4,489 matches
-
și este mai bine evidențiată la vițele portaltoi unde se întâlnesc ramificații de ordinul II, III și IV, în timp ce la soiurile vinifera se întâlnesc ramificații secundare (copili). Alte caractere morfologice ale lăstarului care constituie elemente de descriere ale soiurilor de viță de vie se referă la culoarea nodurilor și internodiilor precum și colorarea cu antociani și intensitatea acestora pe frunzulițele mugurilor de iarnă. 3. Coarda se examinează toamna după căderea frunzelor, când se notează următoarele caractere:forma secțiunii transversale, suprafața, culoarea dominantă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
coardelor poate fi galbenă (Grenache noir, Riesling italian) galbenă-brună (Furmint), roșu - violaceu (Vitis aestivalis) sau gri. Lenticelele, în principiu sunt absente la soiurile vinifera și prezente și foarte numeroase la Vitis rotundifolia. Prezența nodurilor și internodurilor este un caracter specific vițelor portaltoi. În ceea ce privește lungimea internodurilor, aceasta este foarte variată, fiind mai mică la soiurile vinifera și mare sau foarte mare la soiurile de vițe portaltoi. 4. Inflorescența și floarea în principiu sunt organe care ajută mai ales pentru descrierea botanică a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
vinifera și prezente și foarte numeroase la Vitis rotundifolia. Prezența nodurilor și internodurilor este un caracter specific vițelor portaltoi. În ceea ce privește lungimea internodurilor, aceasta este foarte variată, fiind mai mică la soiurile vinifera și mare sau foarte mare la soiurile de vițe portaltoi. 4. Inflorescența și floarea în principiu sunt organe care ajută mai ales pentru descrierea botanică a soiurilor. La acestea se studiază inserția primelor înflorescente pe lăstar, numărul de inflorescențe, lungimea inflorescențelor, fertilitatea mugurilor, tipul florii și anomaliile florale. Inserția
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
multe la soiurile cu fertilitate foarte mare. Fertilitatea mugurilor de la baza lăstarilor este un caracter genetic specific de soi și poate fi foarte slabă (Sultanină), mijlocie (Trebbiano) și foarte ridicată (Carignane, Chasselas). 5. Floarea. Se examinează tipul florii, care la vița de vie poate fi masculă (Rupestris du Lot), hermafrodit funcțional masculă (3309 C), hermafrodit funcțional normală (majoritatea soiurilor vinifera), hermafrodit funcțional femelă cu stamine recurente (Bicane) sau cu stamine erecte (Crâmpoșie). În general la soiurile de viță de vie roditoare
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
florii, care la vița de vie poate fi masculă (Rupestris du Lot), hermafrodit funcțional masculă (3309 C), hermafrodit funcțional normală (majoritatea soiurilor vinifera), hermafrodit funcțional femelă cu stamine recurente (Bicane) sau cu stamine erecte (Crâmpoșie). În general la soiurile de viță de vie roditoare floarea este alcătuită pe tipul 5, dar acesta poate varia de la tipul 4 pînă la 7. 6. Strugurii ca și boabele, reprezintă principalele organe ce însumează caractere morfologice importante pentru descrierea și recunoașterea soiurilor de viță de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de viță de vie roditoare floarea este alcătuită pe tipul 5, dar acesta poate varia de la tipul 4 pînă la 7. 6. Strugurii ca și boabele, reprezintă principalele organe ce însumează caractere morfologice importante pentru descrierea și recunoașterea soiurilor de viță de vie. Prezintă o variabilitate foarte pronunțată, fiind influențate de condițiile climatice (precipitații) și de măsurile agrotehnice aplicate (regimul de fertilizare, normele de irigare, sistemul de tăiere, sarcina de rod lăsată la tăiere). Observațiile asupra strugurilor se efectuează la maturarea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
dezorganizează, rămânând intactă numai pielița, care reține în interiorul ei mustul (în cazul soiurilor pentru struguri de vin). La unele soiuri pentru struguri de masă structura interioară a pulpei se menține, bobul fiind crocant. În funcție de aceste elemente rezultă că, soiurile de viță de vie pot avea boabe cu pulpa moale, zemoasă (Perlă de Csaba), de consistență mijlocie (Muscat Ottonel, Chasselas doré), tare (Italia) și crocantă (Sultanină). Gustul boabelor reprezintă un element foarte important și el poate fi: franc, ca la majoritatea soiurilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
bobului prezintă importanță mai ales pentru soiurile de vin în vederea recoltării mecanizate a acestora. Ea se poate realiza mai greu (Carignan) sau ușor și foarte ușor în cazul hibrizilor direct producători. 8. Sămânța ca element de descriere a soiurilor de viță de vie, interesează sub următoarele aspecte: prezența sau absența semințelor în bob și din acest punct de vedere există struguri fără semințe (Corinth noir), cu rudimente (Sultanină) și cu semințe complet dezvoltate (Riesling italian); lungimea semințelor oscilează de la foarte scurte
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
