24,096 matches
-
punctiforme sau inelare [2,3] (fig. 3.79). TUMORI DE REGIUNE PINEALĂ a. Pinealocitomul este o tumoră benignă a glandei pineale rar întâlnită la copii. Crește încet și metastazează de-a lungul spațiilor subarahnoidiene. Este bine delimitată de structurile din jur și prezintă uneori calcificări în periferie. Priza de contrast este heterogenă. La dimensiuni mici poate avea o structură chistică, la dimensiuni mari nu poate fi diferențiată de alte tumori ale regiunii pineale [1,3] (fig. 3.80). b. Pinealoblastomul este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
este identificarea diafragmului selar care poate fi rupt de către tumoră. Acest lucru este extrem de important pentru planificarea tratamentului chirurgical (transnazal sau transcranian) [2,3] (fig. 3.82). b. Adenocarcinomul hipofizar crește repede, prezintă frecvent hemoragie intratumorală și invadează structurile din jur. Are structură heterogenă și captează intens SDC [2]. c. Craniofaringiomul este mai frecvent întâlnit la copii. Distribuția pe grupe de vârstă are două peak-uri între 5 și 10 ani și în decada a șasea de viață. Originea tumorii este din
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
pune în evidență modificările osoase cum ar fi distrucția osoasă și hiperostoza. MRI este superioară CT-ului în acuratețea diagnostică datorită informațiilor despre vascularizație, invazia în sinusurile venoase și în special în estimarea compresiei sau infiltrării în structurile cerebrale din jur [1,2,3] (fig. 3.87, 3.88). TUMORI ALE NERVILOR CRANIENI ȘI SPINALI a. Schwanomul (neurinomul, neurilemomul) este o tumoră benignă provenită din celulele Schwann ale nervilor cranieni și spinali. Este de obicei solitar, descoperit la adult sau vârstnic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
de vedere și contribuțiile istoricilor de artă. Simbolism, decadentism, naturalism, romantism, până la art nouveau și expresionism sunt concepte care se suprapun parțial sau se opun într-un joc al interpretărilor mai vechi sau mai noi ale acelui conglomerat artistic din jur de 1900 care nu încetează să fascineze gândirea europeană de vreo câteva decenii încoace. Un moment de vârf al acestui interes se plasează în preajma finalului de mileniu doi, când mai ales cultura vieneză din jur de 1900, "apocalipsa veselă" cum
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ale acelui conglomerat artistic din jur de 1900 care nu încetează să fascineze gândirea europeană de vreo câteva decenii încoace. Un moment de vârf al acestui interes se plasează în preajma finalului de mileniu doi, când mai ales cultura vieneză din jur de 1900, "apocalipsa veselă" cum a numit Hermann Broch acel climat de nepăsare de dinaintea sfârșitului, a alimentat un număr considerabil de cercetări pe care Mitchievici le cunoaște și discută dintr-o perspectivă mereu atentă și la evoluțiile artistice românești. Dacă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ale artei la avangardismul parizian, se recunoaște astăzi în cultura și arta vieneză un alt pol al modernității cu timbrul ei distinct în care timpul nostru pare să se regăsească. Autorul recuperează o întreagă categorie de artiști foarte apreciați în jur de 1900, cei grupați în jurul asociației Tinerimea Artistică, înființată în 1902, majoritatea cu studii prelungite la München, capitală artistică europeană unde simbolismul a cunoscut un mare succes, iradiind mai ales spre Europa Centrală, Rusia sau țările din Balcani. De altfel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Amprenta interiorității și invitația la un memento mori combinate cu o delectatio morosa conferă tabloului și o notă decadentă, amplificată și de stranietatea peisajului cu valențe claustrale și litificate într-o rigor mortis care afectează tot ceea ce se află în jur, de la blocurile paralelipipedice de piatră albă cu o luminescență bizară, la apele încremenite într-o oglindă glasată, de la atitudinea solemn-statuară a omului în giulgiu, noul locuitor al Insulei morților, la verticalitatea chiparoșilor asemeni coloanelor unui templu. Nu există nicio pasăre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
între 1902 și 1920 la Budapesta, Sibiu și București se află în mod clar sub influența Secession-ului. Graficianul inserează elementele portului tradițional românesc, aduse prin complicația liniei la un veșmânt de mare rafinament, în acord cu vegetația stilizată din jur, care continuă volutele rochiei fetei de împărat travestită într-o frumoasă țărancă română, "un personaj ardelean princiar". Acest desen apare pe coperta revistei preț de 12 numere, între 1 iulie și 31 decembrie 1902. La rândul său, Ary Murnu colaborează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fost făcută această fotografie. De asemenea, într-o perioadă în care mustața și barba sunt la modă vezi mustața lansată agresiv a lui Al. Bogdan-Pitești -, asemeni unui dandy englez, Luchian nu poartă mustață sau barbă. Un alt Autoportret (desen, în jur de 1895) îl înfățișează îmbrăcat într-un costum elegant cu jiletcă, ținându-și mâna în buzunar într-o atitudine de relaxare, căutând parcă poza aristocratică. Acestui gest de salon îi este contrapusă privirea pictorului, intensă, cu ceva anxios. Această privire
