12,141 matches
-
normelor în sine, ca lucruri importante și împărtășite de către toți cărora li se adresează. Astfel, presiunea morală se caracterizează prin faptul că se exercită nu prin amenințare sau apel la frică ori interes, ci prin invocarea specificului moral al acțiunii vizate și a cerințelor moralei. Analogiile cu frica sau pedeapsa nu sunt excluse definitiv, deoarece se presupune că protestele vor trezi în sufletele celor cărora li se adresează un sentiment de rușine sau vină: ei vor fi pedepsiți de propria conștiință
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
deschide ochii. Cine dintre toți acești jucători cu fețe inocente are bila la el? Dacă jucătorul „special” va detecta ceva suspicios pe fața unuia dintre jucători, el va merge la acela și îl va atinge pe mâini. Dacă mâinile celui vizat sunt goale, jucătorul „special” va continua acțiunea. În acest timp ceilalți continuă strecurarea bilei, dacă este posibil chiar sub nasul jucatorului „special” (parte integrantă a jocului sunt și acțiunile simulative). 16. PASEAZĂ MINGEA Jucătorii vor sta pe jos, asezați într-
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
subsumează limbajul, respectiv limba, ultimele două plasate, de altfel, în această ordine și prin prisma raportării diacronice 1 la acești referenți. Pe de altă parte, actualizarea acestui raport implică trimiterile către planul gândirii, asociat tuturor celor trei termeni ai relației vizate (de aici, alte trei posibile direcții de analiză a raporturilor gândire comunicare, gândire limbaj, gândire limbă, ultimului acordându-i-se spații generoase în literatura de specialitate 2). Comunicarea ca realitate supraordonată celorlalte două vizate supra (limbaj, limbă) presupune nuanțări, redimensionări
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
tuturor celor trei termeni ai relației vizate (de aici, alte trei posibile direcții de analiză a raporturilor gândire comunicare, gândire limbaj, gândire limbă, ultimului acordându-i-se spații generoase în literatura de specialitate 2). Comunicarea ca realitate supraordonată celorlalte două vizate supra (limbaj, limbă) presupune nuanțări, redimensionări ale perspectivelor teoretice tocmai prin raportare la dimensiunea considerată (mai) relevantă într-un anumit context comunicativ, dintr-un anumit punct de vedere (al locutorului, al interlocutorului, al altor subiecți implicați în situația de comunicare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
măsură, o cutie neagră pentru cadrele didactice"7, didactica actuală ,,nu intră în gândurile elevului"8 etc. Avem în vedere aici, așadar: subiectivitatea locutorului/interlocutorului, implicit corelată conceptului de intersubiectivitate 9 și, la un nivel mai general, supraordonat primelor elemente vizate, contextualizarea (vezi mai jos, comuni-carea-contextualizare); de altfel, însuși jocul acestor atribute este interesant de urmărit, în condițiile în care raportul subiectivitate ← intersubiectivitate ← contextualizare este unul mereu redimensionabil în realitatea comunicativă). Subiectivitatea locutorului (ca și cea a interlocutorului) este reprezentată atât
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ale unor elemente din trecut, proiecții în viitor), iar a celei de tip public cu teme specifice: vezi, de exemplu, pentru ,,discursul" de tip didactic, sfera cunoașterii diferitelor domenii de activitate (teoretice și/sau practice), reflectată în conținuturi adaptate obiectivelor vizate, particularităților de vârstă și individuale ale subiecților educației, caracteristicilor de tip instituțional ale situației de comunicare didactică etc. Atipicul este reprezentat, din acest punct de vedere, prin elemente (de cele mai multe ori fragmentare) care prin însăși ieșirea din modelele convenționale, (re
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
improprie a unui anumit canal de transmitere a mesajului, blocaje în asumarea rolului de locutor/interlocutor etc.; manifestări ale feed-back-ului pentru fiecare componentă prezentată supra, în vederea ameliorării anumitor aspecte, optimizării 32 procesului în ansamblul său. Ca o condiție esențială (și vizată cu precădere în lucrarea de față) a acestei optimizări, competența comunicativă este avută în vedere preponderent în studiile de specialitate, existența acesteia la cadrul didactic reprezentând premisa de formare și dezvoltare a acestei competențe și la interlocutorii subiecți ai actului
