8,047 matches
-
Cu acesta se încheie tot trecutul până ieri". "Am rămas de capul nostru, ce ne facem noi, boieri? Să alegem care vrednic dintre noi se va cunoaște... " "Ce alegeri? Vorbe! Domnul nu s-alege, el se naște. Da! cutare e viteazul sau bogatul, înțeleptul, Să fim Domni avem aicea toți puterea... nimeni dreptul. Lui asemenea s-ar crede fiecine dintre noi, Dezbinarea ar aduce peste țară mari nevoi. De aceea frați de cruce să ne prindem, să-nțelegem Cumcă unul dintr-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-n altă lume te așteaptă, Nu cumva Hristos din ceruri o să-ți facă parte dreaptă? Nu ne-o spun aceasta popii ce, din cărțile lor vechi, Mii de ani povestea asta ne-o cântară în urechi?... Ș-a ta inimă vitează, ș-ale tale nalte gânduri Au găsit a lor răsplată... Giulgiul ăsta, patru scânduri. Unde ajungem, măi vere, eu ca tine să fi fost?... Tu ce dormi, dormire-ai vecinic, fără-ntoarcere, un prost, Căci dacă spre altă viață tu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mare mișelie, Dar îmi place... Tu, tu singur poate că îmi sameni mie Pentru sufletul lui însă poți să pui să fac-o rugă.... Ia așa... mai calea-vale... [VISTIERUL] Prea supusa voastră slugă Au și plâns chiar la prohodul acelui viteaz prea mare. [LĂPUȘNEANU] Vere, așa-mi placi tu mie... că ți-aș da o sărutare, Dar lasă... Lăpușneanu sărutând... ar rîde-o lume. Ce sunt oamenii, măi vere,... să-i ia dracul, niște glume. Uite, vere... Doamna e pe gânduri dusă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sufletul tatălui lor Mart să-nvie stînca-împărat. Vorbit, făcut. Luna scoase din negrii nouri galbena-i față și zugrăvi în creștetul stîncei diademă de aur... Stânca trăia... Vulturii-ncongiurară, crezând că-i împăratul lumilor Joe cu fulgerile-n vârful Olimpului... era Mihai Viteazul. PLANUL MIREI ACT l SCENA HILARIU, MIHAI MIHAI Hilariu! rugăciunile mele sunt murmurele unui preot care le-neacă în răsufletul murind. Tu nu mai trăiești, vorbele tale sunt confesiune, faptele tale [sunt] ultima pocăință, fie comunicarea din sângele lui Cristos
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Pentru că doi ochi -- doi singuri ochi - S-a-nchis pe lume! O, Ștefan! Ștefan - tu, lumina vremei, Te-ai stins și am rămas în întuneric. ["DE CE AȘA DE TRIST...? "] 2270 EA De ce așa de trist, amicul meu? Tu care ești viteaz vestit în lume În zale când te-mbraci și când străbați O oaste-ntreagă ca și o furtună, Tu ce acuma aperi doar cetatea În contra unei oști ce e departe, Tu să fii trist? [EL] Eu nu sunt trist de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Întoarce-te cu noi și vin, Din munte te coboară, Îmi pare că n-o [să] revăd Ochi-ți vodinioară. COR DE BĂRBAȚI Ochi pământesc nu-l va vedea, De zână frică n-a avea, De-a sta cu inima vitează, El turma sa o s-o revază. IONEL Bun rămas! COR Bun rămas! IONEL Rămâi cu bine, sat, Și, turmă, eu te las! Veniți-mi înapoi Cu-al primăverei pas. Rămâi cu bine tu, Mireasă cu ochi blînd! Tu vorbă să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ochii-mi În veci n-or să mai vadă A tale plete lungi și negre Și fața ta cea smeadă. COR DE BĂRBAȚI Nici o femeie pământească În codrii vechi n-o să-l zărească, {EminescuOpVIII 411} De-a sta cu inima vitează El turma sa o s-o revază IONEL Bun rămas! COR Bun rămas! IONEL Rămâi cu bine, sat! O turme, eu vă las! Veni-voi înapoi Cu-al primăverei pas. Rămâi cu bine tu, Mireasă cu ochi blînd! Trimite-mi vorbe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-se și tot cerând noutăți. În fine, un sergent de poliție mai cutezător decât ceilalți se oferi a pătrunde în pimnița cea blestemată pentru o pensiune reversibilă în caz de moarte asupra unei cusătorese numită Margot. Acesta era un om viteaz și mai amorezat decât credul. El adora pe acea cusătoreasă, care era o persoană frumușică și foarte econoamă, ba încă zgârcită s-ar putea zice, și care refuzase a se mărita cu un simplu sergent fără altă avere decât galonul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de uriaș o mai fi ăsta? Ce urmă de eroism are în el? Gloata lingușitorilor începu însă să strige din ce în ce mai tare: - Da, da! pozitiv! Uriașul, uriașul! Cel mai mare om de pe fața pământului. Ce mare și valoros rege cutare! Ce viteaz general cutare! Ce escelent ministru cutare și cutare! Deodată începură să ploaie dublonii de aur. Atunci autorii nu mai scriseră istorie ci panegirice, poeții își rodeau unghiile ca s-ajungă la pâine. Nimeni care să fi îndrăznit să zică contrariul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de mult mînile într-ascuns. El înaintă cu oastea contra capitalei, o împresură cu mare energie împreună cu împăratul Isac Angelos, câștigă pe la-nceput câteva succese neesențiale, dar nu putu să ia orașul și căzu în fine în luptă de mâna viteazului conte Conrad de Montferrat care, c-un succurs de 250 de cavaleri și 500 de pedeștri adaoși la oastea împărătească, comandă centrul și hotărî soarta zilei printr-o năvală îndrăzneață. Capul lui Wranas, înfipt în lance, îl mântui pe-mpăratul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
