27,087 matches
-
te înscrii la țărăniști. Toate ca toate dar oamenii la care am stat în gazdă, ruși sau ucrainieni, ce-or fi fost ei, erau oameni extraordinari. Săraci și omenoși. Parcă ne-au dat, prin felul lor de a fi, curaj. Liniște. Chibzuință. și, în fine, după două săptămâni de emoții și priveghi intelectual la marginea cărților iată-ne victorioși gata să reluăm calvarul unui drum spre acasă. Trecusem cu bine de toate poate și datorită binecuvântatei prezențe a amintirii Sfântului Ioan
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
a orezului. Doritorii plăteau lucrările, funcționarea pompelor de irigat, paznicii. Oricum, la recoltare, toți erau mai mult decât mulțumiți. Nu știu cum or duce-o locuitorii din ținuturile veșnic umede ale Amazonului, dar aici, la Câșlița, apele, lacul și balta, Dunărea ofereau liniște și bună stare. Ca și ceilalți săteni am dat și noi “în baltă” câțiva porci. Porcarul sau cum i s-o fi spus celui care se ocupa de grăsuni primea zilnic suplimentul de grăunțe sau ce mai trebuia pentru animale
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
În tot acest răstimp Regele era foarte atent la discuție. A ascultat și el cântecul oprind cu greu lacrima care dădea să izvorască în colțul ochilor. și, după ultimul sunet, între perechea regală și grupul alămurilor s-a lăsat o liniște adâncă, momentul consumat așteptând parcă să se întâmple o minune. - Domnule căpitan Alexandru Mariană - Majestate, dânsul nu mai e căpitan-a fost degradat- - Domnule căpitan Alexandru Marian, Vă mulțumim pentru cântecele pe care ni le-ați dăruit și totodată vă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
garanție” și n-am greșit deloc. Greșeau mult timpurile, oamenii. Multe, foarte multe mai erau de făcut iar pe mine timpul mă grăbea mai ales fiindcă știam că cel târziu în 1943 voi fi mobilizat, directoratul asigurându-mi o relativă liniște. Între timp primisem și brevetul și medalia “Bărbăție și credință cu spade” clasa a II-a. Din decembrie fusesem ales în Sfatul Județean al Căminelor culturale. Eram membru, cămin nu era. Nici activitate. Împreună cu Steluța, singuri nu puteam realiza prea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
am dormit o noapte în holul hotelului, a doua zi la ora opt am primit deslegarea: Urși-Vâlvoi. Aici, puțin speriat de mulțimea crucilor viu colorate de pe lângă garduri am ajuns și la gazda familiei. Soția, după atâtea necazuri și după atâta liniște găsită aici parcă n-ar fi vrut să mai plece nicăieri. Dar cum ordinele de repartiție erau pentru Bichigi, la Bichigi trebuia să ajungem pentru a nu crea încurcături într-o perioadă și ea mai mult decât încărcată cu nenorociri
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Bera Bercovici, secretarul PCR al plășii Tecuci. “Vezi că e înfuriat rău!”. I-aș fi spus cine știe ce vorbă de-a rostogolul dar și notarul și toată lumea erau prea speriați de valul de arestări care începuseră să zeciuiască liniștea comunității. Mi se strecura în suflet o teamă bolnavă, altceva decât teama din tranșee, o teamă amplificată poate și de oboseala atâtor zadarnice speranțe. Intrasem cu tot cu viața și sărăcia noastră într-o mlaștină unde pașii se înfundau în
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
pe vremuri la reviste literare de prestigiu. Întingeam pâinea de tichet prin sosul repetabil al sărăciei anilor '60 și, nedeslușit la început apoi din ce în ce mai pregnant, un scârțâit de mandibulă spartă, a tatei, grăbea celor doi băieți ridicarea. Mama, privire de liniște albastră, ne așeza la loc. Scârțâitul ca și Fecioara cu Pruncul, icoană ascunsă în spatele dulapului de la bucătărie sau cureaua lată cu o cataramă de pe care cineva polizase însemnele regale, polivitaminele din cutii de tinichea americane, toate și multe altele rămâneau
