24,164 matches
-
rămâne necunoscută, există un număr de factori care sporesc presiunea intraabdominală, în special constipația, despre care se consideră că au un rol în dezvoltarea acestora. Tratamentul inițial pentru afecțiunea de gravitate ușoară până la moderată constă în sporirea aportului de fibre, lichide administrate oral pentru a menține hidratarea, AINS pentru a diminua durerea și odihnă. Un număr de proceduri minore pot fi executate dacă simptomele sunt grave sau dacă nu se îmbunătățesc prin conduită conservatoare. Chirurgia le este rezervată celor ale căror
Hemoroid () [Corola-website/Science/322034_a_323363]
-
cu hemoroizii însă reprezintă o afecțiune diferită. Sunt recomandate un număr de măsuri de prevenție, inclusiv evitarea încordării în timpul defecării, evitarea constipației sau a diareei printr-o dietă cu un conținut mare de fibre și consumul unei cantități suficiente de lichide și administrarea de suplimente de fibre și mișcarea fizică. Se recomandă de asemenea petrecerea unei perioade mai scurte în timpul defecării, evitarea cititului pe toaletă, pierderea în greutate în cazul persoanelor supraponderale și evitarea ridicării de obiecte grele. Tratamentul conservator constă
Hemoroid () [Corola-website/Science/322034_a_323363]
-
asemenea petrecerea unei perioade mai scurte în timpul defecării, evitarea cititului pe toaletă, pierderea în greutate în cazul persoanelor supraponderale și evitarea ridicării de obiecte grele. Tratamentul conservator constă în mod normal dintr-o nutriție bogată în fibre dietetice, consumul de lichide pe cale orală pentru a menține hidratarea, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), băi de șezut și odihnă. S-a dovedit că creșterea consumului de fibre a îmbunătățit rezultatele, și poate fi obținută prin modificarea dietei sau consumul de suplimente de fibre. Lipsesc
Hemoroid () [Corola-website/Science/322034_a_323363]
-
tratamentele chirurgicale sunt asociate cu un anumit grad de complicații cum ar fi sângerarea, infecția, strictura anală și retenția urinară, din cauza proximității rectului față de nervii care alimentează vezica. Mai există de asemenea riscul redus de incontinență fecală, în special în ceea ce privește lichidul, cu frecvențe raportate între 0 % și 28 %. Ectropionul mucoasei este o altă afecțiune care poate apărea după hemoroidectomie (deseori asociat cu stenoză anală). În acest caz mucoasa anală iese din anus, asemănător cu o formă foarte ușoară a prolapsului rectal
Hemoroid () [Corola-website/Science/322034_a_323363]
-
a închega, a reuni) constă din separarea sângelui în două componente: La rândul ei, coagularea sângelui presupune trei faze: După ce coagulare are loc, sub acțiunea trombosteninei plachetare,se produce un proces de retracție a cheagului. Din cheag este expulzat un lichid gălbui, puțin vâscos, numit ser. Retracția cheagului durează 2-24 ore. După retracție, cheagul suferă treptat un proces de dizolvare, numit fibrinoliză. Aceasta se datorează unei enzime proteolitice, "plasmina" (fibrinolizina), care se formează dintr-un precursor - "plasminogenul" circulant, inactiv. Plasmina are
Hemostază () [Corola-website/Science/322081_a_323410]
-
deformație depinde de mărimea și de durata tensiunii, precum si de evoluția în timp a solicitărilor. Astfel, există comportare tixotropica, la care tensiunile tangențiale scad în timp, sau comportare reopatică, la care tensiunile tangențiale cresc în timp. Vopselurile sunt de obicei lichide tixotropice, iar frișca este un exemplu de lichid reopatic.
Fluid nenewtonian () [Corola-website/Science/322217_a_323546]
-
precum si de evoluția în timp a solicitărilor. Astfel, există comportare tixotropica, la care tensiunile tangențiale scad în timp, sau comportare reopatică, la care tensiunile tangențiale cresc în timp. Vopselurile sunt de obicei lichide tixotropice, iar frișca este un exemplu de lichid reopatic.