inundă oastea romeică, mrejuită din toate părțile, care nici se putea desfășura cum se cade, nici putea rezista inamicului, covârșitor prin număr, nici se putea mântui prin fugă repede. Desperarea mări rezistența încunjuraților romei; dar îndărătnicia plină de ură și vitează a agresivilor români oțelea și furia lor. Împăratul însuși era la cea mai mare primejdie de viață și pierdu în luptă casca sa scutitoare de-o formă proprie. Șirurile romilor se răreau văzând cu ochii, se clătinară din ce-n
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a pune Filipopole într-o mai bună stare de-a se apăra, fiind provincia cea mai espusă încălcărilor dușmane, împăratul dete comanda peste oștire și flotă vărului său propriu, Constantin Angelos. Acest conducător încă tânăr, însă cu mari daruri, întreprinzător, viteaz, dar pornit cu patimă, știu să deprindă armata cu ascultare punctuală și c-o disciplină exemplară, încît ea lua seama și se mișca la orice semn, la orice gândire a lui. Întreprinderile sale contra inamicului se și executară cu acea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fără de regulă. Adevărat că împăratul puse să se întreprinză din nou campania în contra românilor și cu mai mari oștiri, dar și aceasta curse fără bun rezultat, de vreme ce romeii, moleșiți si intimidați, se fereau cu teamă din drumul oricărei ciocniri cu viteazul inamic. Pe când Petru sporea în curaj și putere de luptă și era singur stăpân atât pe teatrul de luptă cât și în țara cucerită, Ivanco pierdu din parte-și nădejdea într-un spornic ajutor despre romei, se furișă tiptil din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Wardari), care se-ncolăcea asemenea unui șarpe pe lângă ea, cu ziduri înalte, cu turnuri tari și prevăzută cu întărituri îndrăzneț înaintate și lucrate cu tot meșteșugul cuvenit, cetatea asta dădea un puternic punct de razim pentru baza de operațiune a viteazului Chrysos, care era priceput întru ale războiului și se mărginea numai la defensivă. Acest căpitan prețui pe deplin marea însemnătate a acestui loc întărit, pîn-acuma în părăsire și făr-de nici o garnizoană din partea romeilor; deci el încunjură cetatea cu mașine de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Roman căuta îndealtmintrelea în cazul acesta și de interesul său propriu: căci căzuse la ceartă și luptă cu Rurik, principele de Kiev, și cumanii luaseră parte contra lui ca aliați ai lui Rurik. Roman, domnitor cu putere de acțiune și viteaz, învinse în lupta aceasta, pricinui mari pierderi vitezei trupe auxiliare a cumanilor, care lupta în partea lui Rurik și-și folosi în chipul acesta și lui însuși și romeilor. Existența asigurată a statului româno-bulgar. Astfel vitejii romîno-bulgari izbutiră să stoarcă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
interesul său propriu: căci căzuse la ceartă și luptă cu Rurik, principele de Kiev, și cumanii luaseră parte contra lui ca aliați ai lui Rurik. Roman, domnitor cu putere de acțiune și viteaz, învinse în lupta aceasta, pricinui mari pierderi vitezei trupe auxiliare a cumanilor, care lupta în partea lui Rurik și-și folosi în chipul acesta și lui însuși și romeilor. Existența asigurată a statului româno-bulgar. Astfel vitejii romîno-bulgari izbutiră să stoarcă o proprie a lor existență politică de la romeii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
putere de acțiune și viteaz, învinse în lupta aceasta, pricinui mari pierderi vitezei trupe auxiliare a cumanilor, care lupta în partea lui Rurik și-și folosi în chipul acesta și lui însuși și romeilor. Existența asigurată a statului româno-bulgar. Astfel vitejii romîno-bulgari izbutiră să stoarcă o proprie a lor existență politică de la romeii cei ipercivilizați, însă tot atât de demoralizați. Întemeietorii neatârnării și conducătorii poporului lor și a celui bulgăresc e drept ca-n cea dentîi năvălire mai mare (1185) fură biruiți și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mișelul de Spyriodionakis, se-mbărbătă în sfârșit, strânse o oaste considerabilă și formă din ea două corpuri de armată. În fruntea corpului de espediție, menit a merge contra lui Spyriodionakis, puse pe ginere-său Alexie Paleologul, om cu minte și viteaz; comanda peste al doilea corp de armată, menită a înainta contra protostratorului, o primi generalul Ioan Oenopolita. Alexie Paleologul se dovedi norocit în întreprinderea lui, știu să-l biruie cu totul pe piticul său potrivnic Spyriodionakis și-l sili să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
