5,522 matches
-
actuale și intensitatea lor . Relieful structural , fluvial propriu-zis și cel fluviodenudațional dau nota dominantă a trăsăturilor geomorfologice din regiune , unde orientarea, forma și altitudinea interfluviilor au fost determinate de evoluția sistemului hidrografic al râului Bahlui , precum și al proceselor denudaționale de pe versanți . Prin așezarea geografică , Bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari , are un climat temperat-continental specific dealurilor înalte în vest și dealurilor joase în est. Ca rezultat al influenței suprafeței adiacente se evidențiază microclimatul culmilor și dealurilor înalte , microclimatul versanților și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de pe versanți . Prin așezarea geografică , Bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari , are un climat temperat-continental specific dealurilor înalte în vest și dealurilor joase în est. Ca rezultat al influenței suprafeței adiacente se evidențiază microclimatul culmilor și dealurilor înalte , microclimatul versanților și microclimatul depresiunii de contact . Cunoașterea trăsăturilor climatice și microclimatice prezintă nu numai o importanță teoretică, cât , mai ales una practică , pe baza căreia se impune o zonare a culturilor agricole pe areale restrânse , cu trăsături microclimatice distincte. Caracteristicile litologice
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
studiu dar și pentru zonele înconjurătoare . </reflist> BIBLIOGRAFIE : Barbu N. (1974) "Raporturi pedogeomorfologice în Câmpia Moldovei"; Anal Șt. Univ. "Al. I. Cuza" Iași, Secț. II-C, t. XX. Barbu N., Băcăuanu V. (1977) "Evoluția reliefului din Podișul Moldovei subacțiunea proceselor de versant"; Comunic.Colocv. geogr. fr-rom; Aix-en-Provence. Mutihac C. (1966) "Cercetări geomorfologice asupra teraselor din bazinul Bahluiului"; Anale Șt. Univ. " Al. I. Cuza Iași,, sect. II-C, t. XII. Băcăuanu V. (1968) "Câmpia Moldovei, studiu geomorfologic"; Editura Academiei București. Băcăuanu V. (1973) "Evoluția
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
inteligenței omenești și exem‑ plele pot continua. Arta sacră a găsit în acest ansamblu extraordinar o expresie de o excep‑ țională putere atingând niveluri de o valoare nepieritoare simultan estetică și religioasă. Constatarea crește în valoare și amploare dacă de pe versantul artelor figurative trecem să luăm în considerare marea dezvoltare pe care chiar în arcul acesta de timp a avut‑o muzica sacră compusă pentru exigen‑ țele liturgice sau chiar numai legată de temele religioase. Pot fi menționați: Pier Luigi de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și deciziilor tale. Iresponsabilitatea vizează incapacitatea unui individ de a înțelege libertatea și necesitatea acțiunilor sale în contextul legilor obiective de dezvoltare a societății, de a înțelege și aprecia consecințele faptelor sale, atunci când ele acționează contrar acestor legi. Iresponsabilitatea constituie versantul juridic al noțiunii de discernământ pierdut, așa cum responsabilitatea echivalează cu aceea de discernământ păstrat. Stabilirea iresponsabilității pentru o acțiune sau faptă penală este sarcina instanței de judecată, care solicită-ori decâte ori se îndoiește de capacitatea de responsabilitate a inculpatului efectuarea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
populației și a obiectivelor din zonele potențial afectate • implementarea de programe de reducere a emisiilor atmosferice • realizarea de rețele de monitorizare a poluării fonice în zonele urbane • realizare perdele de protecție în lungul arterelor rutiere intens circulate / căilor ferate • stabilizarea versanților din apropierea căilor de acces - drumuri județene afectate de alunecări de teren. Măsura 1.8 - Reabilitare urbană Obiectivul măsurii: Atragerea investitorilor și turiștilor străini cât și creșterea standardelor de viață a locuitorilor prin îmbunătățirea imaginii mediului urban. Justificarea măsurii: La nivel
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
asigura o creștere economică a acestor zone și condiții de viață decente pentru populație. În Regiunea Nord Est există zone cu deficit de vegetație forestieră. Acest fenomen este mai pregnant în jumătatea estică (Podișul Moldovei). În zona montană din vest, versanții afectați de defrișările necontrolate au accentuat efectele negative ale căderilor masive de precipitații (inundațiile din anii 2004 și 2005), determinând pagube materiale însemnate și pierderi de vieți omenești. S-a definit ca zonă deficitară în păduri, pe toata suprafața, județul
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
unor factori genetici interni (legați de structura și dinamica scoarței terestre) și externi (în relație cu climatul, apele și viețuitoarele), pe suportul constituit de scoarța terestră se formează relieful, componentă derivată în sistemul abiotic. Caracteristicile reliefului: altitudinea, înclinarea, fragmentarea, expoziția versanților determină etajarea unor componente climatice, hidrologice, de vegetație și soluri. Aceasta se repercutează asupra prezenței stabile și asupra activităților diversificate ale omului. Astfel, pentru arii întinse de pe Pămînt potențialul natural favorabil societății umane este puternic influențat de relief (ținuturi de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
