4,194 matches
-
și de neclintită încât părea o insulă. Intre timp Alcina își pusese ochii pe mine și plănuia să mă prindă în puterea sa. Apropiindu-se de noi ea ne-a vorbit: Aceasta este ora la care cea mai frumoasă dintre zâne iese în fiecare zi pe malul insulei de colo și cântă atât de dulce încât valurile își potolesc freamătul s-o asculte. Dacă vreți s-o auziți, veniți cu mine la peștera ei. Spunând aceasta, Alcina a arătat spre balenă
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
poarte întotdeauna cu sine, în amintirea ei. În afară de aceasta, i-a mai făcut un dar care depășea tot ceea ce mâna omenească poate face, dar care în aparență, nu era decât un simplu corn. Protejat de aceste talismane, Astolfo mulțumi bunei zâne, își luă rămas bun de la ea și a pornit spre Franța. A călătorit cu bine și ajungând în portul de destinație mulțumi bunilor marinari continuându-și drumul pe uscat. Cutreieră munți și văi, întâlni adesea bande de tâlhari, de fiare
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
poarte întotdeauna cu sine, în amintirea ei. În afară de aceasta, i-a mai făcut un dar care depășea tot ceea ce mâna omenească poate face, dar care în aparență, nu era decât un simplu corn. Protejat de aceste talismane, Astolfo mulțumi bunei zâne, își luă rămas bun de la ea și a pornit spre Franța. A călătorit cu bine și ajungând în portul de destinație mulțumi bunilor marinari continuându-și drumul pe uscat. Cutreieră munți și văi, întâlni adesea bande de tâlhari, de fiare
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
-i aprind, În goana fără preget, spre vis și fericire... Hipnotice pătrundă a sevelor puteri, Urcând către coroana stejarilor de mâine Cu șoaptele de frunze, căzute în tăceri, Pădurea-n urma noastră, nu știu cui va rămâne... Dă-mi brațul tău de zână, dă-mi calea către rai, Dă-mi gura ta pe lună, în unduiri de valuri Și toarnă-n mine seva din plantele de mai, Să te cuprind întreagă, în matca dintre maluri...
D?-MI TOTUL... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83769_a_85094]
-
înțeles? ― Da! - au răspuns lotrii, ca la armată... Seful a pornit alături de cel care ducea desaga plină. Când au ajuns la cotitură, a poruncit: ― Lasă desaga jos și până sâmbătă seară stai ascuns, la fel ca ceilalți. ― Așa voi face. Zâna toamnă pusese stăpânire deplină pe întreaga fire. Codrul gemea de atâta văpaie. Frunzele colorate în fel și chip, obosite parcă, părăseau creanga care le-a fost tutore vreme îndelungată. Pluteau apoi dezorientate și, în cele din urmă,sfârșeau în covorul
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Tata își continua rechizitoriul, iar eu îl ascultam mirat că este atât de furios pe eroii mei, care-mi dăduseră atâtea emoții și-mi procuraseră atâtea ore de nevinovată plăcere... ― Auzi, nu mai știa dumnealui alte povești. Cu împărați... cu zâne... cu Feți-Frumoși... cu Zmei, cu... în fine... n-a găsit de scris altceva decât isprăvile unor hoți! Numai hoți și haiduci... N-ai să faci nici o ispravă! Cine știe ce gogomănii ăi fi scris! Crezi că o să le placă ălora de la "Tinerimea
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
pare prea puțin... Aș vrea să-mi simți tot dorul! Când tu nu-mi ești aproape. Nimic, vai, nu-mi alină mistuitorul chin! Ți-aș da întreaga viață! A tale calde pleoape, Iubito, când se pleacă pe ochii tăi de zână, E-atît de dulce farmec, atât de sfânt fior Și-atîta fericire, c-aș vrea să-mi fii stăpână, Tu, doar tu, până-n clipa în care-o fi să mor! Inima mea te cere, te caută întruna, O, sfânta mea domniță, alină
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
mâine, ale cărei ceasuri concentrice o vor duce iar în miezul viu al traiului, o vor urca la meridian ca și soarele, iar seara va fi iarăși un prag ... de mână. Gândul lui Mini vedea acum imaginile naive ale serilor: zâna cu degete pe pleoape, zâna cu degete pe buze. Basmele și chipurile ingenue ale povestei se amestecă astfel printre aventurile și siluetele rafinate ale vieței prezente, în gândurile omenești, ca într-un Veglione tumultos, uncie mofluzul Pierrot, arlechinul cu clopoței
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