puțin 10 mg/100 de semințe până la peste 65 mg/100 semințe; crestături transversale pe partea dorsală a seminței, care pot fi absente la soiurile V. vinifera sau prezente (Vitis rotundifolia). Variabilitatea fenotipică existentă în cadrul organelor vegetative ale soiurilor de viță de vie reprezintă un factor important de descriere și diferențiere a acestora, dar nu suficient. 2.3. DETERMINATOARELE AMPELOGRAFICE UTILIZATE ÎN DESCRIEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Conceperea determinatoarelor ampelografice după modelul celor pentru plante realizate de biologie având la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
V. vinifera sau prezente (Vitis rotundifolia). Variabilitatea fenotipică existentă în cadrul organelor vegetative ale soiurilor de viță de vie reprezintă un factor important de descriere și diferențiere a acestora, dar nu suficient. 2.3. DETERMINATOARELE AMPELOGRAFICE UTILIZATE ÎN DESCRIEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Conceperea determinatoarelor ampelografice după modelul celor pentru plante realizate de biologie având la bază chei dichotomice sau politomice a constituit o altă metodă de descriere a soiurilor de viță de vie. Determinatoarele ampelografice folosesc caracterele morfologice ale soiurilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
2.3. DETERMINATOARELE AMPELOGRAFICE UTILIZATE ÎN DESCRIEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Conceperea determinatoarelor ampelografice după modelul celor pentru plante realizate de biologie având la bază chei dichotomice sau politomice a constituit o altă metodă de descriere a soiurilor de viță de vie. Determinatoarele ampelografice folosesc caracterele morfologice ale soiurilor. Astfel, în anul 1910, S. Korjinski inițiază primul determinator de soiuri bazat pe principiul cheilor dichotomice luând în considerare cinci caractere de bază: forma strugurilor, forma boabelor, culoarea lor, gustul miezului
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fiecărui soi. Determinatoarele bazate pe principiul politomic s-au dovedit a fi mult mai exacte deoarece acestea folosesc un număr mult mai mare de caractere morfologice. În Rusia, P. Kiskin (1971) a realizat un determinator pentru 2800 de soiuri de viță vinifera și de portaltoi, în care folosește următoarea metodologie de lucru: întocmirea pentru fiecare soi a unei fișe cu mai multe coloane numerotate cu cifre romane de la I la XXV, în care coloanele I - VIII corespund caracterelor fenotipice ale frunzei
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de soiuri cu însușiri morfologice comune). Prin codificarea caracterelor ampelografice după modelul O.I.V., determinatoarele vor putea fi simplificate devenind astfel mult mai operative. 2.4. CODIFICAREA CARACTERELOR AMPELOGRAFICE O altă metodă de unificare a descrierii și identificării soiurilor de viță de vie, propusă de J. Branas și P. Truel (1966) în lucrarea "Variétés des raisins de tablé" constă în codificarea soiurilor descrise, după caracterele morfologice ale strugurilor și boabelor, epoca dezmuguritului și a maturării strugurilor, fertilitatea și rezistența la putregaiul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
studiate, autorii folosesc coduri exprimate prin litere (mărimea strugurilor) și prin cifre (cifre de la 1 la 3 pentru compactitatea strugurilor, cifre de la 0 la 3 cu o frecvență de 0,5 pentru mărimea bobului). "Standardul morfologic" pentru caracterizarea soiurilor de viță de vie reprezintă suma dintre codurile atribuite. În conformitate cu acestea standardul morfologic pentru un soi nu poate fi mai mic de 1 (cazul soiurilor de vin cu boabe mici - 0 și compacte - 1, cum ar fi Pinot blanc) și nu poate
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soi i se poate întocmi o fișă ampelografică codificată. Noutatea acestei metode rezultă din faptul că, fișele pot fi prelucrate în sistem informațional, deschizând o nouă etapă de cercetare, a ampelografiei descriptiv-informaționale. 2.5. METODA DESCRIPTORILOR AMPELOGRAFICI AI SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Descriptorii ampelografici folosiți la descrierea și diferențierea soiurilor de viță de vie prin metodologia stabilită de către O.I.V., U.P.O.V. și I.B.P.G.R. se împart în 3 categorii: descriptori pentru caracterele morfologice, descriptori pentru însușirile agrobiologice și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
rezultă din faptul că, fișele pot fi prelucrate în sistem informațional, deschizând o nouă etapă de cercetare, a ampelografiei descriptiv-informaționale. 2.5. METODA DESCRIPTORILOR AMPELOGRAFICI AI SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Descriptorii ampelografici folosiți la descrierea și diferențierea soiurilor de viță de vie prin metodologia stabilită de către O.I.V., U.P.O.V. și I.B.P.G.R. se împart în 3 categorii: descriptori pentru caracterele morfologice, descriptori pentru însușirile agrobiologice și descriptori pentru însușirile tehnologice iecare caracter este descris, iar termenii codificați prin
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