politico-economic mondial și chiar la dezmembrarea unor state). În cadrul acestor tipuri, degradarea, afectând în egală măsură interacțiuni și elemente structurale (componente, rețele de comunicație, rezerve), se exprimă printr-o mare varietate. Se pot constata astfel: formațiuni vegetale, soluri, ape freatice, versanți, comunități sătești, căi de comunicație, structuri industriale, etc., degradate cu diferite intensități și încadrându-se în unul sau mai multe dintre tipurile menționate. În funcție de intensitatea degradării, tipul de degradare, rezervele interne de autoreglare, capacitatea rețelei sistemice de a susține unitatea
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
glaciația cuaternară s-a manifestat puternic, creând forme de relief specific ca: văi și circuri glaciare, creste, morene ș.a.. Alpii exercită prin poziția lor o influență majoră asupra circulației atmosferice, impunând o barieră în calea maselor de aer oceanic. Astfel, versanții orientați spre vest și nord-vest aflați în calea acestor mase de aer sunt bine umeziți, fiind afectați de precipitații masive. Versanții opuși sunt însoriți, mai uscați, supuși unor fenomene de foehn. Altitudinea impune o etajare a cuverturii vegetale, a faunei
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
prin poziția lor o influență majoră asupra circulației atmosferice, impunând o barieră în calea maselor de aer oceanic. Astfel, versanții orientați spre vest și nord-vest aflați în calea acestor mase de aer sunt bine umeziți, fiind afectați de precipitații masive. Versanții opuși sunt însoriți, mai uscați, supuși unor fenomene de foehn. Altitudinea impune o etajare a cuverturii vegetale, a faunei și a solurilor, ca și a formelor de locuire. Pentru zona alpină este specifică valorificarea pastorală a pășunilor de altitudine, asociată
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
maquis, garriga, chaparral) și mai ales cu livezi, vii și diverse alte culturi de cereale și plante tehnice, în mod frecvent pe soluri de tip terra rossa în general fertile, dar de multe ori supuse unor fenomene de eroziune pe versanți. Transformările antropice impuse sistemelor naturale sunt deosebit de evidente. Efectele lor au fost cu atât mai puternice și mai durabile cu cât pădurea element central în peisaj -, odată înlăturată, nu a mai avut condiții climatice favorabile refacerii spontane, iar plantațiile s-
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Carpați, Caucaz, Munții Stâncoși, Asia Centrală ș.a., se utilizează pășunile alpine, potențialul hidroenergetic, se extrag cantități importante de lemn, și uneori de substanțe minerale. Sunt și situații în care, diferite forme de exploatare nerațională au declanșat procese intense de degradare a versanților (prăbușiri, eroziune, alunecări de teren) a structurii pădurilor ș.a.. O variantă a acestui efect complex al altitudinii este reprezentată de platourile înalte caracteristice Asiei (Tibet, Gobi), al căror climat este marcat și de excesivitatea impusă de continentalism. În consecință, vegetația
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
relieful pe arii întinse: a) dezagregarea termică brutală a rocilor poate fi urmată de prăbușiri și de acumularea unor mase importante de grohotiș, procesul având efecte distructive asupra vegetației și amenajărilor antropice; b) eroziunea în adâncime transformă arii întinse de versanți în pământuri rele (badlands). Combinată cu eroziunea laterală, modifică puternic albiile râurilor și periclitează stabilitatea malurilor, cu toate ecosistemele aferente și frecvent cu așezări umane, culturi, drumuri etc.; c) alunecările de teren se manifestă prin deplasarea (uneori de tip curgător
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
modifică puternic albiile râurilor și periclitează stabilitatea malurilor, cu toate ecosistemele aferente și frecvent cu așezări umane, culturi, drumuri etc.; c) alunecările de teren se manifestă prin deplasarea (uneori de tip curgător) a unor mase imense de materiale mobile pe versanți cu înclinare medie și puternică. Ecosisteme întregi sunt distruse, se modifică brutal dinamica apelor subterane, se creează rapid baraje pe râuri iar apele care se acumulează astfel (uneori în volum mare și cu caracter permanent) inundă așezări umane și distrug
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
apelor subterane, se creează rapid baraje pe râuri iar apele care se acumulează astfel (uneori în volum mare și cu caracter permanent) inundă așezări umane și distrug orice formă de amenajare antropică. Umectând mai puternic masele de material mobiul de pe versanți aceste ape întrețin și amplifică procesele. Spre exemplu alunecările din anii 1969-1971 sau din anii 1996-2002 din România (Pârcovaci, Breaza etc.) sau cele de pe pantele Vezuviului în Italia (1998) ori din America Centrală (2002). d) abraziunea puternică impune retragerea țărmurilor iar
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de pădure, ci și reducerea puternică a biodiversității, o serie de genuri și specii fiind amenințate de dispariție (teckul, ș.a.)20, sporirea cantității de aluviuni, modificarea climatului și creșterea riscului răspândirii unor maladii. Aceeași conduită excesivă în exploatare a dezgolit versanți întregi și pune în pericol puținele arborete rămase în ținuturile subtropicale circummediteraneene. Pădurea boreală a intrat și ea mai demult în exploatare, la latitudini temperate fiind excesiv utilizat chiar lemnul unor arbori extrem de rari, ca Sequoia. În ultimul secol această
