copil poate, că fiecare copil are o
Ce știu acum e că școala e locul unde oamenii pot sădi fericire. Semnat () [Corola-blog/BlogPost/338371_a_339700]
-
financiar sau un nou nivel în carieră. Aici este vorba de a dărui și nu de a primi... Probabil că mulți cititori zâmbesc, fiecare dintr-un alt motiv. Realizez profund ce semnificație au vorbele: „schimbarea începe cu fiecare dintre noi”. Verbul a te implica, în viața comunității, a căpătat pentru mine un alt înțeles, palpabil, începând cu anul acesta. La început de an am scris câteva texte pentru Republica din orgoliu poate, din nevoia de a mă exprima public și a
Noii bucureșteni. Cum s-a schimbat lumea unui corporatist după ce i s-a suspendat permisul de conducere () [Corola-blog/BlogPost/338391_a_339720]
-
până seara o ploscă cu țuică bătrână, păstrată anume. Lumea din afara bisericii le era străină deja. Cei mai tineri se angajau la mină, își lepădau portul, graiul și credințele. Bătrânii îi numeau pe orășeni „barabe”. De acolo, pentru ai lor, verbul „a se bărăbi” Totul se transforma cu repeziciune. Bătrânii se încăpățânau să rămână în eternitate. Acei Bătrâni nu știau să-și facă cruce. Mișcau degetele de la mână în dreptul pieptului de câteva ori, apăsau palma pe piept și înclinau ușor capul
Povestea ca viață. Oameni și catedrale () [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
a încuraja puncte de vedere divergente, de a-ți stăpâni emoțiile cât mai bine și de le folosi în avatajul tău în anumite contexte, de a-i lăsa și pe alții să facă treabă fără a fi control freak (celebrul verb „a delega“). Asta ține de o anumită inteligență socială care se dezvoltă, se cultivă, se exersează. O bună distanță L-am întrebat acum câțiva ani pe superiorul meu francez, redactorul șef al edițiilor internaționale Psychologies, care avea la acel moment
Cum recunoști un șef toxic. „Când decid să-și dea demisia, angajații părăsesc managerii, nu compania” () [Corola-blog/BlogPost/338433_a_339762]
-
tu un fix.../ -Bine, că la tine totu-i relativ!/ - Hai, dă-o-n aia măsii, că doar n-o să ne certăm! Ba da! În câteva minute zburdau nestigherite acute mii și mii, iar textele...nu se pot reproduce! Ce verbe! Ce ce metrafore-ascuțite! Ce semantică zemoasă: n-ați văzut! A doua zi, când ne dezmeticeam, aflam că nașii au totuși și niște vecini. - Doamna Cornelia, vă rugăm să ne scuzați. Știți, așa e cu artiștii, pun cam mult suflet! / -Lăsați
Cinema de mâna doua () [Corola-blog/BlogPost/338431_a_339760]
-
E suficient să mergi la un hotel de 5 stele în Asia și să ți se dea peste cap întreaga ta accepțiune asupra conceptului de ospitalitate la adevărata ei valoare. Pentru că noi românii suntem mândri și nu înțelegem mereu implicațiile verbului „a servi” sau suntem incapabili să trecem la nivelul următor când vine vorba de servicii. Dacă te simți umilit pentru că trebuie să-ți servești clientul cât mai bine atunci nu faci decât să acumulezi frustrări și să afectezi business-ul
Am fost la SPA la Cornu. Hm...se cam duse visul meu de relaxare () [Corola-blog/BlogPost/338732_a_340061]
-
linotypișiti, zețari, paginatori în plumb, calandriști, prelucrători de zincuri (că nici nu mai știu nomenclatorul lor de meserii) erau stăpânii ziariștilor. Ziarul ieșea pentru că voiau ei și uneori cum voiau ei, că nu mai aveau chef să culeagă (ăsta era verbul) un titlu nou sau să schimbe o știre în derulare pentru că era deja trasă în plumb. Când le spuneai că o să le treacă vremea că s-a inventat paginatul pe calculator, râdeau. Toate măgăoaiele alea din tipografie, mașinile de linotyp
30 ianuarie 2017 – Ziua când știrea TV live a aflat că e pe ducă. A venit Facebook live peste ea () [Corola-blog/BlogPost/338806_a_340135]
-
și conducere. Mai toate partidele politice românești funcționează astfel: există organizații locale subordonate conducerilor județene, iar acestea conducerii naționale. Rolul membrilor simpli este astfel unul marginal, fiind o resursă aproape complet ignorată, în ciuda unui potențial latent mare. Sunt „activați” - un verb care spune totul - doar în preajma unor alegeri. De altfel, am întâlnit nenumărați profesioniști care s-au înscris într-un partid cu cele mai bune intenții, însă după câteva ședințe au renunțat să mai „piardă vremea”. Într-o situație similară sunt
Elefantul democrației românești () [Corola-blog/BlogPost/338833_a_340162]
-
timp”. Pleonasm este și „dar totuși”. Când scriem o formulă de salut urmată de nume, între cele două e necesară o virgulă, cerută de vocativ: Bună, Alina. „De asemenea” e locuțiune în două cuvinte. Se scrie corect „așază” (la fel, verbele „înșală”, „deșală”. Dar „greșeală”). Această grafie (șa) este excepțională, căci în rest, în contexte sonore similare, apare vocala „e”: detașează, înfățișează, îmbrățișează, trișează etc. Explicația pentru verbul „a așeza” este aceea că el se încadrează în conjugarea I, dar (aș
De ce nu este recomandat să corectăm exprimarea celorlalți () [Corola-blog/BlogPost/338489_a_339818]
-
