10,085 matches
-
de descifrare a proiectului pe care Dumnezeu l-a așezat la temelia Creației. Taciturnul nu era singurul personaj de asemenea calibru de pe-acolo; Centrul era Înțesat de biologi, filozofi, fizicieni, sociologi, politologi - nume grele ale științei mondiale, supercreiere, un veritabil conclav academic de elită. Pe măsură ce derulam lista pe monitor, mă afundam tot mai adânc În perplexitate: ce căutau acolo, care era rațiunea reunirii tuturor acelor bărbați și femei de rasă Într-un Centru misterios și aiuritor? Cine sau ce Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cu multe veacuri practica istorică la zi, făcând din Alexandru cel Mare un autentic pionier al colonialismului. Ideea nu-mi aparține; se regăsește Într-un studiu din 1979 al universitarului parizian Pierre Briant, care vede În Alexandru cel Mare un veritabil model colonial pentru Franța contemporană. Dar să nu ne Îndepărtăm de subiect... Vorbeam despre modernitatea gândirii politice a Macedoneanului. El este un precursor genial al globalizării din zilele noastre, la nivelul și cu mijloacele timpului, bineînțeles, dar asta contează abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
noastre. Acum, cooperarea trupelor provenind din state diferite, inclusiv din țara care se constituie În ceea ce numim teatrul de operațiuni, reprezintă o practică banală, curentă, lipsită de orice element inedit sau spectaculos, dar lucrarea lui Alexandru se consumă Într-o veritabilă protoistorie, Într-un moment care abia Începe să facă trecerea de la organizarea tribală la aceea de tip statal. Nu uitați, vă rog, acest detaliu fundamental. Strategul militar este dublat și de un viguros reformator economico-administrativ. Putem trata cu reticență entuziasmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
o singură diferență. Mai exact, două: Ceilalți sunt mult mai evoluați tehnic decât noi și trăiesc Într-o altă dimensiune temporală. Foarte simplist spus, timpul lor existențial are o durată incomparabil mai mare decât timpul nostru. De exemplu, un pământean veritabil are un ciclu de viață care se măsoară cu secolele terestre. Adaug că durata naturală a timpului În Univers este a lor, nu a noastră. Acesta este motivul eșecului sistematic al oamenilor de știință de pe Terra II, ca să zic așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mi se trăgea de la comunicarea de la Congresul de la Amsterdam, despre accidentele În istorie. Printre subterani se insinuase teama că avansasem cu concluziile și că la Paris urma să formulez mai tranșant teza că, de fapt, nu era vorba despre accidente veritabile, ci despre intervenții voluntare ale unor forțe sau ale unor ființe care aveau interese majore să deturneze anumite evenimente de la cursul lor natural, să le oprească evoluția. Cu alte cuvinte, să saboteze istoria În manifestările ei favorabile unor țări, unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de teatru experimental, cu civilizații stelare care derulează programe de monitorizare ca să-și cunoască viitorul și cu un Centru care umple lumea cu organizații și societăți secrete bune doar să ia ochii și să ascundă scopurile și mișcările unicilor inițiați veritabili, ale unicilor deținători ai unui adevăr crucial - niște aberații, niște tâmpenii răsărite din minți Înfierbântate, scăpate de sub controlul rațiunii. Dar cu atât mai periculoase. Mi-e greu să admit că istoria lumii, așa cum o cunoaștem, nu este altceva decât o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de relaxare pe care mi le-am permis prostește imediat după imobilizarea celuilalt. M-a luat ca din oală, iar Încercarea mea de a opune rezistență nu mi-a adus decât o drăgălășenie sângerândă la arcada stângă. Lovitură de profesionist veritabil, cicatricea e vizibilă și-n ziua de azi dacă te uiți atent, deși la infirmerie s-au depus eforturi meritorii pentru ștergerea de pe fizionomia mea a oricăror urme de agresiune. Chirurgia estetică nu era Însă, după cum am constatat cu neplăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
o carte. Una dintre cele mai cunoscute și mai influente din câte s-au scris vreodată. - Biblia? - Întocmai. Mai exact, Vechiul Testament. Sau, și mai exact, Întâia Carte a lui Moise, Geneza, primele capitole, cu deosebire, cele În care Întâlnim o veritabilă cosmogonie expusă cu destulă claritate și agrementată cu un set de detalii ce se pretează la interpretări dintre cele mai interesante. Fac aceste precizări pentru că și În Evanghelia lui Ioan din Noul Testament găsim ceva similar, dar mult mai succint, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