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
relieful preexistent. Formele de acțiune, arealurile necesare, mereu mai mari, evoluția amenajărilor specifice așezărilor rurale și apoi a celor urbane au făcut ca modificările respective să atingă intensități și modalități de manifestare extreme. În sensul acesta, accentuarea înclinării terenului, dezechilibrarea versanților, stimularea eroziunii în adâncime, a alunecărilor de teren, a eroziunii malurilor, a abraziunii litorale, a deflației și acumulării eoliene, importante procese de tasare ș.a. au determinat degradări puternice ale reliefului și rămân amenințătoare în multe regiuni ale lumii. Unele forme
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
și adesea a declanșat geneza : pământurilor rele (bad lands, spre exemplu în Dakota de Nord și în foarte multe arii despădurite masiv, aflate sub climate cu regim excesiv al precipitațiilor (secete urmate de precipitații torențiale); marilor alunecări de teren de pe versanți (alpini, andini, carpatici ș.a.), despăduriți, sau cele survenite recent în Salvador (Santa Tecla, ian.2001); abraziunii (și retragerii spre interior) a unor sectoare ale litoralului românesc al Mării Negre, ale litoralului francez al Atlanticului sau ale litoralului carstificat al Golfului Tonkin
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
al Mării Negre, ale litoralului francez al Atlanticului sau ale litoralului carstificat al Golfului Tonkin; deplasării unor dune de nisip în Sahel; tasării puternice a unor sectoare rezidențiale, cu clădiri masive, pe terenuri de fundație loessoide la Galați; dislocării puternice pe versanții abrupți ai haldelor neconsolidate de la exploatarea de sulf din Munții Călimani și din multe alte zone de exploatări în carieră sau în subteran demonstrează impactul antropic negativ asupra reliefului. Ca și relieful, solul este agresat în perioada contemporană nu numai
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
delte, unde putea fi aplicată irigația prin inundare, necesară culturii orezului. Locuințele au fost construite în lungul grindurilor fluviale. Productivitatea acestor exploatații de tip colectiv a impulsionat creșterea populației iar presiunea demografică rezultată a impus extinderea culturilor în terase, pe versanții acoperiți anterior de pădure. Această amenajare și utilizare judicioasă a potențialului natural a asigurat durabilitatea unei civilizații tradiționale, bazate pe cultura orezului. Aplicarea unor planuri judicioase de ameliorare este utilă însă indiferent de dimensiunile spațiale și forma unităților teritoriale. Nivelul
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
suprafață de 1500 de hectare; soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate (protisoluri*) (soluri aluviale, soluri aluviale gleizate, soluri aluviale salinizate, regosoluri, erodisoluri) care acoperă o suprafață de 175.077 de hectare. Solurile afectate de procese de eroziune și alunecări predomină pe versanții puternic înclinați. *după noua clasificare a solurilor din România (2006) Resursele naturale Județul Iași nu dispune de resurse naturale importante, fapt ce determină și influențează dezvoltarea lui economică și socială. Sunt de interes local: nisipuri, pietrișuri, argile, ape minerale etc.
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în afara fondului forestier, pe terenuri cu pantă de peste 15% unde eroziunea de suprafață, cea de adâncime și alunecările de teren au dus la degradarea totală a solurilor. Aceste suprafețe degradate sunt parțial sau total improprii pentru agricultură, fiind reprezentate prin versanți cu ogașe, râpe, ravene, cornișe (abrupturi de desprindere de la obârșia alunecărilor) și prin suprafețe cu alunecări active cu roca la zi. La nivelul județului Iași a fost identificată în anul 2000 o suprafață totală de 8066 ha terenuri improprii pentru
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
3 rezervații. Există, de asemenea, un număr de 22 Situri Natura 2000 (4 SPA 47.289 ha, respectiv 18 SCI 33.028,5 ha), cu suprapuneri parțiale, 32 parcuri dendrologice și 8 perimetre forestiere speciale, cu rol de consolidare a versanților și purificare a atmosferei municipiului Iași, care au fost trecute în regim de protecție prin adoptarea Hotărârii nr. 8/1994 a Consiliului Județean Iași. A. Rezervații forestiere = 765,7 ha 1. Pădurea Gheorghițoaia, comuna Sinești: 202,3 ha 2. Pădurea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
arbori și arbuști autohtoni sau exotici numai cu acordul specialiștilor, păstrânduse aspectul peisagistic inițial. Perimetre speciale forestiere protejate (în jurul municipiului Iași) = 960,5 ha Sunt perimetrele ameliorate cu ani în urmă cu plantații forestiere pentru combaterea eroziunii solului și stabilizarea versanților alunecători (H.G. nr. 786/30.12.1993). 1. Pădurea Ciric (mal stâng și drept), situată la est de municipiul Iași; teren intravilan și extravilan: 252,2 ha 2. Pădurile Cetățuia, Socola, Căprița I, Căprița II, Bucium, situate la sud-sud vest
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]