Fluid nenewtonian () [Corola-website/Science/322217_a_323546]
-
au devenit un depozit de moloz de 27 km lungime, în medie de 46 m grozime, alunecarea fiind la 1,6 km mai jos de lacul Spirit. Mii de copaci au fost rupți din dealurile înconjurătoare după propulsarea eficientă a lichidului la 250 de m până la deal. Toată apa din Lacul Spirit a fost temporar strămutată de alunecarea de teren, care a trimis valuri mari de 180 m care s-au izbit de culmea de nord a lacului. Alunecările de teren
Erupția vulcanului Saint Helens din anul 1980 () [Corola-website/Science/322194_a_323523]
-
corpurile deformabile se pot deforma cu viteze diferite. Deformarea poate fi instantanee sau are loc într-un interval finit de timp. Viteza de deformare sau gradientul vitezei este viteza cu care diverse planuri (într-un corp) sau molecule (într-un lichid) se mișcă unele relativ la celălalte. Reometria este tehnica de măsurare a mărimilor care caracterizează un material cu proprietăți reologice. Reometrul este un instrument pentru studierea și măsurarea caracteristicilor reologice ale materialelor. Reometrele pot măsura mărimi cum ar fi viscozitatea, coeficienții
Reologie () [Corola-website/Science/322216_a_323545]
-
de calitate înaltă și ilustrații detaliate. Pentru aplicarea cernelii pe hârtie și formarea imaginii se folosesc tehnici variate, cum ar fi: jet unic continuu, jet cu cap multiplu, sistem cu jet-impuls și sistem cu cerneală solidă care este transformată în lichid (jet-bulă) în momentul transferului. Cele mai uzuale sunt două tehnologii de bază: Cartușul cu cerneală este alcătuit dintr-un rezervor pentru cerneala lichidă și este prevăzut cu mici duze, cu dimensiunea de un micron, prin care cerneala este evacuată pe
Imprimantă cu jet de cerneală () [Corola-website/Science/329626_a_330955]
-
Hidraulica este știința care se ocupă cu studiul legilor de echilibru și de mișcare ale lichidelor - în particular a apei - din punctul de vedere al aplicațiilor tehnice. Din aceasta definiție rezultă dublul caracter al studiilor și cercetărilor care se efectuează în domeniul hidraulicii: caracterul fundamental, în sensul că primul obiectiv îl constituie stabilirea legilor de bază
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
unor aproximații acceptate în tehnică. Suportul teoretic al hidraulicii este dat de mecanica fluidelor. Principalele aplicații ale hidraulicii se referă la curgerea în conducte, curgerea prin orificii (de exemplu la diafragme și ajutaje), curgerea peste deversoare și baraje și curgerea lichidelor în jurul profilelor hidrodinamice. Tot de hidraulică țin și fenomenele în care apar curgeri cu suprafață liberă, cum ar fi curgerea din râuri, estuare și canale, precum și forma suprafeței lacurilor și a mărilor (influențată de valuri și curenți marini). În strânsă
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
fost atribuit ca denumire științei care se ocupa de folosirea apei de către om (alimentări cu apă, sisteme de irigații, poduri, baraje, canale pentru navigație, amenajarea cursurilor de apă etc.). Prin extinderea treptată a preocupărilor hidraulicii la studiul întregului domeniu al lichidelor și gazelor, a apărut necesară folosirea unei noi denumiri: mecanica fluidelor. În prezent, sintagma "mecanica fluidelor" este folosită pentru partea cu caracter pronunțat teoretic a disciplinei menționate, iar termenul "hidraulică" desemnează partea preponderent aplicativă a acesteia, care utilizează metode experimentale
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
din secolul al XVII-lea, când ideile lui Arhimede au fost reluate și duse mai departe de o pleiadă de oameni de știință. Astfel, Simon Stevin (1548-1620], matematician și fizician flamand, a avut contribuții majore în hidrostatică, descoperind legile presiunii lichidelor asupra pereților vaselor (inclusiv „paradoxul hidrostatic”: presiunea într-un lichid nu depinde de forma vasului care îl conține, ci numai de adâncime). Evangelista Torricelli (1608-1647), matematician și fizician italian, unul din elevii lui Galileo Galilei, a descoperit, printre altele, legea
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
fost reluate și duse mai departe de o pleiadă de oameni de știință. Astfel, Simon Stevin (1548-1620], matematician și fizician flamand, a avut contribuții majore în hidrostatică, descoperind legile presiunii lichidelor asupra pereților vaselor (inclusiv „paradoxul hidrostatic”: presiunea într-un lichid nu depinde de forma vasului care îl conține, ci numai de adâncime). Evangelista Torricelli (1608-1647), matematician și fizician italian, unul din elevii lui Galileo Galilei, a descoperit, printre altele, legea scurgerii lichidelor prin orificii. Matematicianul, fizicianul și filozoful francez Blaise
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
pereților vaselor (inclusiv „paradoxul hidrostatic”: presiunea într-un lichid nu depinde de forma vasului care îl conține, ci numai de adâncime). Evangelista Torricelli (1608-1647), matematician și fizician italian, unul din elevii lui Galileo Galilei, a descoperit, printre altele, legea scurgerii lichidelor prin orificii. Matematicianul, fizicianul și filozoful francez Blaise Pascal (1623-1662) a efectuat numeroase experimente asupra presiunii atmosferice și echilibrului lichidelor, stabilind principiul transmiterii presiunii într-un fluid. Newton (1642-1727) a stabilit formule pentru calculul rezistenței la înaintare a corpurilor și