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cognitiv și afectiv 80 al copilului preșcolar stimularea memoriei, imaginației, atenției, coordonatelor limbajului etc.; pregătirea copilului pentru accederea la etapa ulterioară: nivelul învățământului primar (coordonată preponderentă în cadrul nivelului II 5-6/7 ani al etapei preșcolarității). Prin prisma acestei ultime perspective vizate, ca modalitate de anticipare/prefigurare, la nivelul obiectivelor, al conținuturilor, al formelor de organizare a activității, al metodelor valorificate etc., a etapei micii școlarități, preșcolaritatea se constituie într-o formă particulară de raportare prin intermediul jocului, ca activitate fundamentală la particularitățile
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
1. Obiectul didacticii activităților de educare a limbajului se constituie într-o coroborare a perspectivelor teoretică și aplicativă atât din punctul de vedere al reperelor psihopedagogice necesare în construirea oricărui demers de tip instructiv-educativ, cât și din cel al conținuturilor vizate (cu trimitere la domeniul limbii române, al literaturii pentru copii, respectiv la domeniul supraordonat al comunicării) și al modalităților de abordare a acestora în etapa preșcolarității. Didactica activităților de educare a limbajului presupune, așadar, valorificarea unor elemente de teorie a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
limitele (numărul minim și numărul maxim de activități) impuse prin planul de învățământ; raportarea la programul grădiniței cu program normal, prelungit, săptămânal; raportarea (în organizarea activităților) la particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor, la nivelul grupei, precum și la obiectivele vizate, conținuturile avute în vedere, modalitatea de lucru aleasă etc.: * 15-20 de minute copii de 3-5 ani; * 30-35 de minute copii de 5-7 ani; * 40-45 de minute copii de 6-7 ani grupa pregătitoare; realizarea/facilitarea prin joc activitatea fundamentală atât a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
umaniste, pe valorile democrației și pe aspirațiile societății românești"106, contribuind ,,la păstrarea identității naționale". Se remarcă, astfel, la acest nivel, anumite: * premise: tradițiile umaniste + valorile democrației + aspirațiile societății românești (demers dinspre general către particular: umanitate democrație societate românească); * direcții vizate: dezvoltarea individualității + autonomie + creativitate (demers dinspre asigurarea bazei de dezvoltare individuală către perspective mai nuanțate: autonomie, respectiv creativitate). Idealul educațional este asociat, în general, unei serii de obiective generale, dintre care enumerăm (după prezentarea realizată de George Văideanu) prin raportare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
etc. o cale către, un drum deschis către sau în căutarea a..., așadar o perspectivă individualiza(n)tă și, în același timp, reflectând acumulările, valorile, reperele unei comunități/culturi/civilizații. Calea către devine, astfel, totodată modalitatea de accedere la punctul vizat și drumul în sine, deschizător de noi căi, generator de noi acumulări. În planul didacticii, calea către (gr. metha ,,către", odos ,,cale") ia forma modalității și a drumului, văzute prin prisma obiectivelor stabilite de subiecții implicați în demersul instructiv-educativ, în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
stimularea gândirii critice, instruirea/învățarea programată, instruirea asistată de calculator (IAC), educația incluzivă etc. 6.3. Sistemul metodelor și procedeelor valorificabile în activitățile de educare a limbajului preșcolarilor În condițiile în care prin prisma particularităților de vârstă ale copiilor, obiectivelor vizate, conținuturilor abordate, resurselor umane și materiale disponibile etc. nu toate metodele didactice sunt valorificabile în etapa preșcolarității, avem în vedere în acest subcapitol doar anumite elemente ale subsistemului metodelor și procedeelor didactice, într-o prezentare organizată pe principiul definirii, caracterizării