știrea ei și a ajutorului militar dat de regele român rebelilor din Didymotichos și Adrianopol, Balduin trimise o considerabilă oștire pentru a înfrînge revolta. Orașele Vizya, Tzurulus și Arcadiopol, acest din urmă după un cumplit măcel, căzură curând în puterea vitejilor latini, carii sub conducerea lui Balduin apucară acum spre Orestias (Adrianopol), făcând cu mare zel pregătiri întinse pentru luarea acestui loc important. Foarte strâmtorați, împresurații trimiseră anume solie către regele Ioannițiu, cerând să le deie ajutor la nevoia lor mare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sânge, orașul Filipopole din mînile romeilor, făcu mulți prizonieri, luă mari prăzi, apoi merse-nainte să dispresure înconjuratul oraș Adrianopol. Dar fiindcă nu cuteza să se prindă la luptă pe câmp limpede cu latinii cei greu înarmați, bine deprinși și viteji, hotărî să înlocuiască prin meșteșug lipsa sa de puteri și spre acest scop se ținu în oarecare depărtare de Adrianopol {EminescuOpXIV 102} Dar fiindcă regele Ioannițiu se apropia cutezător nu numai în fruntea propriei sale oștiri, ci mai având un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nesocotiții cavaleri, greu împlătoșați, alergând pe cai grei ce-și pierduseră sufletul și osteniți, și-i atraseră tocmai în locul unde li se pusese cursa. De aci izbucni Ioannițiu; un nuor negru și greu de dușmani învăluie din toate părțile pe vitejii cavaleri, carii nici se pot desfășura spre luptă formală, nici pot căuta scăparea cu fuga, ci cad sub grozava mulțime și-năbușătoarea năvălire a contrarilor lor, cumanii-i străpung cu săgeți și darde, îi apucă de gât cu seceri și lațuri
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lor, cumanii-i străpung cu săgeți și darde, îi apucă de gât cu seceri și lațuri, până ce cavalerii cad în sfârșit, fără de scăpare, de pe caii străpunși sub ei. Câmpul de luptă e plin de cadavrele latinilor, țărâna e-ncruntată de sângele vitezei lor cete. Cu toată eroica lor vitejie personală, contele Ludovic de Blois cade pe câmpul de onoare, împăratul Balduin cade de viu în prinsoarea inamicului (15 aprilie 1205) și e dus la Tîrnova în Moesia încărcat cu lanțuri și în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o inunda din toate părțile și-i călca în urme. Latinii, câți scăpară cu viața, se dezbătură până la Rhaedestos lângă malul mării, unde aflară pe tovarășii ce alergaseră din Asia. Contele Enric de Flandra, fratele lui Balduin, om pătrunzător și viteaz, stătu regent împărăției pe timpul prinsorii împăratului, dar nu putu dispune decât de trupe prea puține. Atacurile necontenite și izbânzile lui Ioannițiu în Tracia și Macedonia. Romîno-bulgarii uniți cu cumanii inundară de atunci neopriți de nimenea provinciile cele fără de apărare, dar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și când aceștia fugiră în oraș, izbuti prin grabă să pătrundă deodată cu apărătorii prin porțile ne-ncuiate încă bine. Focul și robia bântuiră orașul în toiul lor; garnizoana fu parte măcelărită, parte prinsă; citadela așezată sus fu încunjurată și asediată, viteaza ei garnizoană latină fu silită să capituleze și trimisă sub escortă sigură cu anume călăuze la marginea Ungariei. Între acestea marchionul Bonifaciu de Montferat, ca stăpânitor al Thessalonicului, pătrunsese planul de cucerire al lui Ioannițiu și i se opuse din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Filipopole, pe care demult își pusese ochii, dar care rămăsese pîn-acuma neajuns. Acestui oraș Ioannișiu îi purta o mânie adâncă, căci nu-i putuse ierta că nu voise a-i face omagiu ca unui rege, că din contra opusese o vitează rezistență încercărilor lui de îmbrățoșare, că-l ura ca pe un domnitor însetat de sânge, că afară de asta își deschisese porțile generalului grec Alexios Aspietes,, supuindu-se poruncilor lui și căutând a-l sprijini să câștige tronul.. Regele român sosește puternic
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]