De asemenea” e locuțiune în două cuvinte. Se scrie corect „așază” (la fel, verbele „înșală”, „deșală”. Dar „greșeală”). Această grafie (șa) este excepțională, căci în rest, în contexte sonore similare, apare vocala „e”: detașează, înfățișează, îmbrățișează, trișează etc. Explicația pentru verbul „a așeza” este aceea că el se încadrează în conjugarea I, dar (aș)ez, - ază nu sunt sufixe gramaticale, precum (lucr)ez, - ezi, - ează, ci părți din radical. Astfel, avem forma „a așeza”, dar nu „a lucreza”, „a înfățișeza” sau
De ce nu este recomandat să corectăm exprimarea celorlalți () [Corola-blog/BlogPost/338489_a_339818]
-
lipsește e bazată pe un pact al încrederii. Când aceasta dispare, nimic nu se mai poate construi ca lumea. (*) C. Răduleescu-Motru, Vocația. Factor hotărâtor în cultura popoarelor, ed. de Constantin Schifirneț, Albatros, 2005, p.46 (**) Dintre cele trei sensuri ale verbului a ponta din DEXonline, le folosesc aici pe primul și pe al treilea: PONTÁ (I), pontez, vb. I. Tranz. și intranz. A-și înregistra prezența la locul de muncă cu ajutorul fișei de pontaj. Tranz. A marca, a înregistra timpul de
Școala care ne lipsește () [Corola-blog/BlogPost/338521_a_339850]
-
toate poveștile pe care mi le-au spus, chiar dacă ei și-au trăit studenția într-un sistem mizer comunist, părea că, într-adevăr, anii de facultate ar trebui să fie o aventură extraordinară. Am să folosesc cuvântul „cunoscut” în lipsa unui verb mai bun, dar nu poate fi vorba de o cunoaștere autentică aici. Pentru că da, am cunoscut oameni la facultate, colegi de-ai mei care păreau că au ceva de spus și cu care mi-ar fi plăcut să mă împrietenesc
ce învățăm la trei luni după ce ne urcăm pe mese la banchetul de absolvire a liceului () [Corola-blog/BlogPost/338589_a_339918]
-
se duce bugetul comunei pe bani de tablă și vopsea. Și-apoi de ce să ne batem noi capul cu nebuniile altora. Cugetări Noi, „nebunii”(unul dintre noi fiind catalogat ca făcând parte din clasa mamiferelor mici - cârtiță - probabil vine de la verbul a cârti = a nu fi de acord), am realizat, deși nu suntem graficieni sau ocupăm funcții la cadastru, o hartă virtuală a satului de reședință. Am încercat să identificăm câte două obiective din fiecare zonă, excepție făcând „Zona de Nord
„Au uitat” () [Corola-blog/BlogPost/339943_a_341272]
-
superbă-incandescență ! Oficiere Inima mea e o superbă liră pe care cântă sufletu-mi orfeu tot ce aude-atunci când Dumnezeu în infinit prin infinit respiră. De-aceea nu-s în armonii stridențe și în culori e al luminii dens , pentru aceasta verbele au sens, iar gândurile mele-s chintesențe. Ființa mea necontenit aspiră să fie-n orice clipă prometeu. În visuri și speranțe cânt mereu, zâmbind spre cei ce zborul mi-l admiră. Vreau să rămână-n urma mea esențe dintr-un
INCANDESCENŢĂ OFICIERE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340086_a_341415]
-
nimeni, n-a fost și s-a poetizat. Gândul la poet schimbat pe cel la poezie dă sentimentul unui păcat. O lectură paralelă: Correspondences / Veneția. Un sonet doctrina, unul-trenos. O geneză secundă, o stingere trecută. Substantivul afirmației estetice - La Nature, verbul sepulcral absolut: “S-a stins”, dar și aceste forme de început vor corespunde, atât natură cât și stingerea reunificând epic geneză dintâi prin amintirea muzicii străjuite de templu și viața: La Nature est un temple ou de vivants pilliers Laissent
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
cănd descoperi o cale obișnuită, de lectură, de istorie citită, făcută, săvârșită - poate, e drept, si inventată, trasata peste utopie. Pe incompatibilitatea bănuita intuitiv și împăcata critic, pe romantismul decăzut sau decantizat, pe regasirea printr-o corespondență ancestrala a armoniilor verbului înnăscut se sprijină perspectiva învechirii prin înnoire spre nuanță cuprinsă sincer, convingător, eternității. * Eminescu nu mai este și cu atât mai puțin cei ce n-au fost fiind el, cei ce-au fost după el, prin el sau cu el
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
și intrepătrundere a informațiilor (și a genelor), clădind pe tradițiile culturale ale trecutului, dar adaptându-se la modificările impuse de istorie. Componenta “transformantă” este exprimată prin substratul etimologic al termenului “cultură” care provine din cuvântul latin colere: toate sensurile acestui verb (a locui, a cultiva, a împodobi) implică idea unei influențe transformatoare impuse de om, deoarece omul este acela care, în cele din urmă, este principalul artizan al transformărilor ce au loc în cultura sa individuală, dar în același timp colectivă
Mirella Ferrera: Populaţii ale lumii. Cronică, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339273_a_340602]
-
jucăuși. Am reluat cursurile mele private de limba franceză, am intrat la orele doamnei profesoare mult mai sigură pe mine, am dat prima teza la limba franceză și desigur am primt subiect deosebit de restul clasei, pentru nivel începător, conjugări ale verbelor être și avoir și o compunere pentru nivelul meu. Eram învingătoare! La orele de limbă engleză am pășit foarte sigură pe mine, eram după patru ani de studiu, într-o școală cu pretenții, așa că nu aveam de ce să-mi fac
Mirela Teodorescu: Si tu veux un ami, apprivoise moi! () [Corola-blog/BlogPost/339303_a_340632]