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
al conținutului întrebărilor, se realizează prin raportare la diferite criterii distincția între: întrebări euristice vs. întrebări de verificare vs. conversația-joc; într-o altă interpretare: întrebări reproductive vs. reproductiv-cognitive vs. ipotetice vs. convergente vs. divergente vs. de evaluare 170 (după obiectivul vizat); întrebări simple vs. întrebări compuse/complexe (din punctul de vedere al gradului de complexitate); întrebări de conținut vs. întrebări auxiliare/instrumentale (așa-numitele întrebări ajutătoare) prin raportare la criteriul funcționalității 171: întrebări generalizatoare vs. întrebări de detaliu (după raportul general
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cu topică preponderent obiectivă etc. ( Selecția tipului/tipurilor de întrebare/întrebări, construcția acestora prin adaptarea din punctul de vedere al conținutului și al formei la particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor preșcolari, organizarea întrebărilor în succesiune logică (în funcție de obiectivul vizat) se constituie în premise ale cunoașterii/identificării anumitor blocaje în comunicare, respectiv în mijloace de prevenire, dar și de depășire a acestora. ( Temele abordate prin actualizarea conversației pot fi stabilite/sugerate de către educatoare/educator, pot fi alese împreună cu copiii, prin
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
respectiv fixării anumitor conținuturi, dobândirii, respectiv dezvoltării anumitor deprinderi. ( Actualizarea metodei exercițiului în cadrul demersului instructiv-educativ implică o succesiune etapizată de elemente acționale: etapa instrucțional-verbală constând în explicarea, în principiu de către cadrul didactic, a sarcinii de lucru; etapa demonstrativă a operației vizate, explicate anterior (etapă ce poate fi pusă în practică fie de către educator/educatoare, fie de către un copil, sub îndrumarea cadrului didactic); cel mai frecvent, educatorul/educatoarea trebuie să ofere inițial un model (accesibil, motivant) preșcolarului; etapa acțională (de ,,exersare") propriu-zisă
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
mai mare de informații într-un interval de timp dat. Expunerea poate fi însoțită de utilizarea unor materiale auxiliare care să susțină elementele prezentate oral, decodarea și interpretarea corectă a acestora de către copii: planșe, desene, obiecte, filme/diafilme etc. ( Obiectivele vizate sunt subordonate atât domeniului cognitiv (prin actualizarea și transmiterea unor informații din diferite domenii de activitate), cât și celui afectiv 192 (prin sensibilizarea copiilor prin prisma aspectelor prezentate/expuse). ( Deși criticată, în literatura de specialitate, din punctul de vedere al
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
care acțiunea concretă nu este posibilă într-un anumit context, datorită elementelor de ordin spațio-temporal sau complexității acțiunii respective. Caracteristici și repere aplicative ( Simularea poate fi realizată prin folosirea unor aparate speciale, respectiv cu ajutorul calculatorului. ( Reperele materiale, spațio-temporale ale acțiunii vizate pot fi adaptate în funcție de resursele disponibile și de particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor; vezi, de exemplu, acțiuni prin care se simulează: procesul de preparare a unui anumit aliment; confecționarea unui anumit obiect; repararea unui obiect, a unei instalații
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
preșcolară, Ediția a doua, revizuită, București, Editura Aramis, 2003 Capitolul 7 Mijloace de învățământ 7.1. Mijloacele de învățământ delimitări teoretice Mijloacele de învățământ sunt elementele de ordin material, funcțional și instrumental care facilitează abordarea anumitor conținuturi, prin prisma finalităților vizate, în concordanță cu particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor și prin raportare la reperele de ordin spațial, temporal, personal/interpersonal ale derulării diferitelor tipuri de activități. Aceste elemente pot fi valorificate, în funcție de rolul pe care cadrul didactic li-l