o vor duce iar în miezul viu al traiului, o vor urca la meridian ca și soarele, iar seara va fi iarăși un prag ... de mână. Gândul lui Mini vedea acum imaginile naive ale serilor: zâna cu degete pe pleoape, zâna cu degete pe buze. Basmele și chipurile ingenue ale povestei se amestecă astfel printre aventurile și siluetele rafinate ale vieței prezente, în gândurile omenești, ca într-un Veglione tumultos, uncie mofluzul Pierrot, arlechinul cu clopoței, fracul sinistru, toga ridicolă, clovnii
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
ca niște viermi. Femeile intră. Și, fără a a se feri de mirosul înfiorător din atmosfera aceea densă de disperare, care îmbâcsește mica încăpere, îl ridică pe Pran și-l ajută să meargă, ducându-l aproape pe sus. Vizitatori nălucă? Zâne? De câte ori le-a visat? Cu toate astea, mirosul lor de apă de trandafiri, vorbele strecurate printre dinți din cauza efortului, urmele strânsorii pe brațele lui, toate astea par reale. Foșnet de mătase. Cu disperare în glas, ca o mangustă ținută în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pe o rufă murdară pe care o punea la spălat. Imaginația îi era aprinsă de cărțile englezești pentru care punea banii deoparte, ca să le cumpere la mâna a doua de la vânzătorii din piața Crawford. Citea romane de dragoste, povești cu zâne și povestiri gotice de groază, care de care mai extravagante, pe care le ascundea de soțul ei și i le vindea înapoi celui de la care le cumpărase. Când rămase însărcinată, Andrew se arătă binevoitor și-i aduse o servitoare. Bătrâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
mea, cu tâmple-acum cărunte Mi-alungă negre gânduri care dor, Când mâna-ncet mi-o trece peste frunte. Mă mint, a fost cândva! Și cum mi-e dor ... Azi simt în palma mea o mână mică Și lângă mine-o zână fermecată; Cu ochi timizi și blânzi de rândunică, Născută din iubire-adevărată: E fiica mea, fărâmă dintr-o stea, Ce-mi este-n viață magică-mplinire! Și-s fericit acum, dar pentru ea, Ca mâine chiar voi fi doar amintire ... Femeie
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
voiam să-i spun! Mi-ai fost altar și mi-ai fost rugă, Mi-ai fost păcat, fior nebun; Și ce-mi ești azi, din lumea ntreagă Mai pot doar dorului să-i spun! Mi-ai fost icoană, chip de zână Cu trup fierbinte și păgân; Și ce apus ne despreună Nici cerului nu vreau să-i spun! Azi din altar e doar ruina, Icoane-au chipul spre pământ, îmi plânge-amar în suflet vina Și nu mai spun niciun cuvânt! Plâns
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
aceeași taină cum freamătă în piept, dar tare-i ferecată și-mi pare prea înaltă, dar e plăcut să caut, să sper și să aștept. Adorm în rugăciune, dar visul mi-e la tine și-n vis eu sunt o zână, tu prințul din povești, dar dincolo de toate mă simt atât de bine când inima îmi spune ce mult tu mă iubești. ELENA ȘERBAN 29.10.1970 București Sunt o toamnă ruginie, Un amurg, de la-nceput. Dimineață brumarie, Sunt tristețe și
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Neștiut și Nesfârșit Izvor al Ințelepciunii fără sfârșit! Noaptea de Cristal în noaptea de cristal Se-nfruntă aștrii nopții. Ce-aruncă pe pământ raze argintii care te prefac într-o umbră selenară. Tu speri că vei înlănțui în ea pe Zâna Iubirii. Ce poartă pe umerii albi, albi de mirare gânduri ce devin flori de crini ce se pierd în ruguri de visare. Dar viața curge ca o apă cu torente, zidind între moleculele sale, mersul lumii. Cu o durere amară
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
în apă. Ador să hoinăresc printre tufe, mângâind cu mâinile frunzele și florile. Îmi place la nebunie să simt roua pe vârful degetelor. Mulți ani mai târziu, se va spune o poveste despre un eunuc care a văzut cândva o zână la miezul nopții în grădina mea. „Zâna“ probabil că eram eu. A existat o perioadă în care nu m-am simțit în stare să mai trăiesc. Se poate să fi fost una dintre acele nopți când plănuiam să-mi pun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
mângâind cu mâinile frunzele și florile. Îmi place la nebunie să simt roua pe vârful degetelor. Mulți ani mai târziu, se va spune o poveste despre un eunuc care a văzut cândva o zână la miezul nopții în grădina mea. „Zâna“ probabil că eram eu. A existat o perioadă în care nu m-am simțit în stare să mai trăiesc. Se poate să fi fost una dintre acele nopți când plănuiam să-mi pun capăt zilelor. A treia parte a palatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