unele care prezintă o variabilitate mai pronunțată, fiind puternic influențate de condițiile climatice sau agrotehnice (mărimea frunzei, gradul de sectare al limbului, desimea perilor, mărimea strugurilor și a boabelor etc.). 2.5.1. DESCRIPTORI PENTRU CARACTERELE MORFOLOGICE ALE SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Pentru caracterele morfologice ale soiurilor de viță de vie, au fost elaborați 94 de descriptori, descrierea botanică constituind cea mai importantă cale de identificare și descrierea soiurilor. Pentru stabilirea acestora, se vor face observații asupra organelor vegetative, în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
influențate de condițiile climatice sau agrotehnice (mărimea frunzei, gradul de sectare al limbului, desimea perilor, mărimea strugurilor și a boabelor etc.). 2.5.1. DESCRIPTORI PENTRU CARACTERELE MORFOLOGICE ALE SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Pentru caracterele morfologice ale soiurilor de viță de vie, au fost elaborați 94 de descriptori, descrierea botanică constituind cea mai importantă cale de identificare și descrierea soiurilor. Pentru stabilirea acestora, se vor face observații asupra organelor vegetative, în diferite fenofaze de vegetație, care vor fi apreciate cu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Lot), redusă (nota 3 - soi de referință 3309), medie (nota 5 - soi de referință Riparia Scribner), mare (nota 7) și foarte mari (nota 9). 4. Frunza adultă reprezintă principalul organ vegetativ utilizat pentru descrierea și recunoașterea speciilor și soiurilor de viță de vie, întrunind 29 de descriptori ampelografici. Nivelurile de expresie ale caracterelor și soiurilor de referință sunt redate în tabelul 2.15. Observatiile se efectueaza de la legarea florilor pîna la intrarea în pârga a boabelor, la 10 frunze mari situate
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
5 - soi de referință Rupestris du Lot). 4.4. Numărul lobilor (cod OIV 068; UPOV 32; IBPRG 4.1.7.) definește gradul de lobare al limbului foliar și se stabilește odată cu forma limbului frunzei. În funcție de numărul de lobi frunza de viță de vie poate fi: întreagă (nota 1 - soi de referință Mourvedre), trilobată (nota 2 - soiuri de referință Cadarcă, Coarnă neagră), pentalobată (nota 3 - soi de referință Chasselas blanc), septalobată (nota 4 - soi de referință Müller Thurgau), multilobată (nota 5 - soi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soi de referință Mourvedre), trilobată (nota 2 - soiuri de referință Cadarcă, Coarnă neagră), pentalobată (nota 3 - soi de referință Chasselas blanc), septalobată (nota 4 - soi de referință Müller Thurgau), multilobată (nota 5 - soi de referință Chasselas cioutat) . În cadrul soiurilor de viță de vie aparținând speciei Vitis vinifera, există un polimorfism foarte accentuat, pe același butuc, uneori chiar pe același lăstar, existând frunze întregi, tri sau cincilobate. 4.5. Culoarea feței superioare a limbului (cod OIV 069; UPOV 33; IBPRG 6.1
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Melon), puțin profundă (nota 3 - soi de referință Gamay), medie (nota 5 - soi de referință Merlot), profundă (nota 7 - soi de referință Chasan) și foarte profundă (nota 9 - soi de referință Chasselas cioutat) . 6. Coarda. Pentru acest organ vegetativ al viței de vie au fost stabiliți opt descriptori ampelografici pentru descrierea și diferențierea soiurilor, dintre aceștia doi se referă la diametrul și lungimea internodiilor. Observațiile se efectuează după căderea frunzelor sau în perioada de repaus vegetativ, asupra a 10 internodii din
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Vitis vinifera, lenticelele sunt absente. 5.5. Desimea perilor scurți, rigizi pe noduri (cod OIV 405; UPOV 20; IBPRG 6.1.46.). Se clasifică într-un sistem de notare de la 1 la 9 și sunt caracteristice în principal soiurilor de viță portaltoi (3306, Kober 5 BB, Riparia Scribner) . 5.6. Desimea perilor scurți, rigizi pe internodii (cod OIV 106; UPOV 21; IBPRG 6.1.47.) se exprimă în același sistem de codificare, notările și soiurile de referință fiind asemănătoare cazului precedent
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
6.2.3.) se măsoară de la punctul de inserție pe lăstar și până la vârful inflorescenței, stabilindu-se mai multe clase de variație (tabelul 2.17.). 8. Strugurele înglobează 7 descriptori ampelografici care stau la baza descrierii și diferențierii soiurilor de viță de vie. Descriptorii, împreuna cu expresia caracterului și soiurile de referință sunt prezentați în tabelul 2.18. 8.1. Numărul de struguri pe lăstar (cod OIV 201; UPOV -; IBPRG 6.2.4.), reprezintă media strugurilor numărați de pe 10 lăstari. 8
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pedunculului (cod OIV 207; UPOV 61; IBPRG 6.2.8.) este caracter determinat de soi, dar depinde de condițiile mediu în care a avut loc maturarea strugurilor. 9. Bobul, după frunză, reprezintă organul cel mai important pentru recunoașterea soiurilor de viță de vie, înglobând 21 de descriptori ampelografici. Observațiile se fac la maturarea strugurilor asupra a 100 boabe, câte 10 boabe situate în zona de mijloc a 10 struguri. 9.1. Mărimea bobului (cod OIV 220; UPOV 62; IBPRG 4.2
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]