a fost, Într-adevăr, creată, dar nu de Dumnezeu, ci de omologii noștri cosmici, cu scopul foarte precis pe care Îl cunoașteți. Acceptarea acestei ipoteze, cum o numiți dumneavoastră, conduce la o explicație perfectă a dilemei „chipului și asemănării”. Ceilalți, veritabilii Creatori, ne-au Întrupat În ființe identice Lor, având o motivație foarte solidă, pe care, de asemenea, o cunoașteți. Pentru Ei, acest, să-i spunem, izomorfism antropologic n-a fost un exercițiu de imagine gratuit sau irațional, ci o condiție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
confruntări ale creștinilor și ale necredincioșilor, de cruciade sângeroase, după masacre reciproce În care sucombaseră zeci, sute de mii de vieți, după războaie pustiitoare iscate tocmai din diferențele, aparent ireconciliabile, În materie de credință. Nu vom afla poate niciodată dacă veritabilul secret al templierilor nu Îl constituie cumva tocmai acest magistral program de reformare a lumii. Pare destul de sigur Însă că el a reprezentat adevăratul motiv al distrugerii Ordinului. S-ar zice că a trebuit să treacă mai bine de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Începe să construiască legenda tezaurului de la Rennes-le-Château, printr-un interviu consemnat de un jurnalist provincial În publicația Dépêche du Midi, care apărea la Carcassone. În vârtejul evenimentelor care transformă satul În loc de pelerinaj, de studiu și de nebunie mediatică, devine o veritabilă vedetă. Un detaliu interesant: În reconstituirile vieții lui Bérenger Saunière pentru televiziunea franceză interpretează chiar rolul abatelui, cu care unii Îi găsesc ciudate asemănări. Să fi fost acesta motivul pentru care bătrîna l-a, să spunem, adoptat și i s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
altă axiologie a ontologicului... și, tot mai târziu, am Înțeles de ce The Philosophy of money, a aceluiași Georg Simmel (el era și autorul manuscrisului), putuse să apară În 1900, cu toate că viziunea lui de-acolo asupra individului, creditat ca unică realitate veritabilă, este una greu de calificat În limbaj academic - mizerabilistă e puțin spus: deplorabilă, scârboasă, În lipsa ei de ideal și de șansă acordată omului, pentru a mai Însemna și altceva decât o relație interesată și cuantificabilă În unități monetare; pe lângă ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
erau pline cu dosare Înțesate de hârtii. Să cauți o foaie anume aici și să mai și speri că o vei găsi, era nebunie curată. Dar nu tot o nebunie era Întreagă această istorie flamboaiantă cu Centrul și enigmele lui, veritabile sau Închipuite de creiere inflamate, Între care și al meu? Incinta era compartimentată simetric: câte trei corpuri pe laturile lungi, situate În dreapta și-n stânga intrării, și Încă unul În fund, acoperind peretele opus porții lângă care mă oprisem. Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cealaltă, altfel n-avea ce să caute acolo. Ambele sunt În românește, și faptul nu poate fi Întâmplător. Părerea mea este că mesajul lui Noel Corbu este ascuns În amândouă. Doar În amândouă, luate Împreună, sunt șanse de a depista veritabilul Cod al lui Alexandru, adevăratul cifru care poate conduce la descoperirea numerelor de cont bancar ocultate sub acele Înșiruiri de litere de pe listă. Fără prima propoziție, a doua n-are nici o valoare. Eveline și-a acoperit ochii cu degetul mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Întâmpla ceva neprevăzut care s-o Împiedice să se Întoarcă În timp util pentru a salva ce mai era de salvat. Mai mult ca oricând, În situația disperată În care ne aflam și care se agrava cu fiecare minut, binele veritabil, unic și indispensabil, trebuia să fie un bine făcut la timp. Sau deloc... M-am ridicat de pe scaun cu mișcări lente. Știu că e caraghios, Însă În clipele acelea eram convins că până și câteva secunde câștigate sunt importante, hotărâtoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de miere. — Nu mi-a fost nici mie ușor - își aminti papa. împrejurimile abației nu ne predispuneau deloc la evlavie și reverie, fiind literalmente înconjurat de o mulțime neverosimilă de țărănci pietroase, tinere. Mersul după apă la izvor era un veritabil chin. Nu-ș cum se făcea, că totdeauna la izvorul unde trăgeam eu, se nimereau vreo trei-patru Giacomette de-alea care, probabil văzându-mă atât de abstras, de pur, mă țineau cât timp mi se umplea ulciorul tot în măscări, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