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de altfel, actual, pe secvențe, în sistemele prezentate anterior. 8.3. Activitatea propriu-zisă Proiectată în corespondență cu tipul de strategie didactică 256 pentru care s-a optat, activitatea propriu-zisă257 se constituie într-o formă unică de coroborare a obiectivelor operaționale vizate, a unor elemente de conținut și a modalității de abordare a acestuia în etapa preșcolarității (prin valorificarea anumitor metode, procedee, mijloace de învățământ, resurse, valențe ale evaluării). 8.4. Tipuri de activități de educare a limbajului în etapa preșcolarității Diferitele
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
grup de copii; individuală. În realizarea activității propriu-zise de convorbire, cadrul didactic trebuie să aibă în vedere parcurgerea următoarelor secvențe: etapa proiectivă constând în stabilirea temei, a obiectivelor, precum și a succesiunii de întrebări, cuvinte/sintagme-cheie etc.; anunțarea temei asociate obiectivelor vizate; constituirea anumitor premise ale convorbirii elemente cu rol declanșator corelate: * unor aspecte abordate, cel mai frecvent, anterior în demersul instructiv-educativ; sau * unor mijloace valorificate în această etapă distinctă, inițială, asimilabilă celei ,,clasice" de captare a atenției copiilor; pot fi valorificate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
corectă a unor cuvinte/structuri etc. În activitățile de educare a limbajului preșcolarilor sunt valorificate, ca variante: * memorizarea-predare; * memorizarea-fixare/repetare; * memorizarea-verificare. (a) Memorizarea-predare cuprinde: etapa de proiecție/selecție constând în alegerea poeziei în funcție de: * tema săptămânii/perioadei; * conținutul/forma textului; * obiectivele vizate; * particularitățile grupei de copii etc.; captarea atenției asociată etapei de introducere a copiilor în conținutul/atmosfera poeziei, de anticipare a subiectului și familiarizare (eventuală) cu anumite elemente de ordin formal (cuvinte/expresii noi); pot fi folosite, în acest sens: * planșe
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
vor fi folosite în cadrul jocului, implicând intuirea acestora de către copii, pentru ca pe parcusrul desfășurării jocului să nu intervină factori perturbatori generați de necunoașterea anumitor caracteristici, funcții, roluri ale materialelor respective; etapa informativă, explicativ-demonstrativă concretizată în anunțarea titlului jocului, a obiectivelor vizate (într-o formă adaptată capacității de decodare a copiilor) și în explicarea, respectiv demonstrarea manierei de derulare a activității exemplificarea poate fi realizată de către educator/educatoare în asociere cu explicațiile, precum și prin implicarea copiilor; este important ca această etapă să
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de aptitudini, de atitudini etc. Proba practică ia forme specifice în ciclul preșcolar, prin prisma principiului asocierii teoriei cu practica și a înțelegerii, de către copii, a utilității demersului instructiv-educativ, a acțiunilor de diferite tipuri propuse spre realizare în grădiniță; sunt vizate, în acest sens, relaționarea oral grafic în comunicare, realizarea/completarea de machete care să reflecte receptarea și decodarea corectă de către copiii a unui text (lecturat, povestit de educatoare), capacitatea de redare a unei replici în cadrul unei dramatizări (cu nuanțele posibile
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
specialitate, unul dintre aspecte asociind, în general, proiecția/planul proiectiv, cu ceea ce se asimilează în principiu nivelului imaginarului 339 (colectiv, respectiv individual 340 atât din punctul de vedere al ,,proiectantului" procesului educativ, cât și din punctul de vedere al subiecților vizați). Într-un demers de la general la particular, respectiv de la obiectivele vizate către rezultatele obținute, activitatea de proiectare trebuie să reflecte răspunsurile posibile pe care cadrul didactic le consideră realiste la un moment dat pornind de la următoarele întrebări sau situații-problemă: ( ce
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]