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și trăiri nevrotice decelabile în tablourile lui Munch. Spre deosebire de acesta, intensitatea se concentrează nu în figurile de spaimă, relevând contururi de tigvă ale trecătorilor sau în climaxul unui țipăt însolitat, ci în intensitatea privirii care pare să dizolve totul în jur, ca și în tăietura crudă a buzelor împiedicând parcă un strigăt. Reflexul decadent se desprinde din transformarea maladiei în subiect estetic, prin portretizarea ei sub semnul identificării cu eul profund pe care aceasta îl face vizibil. De asemenea, este posibil
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
femei încojurat de nuduri masculine subordonate forței de atracție a acestui cap monumental, cu o expresie impenetrabilă, fapt care-o determină pe Ioana Vlasiu să-l asocieze influenței secesioniste: "Tema feminității în ipostaza ei malefică este tipică pentru arta din jur de 1900 cunoscută sub numele de Sezession în Austria, Jugendstil în Germania sau Art Nouveau în Franța și raspândită în întreaga Europă. Începuturile lui Cornel Medrea se situează în aria de influență a artei secesioniste"329. În articolul pe care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
contemplatio morosa, privirea sa nu este una frontală, ci are un mic unghi de înclinație care o scoate din sfera contingentului, focalizându-se asupra a ceva ce iese din sfera vizibilului. Această privire este oarbă pentru ceea ce se află în jur, Sfinxul lui Paciurea este un simbol al replierii spre propria interioritate, chestionată în tăcere și solitudine. Această privire nu mai este ambiguizată sexual, ci deschide o cale inițiatică către un univers ideatic vast. Privirea sfinxului "înăuntru se deșteaptă", expresie a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un trunchi de copac. Muzica se reflectă într-un ritm dictat de dispunerea lor în spațiu, așa cum există și un ritm intern al desenului pe care i-l conferă aceste trupuri goale, care realizează o armonie deplină cu natura din jur, în care ei se instalează firesc. Pe acest fond, muzica regăsește ritmurile unei vitalități la care sunt direct conectați micii muzicieni, Virgil Vătășianu remarcând elogios dimensiunea sugestivă a transpunerii acestei armonii în spațiul vizual: Compoziția dimpotrivă este elastică și respiră
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o mică platformă, în posturi extatice, extrași din ordinea contigentului. Cecilia Cuțescu-Storck le conferă un aer meditativ-sacerdotal, îi insularizează, ei execută uneori o serie de misterioase mișcări euritmice în acord cu propria interioritate și cu tot ceea ce se află în jur, așa cum vedem la statuile khmere ale lui Budha, sau la divinitățile hinduse. Acestă mică platformă poate simboliza și pământul, Geea, Terra Matter. Atitudinea lor respiră spiritualitate, iar Serrafina Brukner vede aici și o influență a filozofiei alexandrine, contemplativii asociind în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Așa cum remarcă Victor Ieronim Stoichiță, "Georges de La Tour reușește să surprindă, în seria Magdalenelor, atmosfera unei meditații solitare, concentrate și esențiale [...]"560. În opinia istoricului de artă, Magdalena ar ilustra reflecția melancolică transpusă în ecuație pascaliană, pe care elementele din jur, reduse ca număr, o conotează simbolic. Pictura lui Kimon Loghi, circumscrisă contextului ideatic și de sensibilitate al finisecularismului, reflectă din plin estetica decadentă, însă, constituie ea, mutatis mutandis, și o pictură en Madeleine? Analiza pe care Victor Ieronim Stoichiță o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
despre sine, considerând că haina este una dintre modalitățile prin care care pot comunica cu ceilalți. Q17. Considerați că hainele reprezintă o etichetă socială? Întrebările de mai sus surprind impactul adolescenții consideră că Îl exercită vestimentația lor asupra celor din jur - astfel, adolescenții consideră că sintagma „haina Îl face pe om” este adevărată (60%) și că haina reprezintă o etichetă socială. Q21. Urmăriți să vă faceți remarcat(ă) prin intermediul produselor vestimentare În mediul social apropiat? Mai mult de jumătate dintre adolescenții