urmate de o porție generoasă de copane de rață la grătar, ceea ce a însemnat un adevărat banchet pentru niște sărmani beduini care de ani de zile mâncau același lucru. Făcu și o cafea foarte tare și le oferi bărbaților havane veritabile, care-l făcură pe voinicul Suleiman să tușească, să se albească la față și, în cele din urmă, să stingă țigara de foi, căci începuse să amețească. Și acum, spuneți-mi... - zise Gacel Sayah, care se străduia să fie cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
la atac...“ Oare degetele cîtor mîini trebuiesc pentru un scut și gîtlejurile cîtor oameni pentru un tun? Vreau o rochie lungă, neagră, de dantelă, cu decolteu adînc la spate, o pereche de pantofi de lac escarpen, un șirag de perle veritabile, să mă plimb prin casă de la bucătărie la baie și să murmur un poem disperat: „Ești cea mai frumoasă“. Tronc Marițo, era o vorbă În mahalaua copilăriei mele. Mi se usucă pielița unghiilor și crapă. Stephen Dedalus a fost și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cel mai bun caz milă. Dar viața veche și limba lui Zaharel se sfârșiseră, acuma trebuia să-și facă familiare niște cuvinte noi care uneori i se păreau minunate și alteori ridicole. Remarcase că erau două feluri de cuvinte: unele veritabile, care nu aveau nevoie de înveliș și altele de împrumut, care-și ascundeau sărăcia sub ornamente de reclamă. Ziua lucra în mai multe restaurante și noaptea se rotea în pat ca într-un mormânt, încercând să scrie articole în somn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
s-o vând. Li se părea că-mi consum în prea mare măsură puterile. Am constatat că dna Strickland uitase că a făcut vreodată un lucru atât de rușinos ca acela de a-ți câștiga existența prin muncă. Avea instinctul veritabil al femeii bine educate după care este mult mai decent să trăiești din banii altora. — Sunt și ei aici, îmi spuse ea. M-am gândit că poate le-ar plăcea să audă ce le poți povesti despre tatăl lor. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
de doi bani care scrisese articolul încheia arătându-se scandalizat de atitudinea tânărului militar, al cărui nume, de altfel, „îi arăta originea evreiască, sau rusească, dacă nu chiar amândouă“. Era semnat AmădĂe Prurion. Un nume de imbecil pentru un ticălos veritabil. Ce se alesese de acest Prurion? A continuat multă vreme să-și vomite mica lui ură de zi cu zi pe hârtia îngălbenită cu care, mai mult ca sigur, în multe case oamenii s-au șters în cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
văzu apărând pe nea Ovidiu. Fusese surprinsă îndeajuns să afle că el furase bani din casă. Dar era plauzibil, era un bețiv nenorocit. Și acum, cum reușise el să iasă din pușcărie? Ce nu știa Mariana era că gardianul, un veritabil colecționar de artă, primise în schimbul acestei fapte bune o oglindă de cristal încrustată cu pietre prețioase. Lângă nea Ovidiu venea sprinten nici mai mult nici mai puțin decât Romeo. Mariana fu cât pe ce să alunece în veceul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
orice om, indiferent dacă‑i sărac sau bogat, n‑are în viață decât câteva momente în care e fericit. Scurte, dar intense. După o suferință intensă, tatăl lui Hans moare sub un bloc de piatră desprins dintr‑o stâncă austriacă veritabilă. Cel puțin a fost scutit de mediocritatea vieții cotidiene, e de părere fiul său, pe care‑l amenință mereu pericolul de a se scufunda în această mediocritate; va face însă tot ce‑i stă în putință ca să evite acest lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
și a ne convinge că, într-o zi, sigur vom păți și noi ce-au pățit ceilalți. Dar, în așteptarea catastrofei, dacă tot întârzie, să știm să ne bucurăm de pace, de calmul dinaintea furtunii. Hipparh ne furnizează așadar un veritabil vademecum al gândirii hedoniste: să iubim ce ni se întâmplă; să nu ne pierdem în trecut sau în viitor; să ne bucurăm de clipa de față; să transformăm negativul în ocazie a pozitivității; să evităm viziunea egocentrică asupra lumii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
de el sunt adevărate... -2Triunghiul subversiv. De aici, necesitatea de a reveni asupra regimului scrierii platoniciene a filosofiei - și a istoriei acesteia! Pentru că eu unul consider că fiul moașei, travestitul parfumat și petomanul onanist constituie trei vârfuri ascuțite desenând un veritabil triunghi subversiv. Doar că nu se zărește deloc - sau numai foarte puțin - ce figură frumoasă iese din întuneric atunci când umbra lui Platon acoperă tot ansamblul. Socrate însuși are de suferit din cauza mediatorilor săi: voindu-i binele, fără voia sa, ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]