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
adâncime). Evangelista Torricelli (1608-1647), matematician și fizician italian, unul din elevii lui Galileo Galilei, a descoperit, printre altele, legea scurgerii lichidelor prin orificii. Matematicianul, fizicianul și filozoful francez Blaise Pascal (1623-1662) a efectuat numeroase experimente asupra presiunii atmosferice și echilibrului lichidelor, stabilind principiul transmiterii presiunii într-un fluid. Newton (1642-1727) a stabilit formule pentru calculul rezistenței la înaintare a corpurilor și a formulat legea frecării la mișcarea fluidelor vâscoase. În prezent, fluidele care respectă această lege sunt numite fluide newtoniene, spre deosebire de
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
D'Alembert") În secolul al XIX-lea hidraulica a cunoscut noi etape de dezvoltare. Astfel, în 1845 Stokes a scos în evidență discrepanța dintre relațiile de calcul stabilite pe cale teoretică și datele experimentale referitoare la mișcarea unei sfere într-un lichid la viteze mari. Stokes a avut o contribuție importantă și la stabilirea ecuațiilor generale care descriu mișcarea fluidelor vâscoase - "Ecuațiile Navier-Stokes", numite astfel după Claude-Louis Navier și George Gabriel Stokes, care le-au stabilit independent unul de celălalt. Saint-Venant a
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
diminuarea efectelor distructive ale șocului hidraulic („lovitura de berbec”) care apare la manevrele bruște ale vanelor de control de la conductele forțate ale hidrocentralelor sau de la stațiile de pompare. O provocare pentru modelarea hidraulică a fost încă de la început modelarea mișcării lichidelor cu suprafață liberă. Dacă pentru curgerile permanente modelarea fizică nu este prea complicată, curgerile nepermanente în albiile râurilor cu o geometrie neregulată ridică mari probleme de modelare. Modelarea numerică a reușit în mare parte să rezolve problema simulării pentru mișcări
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
condițiile de unicitate sunt mai simple. Dificultățile de natură fizică sunt de asemenea mai ușor de înlăturat întrucât ipotezele simplificatoare care se adoptă cu privire la interacțiunea între curenți deformează mai puțin fenomenul fizic la mișcarea plană decât la mișcarea spațială a lichidelor. La stadiul actual al cunoștințelor, datele experimentale disponibile nu permit permit formularea unei teorii unanim acceptate a turbulenței fluidelor în mișcare spațială. O primă etapă în modelarea numerică o constituie aducerea ecuațiilor cu derivate parțiale care descriu mișcarea (Ecuațiile Euler
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
diluat cu apă destilată 1/3, + 10 ml KMnO4 - se fierbe timp de 10 min, pe sită, apoi se lasă să se răcească până la 60-70 grade și se + 10 acid oxalic care va neutraliza cantitatea de KMno4 rămas în exces; lichidul se va decolora complet și în soluție va rămâne un exces de acid oxalic; proba decolorată se titrează cu KMno4 până la apariția unei colorații roz palid persistentă. Cantitatea titrantului reprezintă cantitatea de KMnO4 consumată la oxidarea substanțelor aflate la cele
Consumul chimic de oxigen () [Corola-website/Science/328163_a_329492]
-
Lewisita, levizita sau diclor(2-clorovinil)arsină este un compus organic de arsen (arsină halogenată), care se prezintă ca un lichid uleios, folosit ca agent toxic de luptă în timpul Primului Război Mondial și războiul chino-japonez (1937-1945). Lewisita face parte, ca și iperita, din categoria vezicantelor; irita și distruge epidermul sau mucoasele tractului gastro-intestinal sau celui respirator și provoacă arsuri și erodează corneea și
Lewisită () [Corola-website/Science/328261_a_329590]
-
sezoane au câte 12 episoade, al treilea 24, al patrulea 12 și al cincilea 20, al șaselea fiind încă în desfășurare. În sezonul 2 Derek l-a mușcat Jackson, dar corpul său respinge mușcătură din motive necunoscute. Respingerea provoacă un lichid vâscos negru pentru care se prelinge din urechi, și naș. Se gândește că va deveni un vârcolac, el a încercat să filmeze cum schimba pe lună plină, dar filmarea arată că nu să schmbat și rămas uman. El merge la
Teen Wolf () [Corola-website/Science/327506_a_328835]
-
Un plonjor sau termoplonjor (numit și fierbător) este un aparat electric care poate încălzi rapid o cantitate mică de lichid, în care este imers. Rezistorul, de obicei parțial în formă elicoidală, care se află într-o țeavă de alamă nichelată sau aurită sau oțel inoxidabil (elementul de încălzire), este învelit într-un material ceramic bun conductor de căldură, așa încât rezistorul
Plonjor () [Corola-website/Science/327562_a_328891]
-
căldură, așa încât rezistorul să nu atingă țeava. Rezistorul are o fișă care se conectează printr-un conductor la masă de contactul de împământare al prizei. Pe de o parte, elementul de încălzire al plonjorului trebuie să fie cufundat complet în lichid, dar pe de altă parte lichidul nu trebuie să fie prea aproape de legăturile electrice din mânerul plonjorului. De aceea, uneori pe țeavă sunt indicate nivelul minim și maxim al lichidului. Există și plonjoare mai mici, de voiaj, care pot fi
Plonjor () [Corola-website/Science/327562_a_328891]