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Și această abilitate se Învață. Modul În care reușești să Îmbini., În autoprezentare, asertiv sau pasiv, aspecte de autodezvăluire cu elemente originale și inedite, Îți poate asigura succesul și interesul celorlalți, deschiderea spre comunicare, ascultare sau colaborare cu cei din jur. Mulți lucrători comerciali sau agenți de marketing și-au format abilitatea de a citi clientul din semnalele oferite prin prezența acestuia În doar câteva clipe. 3. (A) Autenticitatea. Această dimensiune arată cât de cinstit și sincer ești cu oamenii și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În doar câteva clipe. 3. (A) Autenticitatea. Această dimensiune arată cât de cinstit și sincer ești cu oamenii și cu propria persoană Într-o situație dată (Albrecht, K., 2007, p. 112). „Radarele sociale” sau „mustățile de pisică” ale celor din jur culeg și citesc, din comportamentul nostru, semnale diverse exprimate de noi prin dimensiunea prezență, semnale ce-i fac pe ceilalți să ne considere deschiși, cinstiți, demni de Încredere sau mincinoși, fanfaroni, răi, neautentici. Consumatorul va decela din atitudinea ofertanților , agenților
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
unor defecte, Încercarea de manipulare, inducere În eroare etc. 4. (C) Claritatea este abilitatea de a ne face Înțele ideile, de a transmite informații, a explica, clar și precis, de a ne exprima punctele de vedere pe Înțelesul celor din jur, făcându-i pe ceilalți să colaboreze sau să ne urmeze ăn acțiunile propuse. Claritatea presupune și abilitate În utilizarea limbajului și În comunicare. Considerăm că, prin dezvoltarea componentelor intelectuale ale creativității, fluență și flexibilitate În comunicarea directă se antrenează și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și un pește congelat cumpărate din banii pentru Întreținere. In plus, supermarketul este locul unde românul se poate simți important. Atunci când are coșul plin, simte că prestația sa În fața celorlalți crește, simte chiar că are un ascendent asupra celor din jur. La Întrebarea "de ce mergi la shopping?", pusă unui grup de studente cu vîrsta Între 20-30 de ani, care au mărturisit că practică shoppingul, răspunsurile au reliefat pe lîngă funcțiile conturate mai sus și plăcerea, relaxarea, starea de bine, uneori euforică
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Ele optează pentru comportamente moderate, urmând să se plaseze cât mai puțin În focarul atenției celorlalți - numai ocolirea extremelor de orice fel face posibilă preîntâmpinarea dezaprobării. Susie Scott (2005, 91) menționează că timiditatea apare În situații În care cei din jur sunt percepuți ca fiind mai abili În interacțiune. Dacă individul are o performanță pe care o evaluează ca incomodă, jenantă, ea este execerbată. Această jenă și rușine exagerate În intensitate generează Îndoieli și nesiguranță În autoprezentare, de unde și o precauție
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
printre care și cele de prezentare a sinelui, Îi asigură individului o mai bună adaptare la viața socială. Comportamentul de consum se află În strânsă corelație cu imaginea pe care o hrănește individul și pe care o transmite celor din jur. Anxietatea socială va determina alegeri vestimentare moderate, clasice, stabile, În timp ce competența socială va indica o mai mare flexibilitate În alegeri, mai mult curaj În a susține idei sau convingeri prin atitudini vestimentare. Un aspect social care trebuie avut În vedere
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fenomenul consumului de droguri din România. Evoluția consumului de droguri În rândul tinerilor din România prezintă o tendință descrescătoare, de stabilizare În ultimii ani (2000-2002). Procentul tinerilor care Încercă să consume substanțe stupefiante a scăzut din 2000, când era În jur de 10,85%, la 8,98% În 2002. Explicația tendinței descrescătoare a consumului de droguri poate fi regăsită În faptul că Începând cu anul 1999 există o implicare evidentă a autorităților statului cu privire la problematica consumului de droguri. În 1999 a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de toxicomani mai curând decât a recunoaște apartenența la o maladie mentală. Un studiu realizat de Dalack (1998) demonstrează prevalența consumului de tabac În cazul populației ce suferă de schizofrenie: dacă În populația generală consumul de tabac se situează În jur de 30%, În cazul populație diagnosticate psihiatric consumul de tutun se ridică la 68 -88%. 30 % dintre subiecții schizofrenici fumează până la 40 de țigări pe zi, iar 40% peste 40 de țigări pe zi. Ca și În cazul populației generale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de primăvară” sau „Note de primăvară”. Căldura infernală a verii creează o atmosferă În care cadavrele se descompun, ca În poezia „Cuptor”. În mijlocul acestui peisaj dezolant, poetul rătăcește singur, Înstrăinat de ceilalți, fără putința de a comunica cu lumea din jur, motivul singurătății asociindu-se cu izolarea, Înstrăinarea, imposibilitatea comunicării. Iubirea apare În poeziile lui Bacovia Într-un chip total diferit de lirica romantică. Femeia constituie un refugiu, casa ei reprezintă un loc de adăpost, compasiune și ocrotire, un loc unde
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]