păun peste pletele negre care Îi cădeau pe umeri. Se așeză, bătrânește, pe un scaun cu trei picioare, propti sabia pe un butuc gros și Începu s-a ascută fără grabă, cu o gresie lungă și cenușie. Ceva mai Încolo, zâne vesele roteau o horă fără să atingă pământul. Înainte să li se lipească din nou pleoapele, băieții văzură cum conacul se topea În văzduhul tremurat de căldură. Apoi fiecare porni să viseze de capul lui. Nu se știe ce și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ai cumințit? Ai azvârlit ghitara Ce‐ a proslăvit atât pe adorată? O mai asemeni pietrei din Carrara Venerei între oameni aruncată? Mai socotești iubirea nesecată Poet îndrăgostit de Dona Clara? Visând, întreabă‐ te ce mai rămâne Pe urma călătoarei tale zâne Din toate câte‐au fost odinioară? Un fir uscat din floarea dăruită Din ce‐ ai cântat ‐ ecouri de ghitară Din ce‐ ai simțit - o strofă nesfârșită... Paris, martie 1910 Din „Falanga literară și artistică, 21 III, 191 0 134 Ioan
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
aceste ... Să ‐ ți cânt și‐ n seara asta, lumina mea, să ‐ ți cânt ... Hai, nani, nani. Lumina mamii ... ... și iar rămân de parcă nu mai găsesc cuvânt Din tot ce‐ți spun alt‐dată în cântecele mele, și feți‐ frumoși, și zâne, și cer, și flori, și stele și‐au amuțit povestea de parcă nu mai sunt... Hai nani , nani... Adormi în caldu‐ ți leagăn, lumina mea, și taci ,‐ Nu pot cânta și încă nu ești destul de mare, Ca să‐ ți pot spune basmul
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ce zboară prin văzduh Se și mănâncă... A fost o vreme și s‐a dus, Așa cum trec cocorii. Ce‐ am avut de spus am spus, Așa cum ploaia seacă norii. A fost o vreme ca‐n povești, Cu Feți Frumoși și Zâne, Ai fost un Vis și nu mai ești... Din mine, ce rămâne? Garabet Ibrăileanu 1871‐1936 În 1933 când publică romanul „Adela”, criticii vremii îl socotesc o adevărată revelație. El însuși mare critic literar a încurajat autorii cu scrieri legate
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
El inventează câteva personaje, care, alături de unele reale - ctitori de biserici, domnitori, boieri ș.a. - ajută la împlinirea demersului literar. Unele din aceste personaje i-au fost fidele și în alte cărți, tot din acest ciclu: Gândul de veghe, Călugărul, Țiganca, Zâna cea bună. Ideea de bază a acestui al cincilea volum este una de factură comercială: vânzări-cumpărări de terenuri, de case, de dughene, de crâșme. Tranzacții în care sunt implicați oameni de diverse ranguri și condiții materiale, din care nu lipsesc
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
măsură, Vasile Ilucă găsește loc și pentru alte aspecte, care, și ele, fac parte din viață. Deci, și din viața cărții. Este vorba despre idila care se înfiripă, misterios și cu negrabă, dar cu atât mai temeinic, între povestitor și Zâna cea bună. Așa stând lucrurile, sunt prezentate cu generozitate reținută diverse scene, unele reale, altele... visate, în care cei doi îndrăgostiți cu greu devin de nedespărțit în finalul cărții. Asemenea secvențe, plasate de cele mai multe ori în picturale tablouri ale naturii
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Am făcut totuși un popas la izvorul care sloboade apă limpede de la stinghia unui dâmb... Când soarele a reușit să împrăștie în cele patru zări toată pulberea de aur ce o purta în poală, învăluit în pletele de funigei ale zânei Toamnă, am ajuns în preajma chiliei bătrânului. M-am oprit să-mi trag sufletul, să mă obișnuiesc din nou cu locul și să-mi astâmpăr zbuciumul inimii. Privesc în jur. Parcă nu s-a schimbat nimic. Caut cu atenție spre chilie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și să mă concentrez asupra a ceea ce citeam... Tocmai când am reușit să mă afund în vremuri îndepărtate, mi s-a părut că prin preajma izvorului se aud pași ușori... Am privit într-acolo. Prin lăstărușul cu frunza colorată de vrăjile zânei Toamnă am zărit o fulguire de iie albă... Și... atât. Mi-am strunit cât am putut gândurile și am pornit din nou pe căile necunoscute ale veacurilor ce au trecut peste Iași. Când soarele s-a oprit în crucea cerului
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]