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
toată lumea a dispărut, iar eu sunt singură. Nu-mi găsesc rostul. Mă joc cu degetele. Degetele trosnesc. Înțeleg deodată că locul meu nu este acolo. Mă aflu într-o gară pustie așteptând un tren deviat, care sigur nu va sosi. Liniștea se sparge brusc. Telefonul sună răgușit. Tresar. Ridic receptorul și iau nota telefonică transmisă de o funcționară morocănoasă, cu vocea găunoasă. Aceasta îmi comunică sec: „Mâine la ora 10 trebuie să fiți prezenți la Comitetul Județean de Partid pentru transmitere
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
primite în preajma sărbătorilor. Se proceda așa în fiecare an, pentru a se asigura vigilența împotriva dușmanilor poporului. Cu toate acestea, plec de la primărie cu o stare de neliniște accentuată și nu mă lămuresc dacă e vina notei telefonice sau a liniștii nefirești din ziua aceea. Strada principală e pustie. În acest anotimp, când oamenii nu mergeau la muncile din cadrul Cooperativei Agricole de Producție, îi puteai vedea prin curte, pe stradă sau la magazinul din centrul comunei unde se adunau. Femeile tăifăsuiau
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
care stătea lângă mine la curs, mi-a șoptit că cei din Ardeal, printre care și o cântăreață binecunoscută de muzică populară, au cântat în noaptea aceea. Dimineață, a doua zi, mulți au fost trimiși acasă pentru a nu tulbura liniștea din academie și a nu răspândi vești despre revoltele populare de la Timișoara. Noi, cei din Moldova, nu știam încă nimic. Mi-am amintit și de întâlnirea din curtea academiei (la sesiunea din vară) cu fostul ambasador B., care avea un
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
aștepta, că au plecat toți și m-au lăsat acolo, singură și uitată ca pe un câine de pripas. Auzeam câinii cum lătrau și o cucuvea pe acoperișul clădirii. Obișnuită cu luminile din oraș, întunericul mi se părea greu, iar liniștea era înfiorătoare. Îmi era frică și mă întrebam ce caut acolo. La un moment dat, am auzit pași și ușa s-a deschis încet. Dar ce faceți aici...? Am crezut că au lăsat lumina aprinsă, nici nu m-am gândit
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
și am mers la dispensar, de unde împreună cu doctorița am urcat cu mașina la ferma viticolă. Cu toate eforturile disperate ale doctoriței, cei doi au murit. A doua zi mă așteptam la anchete și cercetări despre moartea celor doi săteni. O liniște totală s-a așternut peste sat. Pesemne inginerul a plătit bani grei familiilor celor doi lucrători, pe care i-a și îngropat. Cazul, deși grav, căci oamenii erau tineri și aveau familii numeroase, a fost mușamalizat, deoarece șefii cei mari
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
lapte de oaie, motiv pentru care nu primeau salariu întreg. În dimineața aceea am ajuns foarte devreme la primărie. Se anunțase un control serios de la județ. Aveam de pregătit materialele pentru adunarea generală care se apropia. Dimineața, în birou era liniște până la ora opt când începea programul, iar cetățenii veneau în număr mare cu diferite probleme la primărie. În timp ce beam cafeaua, priveam pe geam. În fața porții zootehniștilor era Dacia albă 103 care le aparținea, pregătită de drum. Din portbagajul mașinii curgea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
am spus nedumerită în gând, fără a înțelege că s-a sinucis comandantul armatei române! N-a apucat să spună mai mult, că în sală a intrat Țăpoi, secretarul cu probleme organizatorice al Comitetului Județean de Partid. S-a făcut liniște profundă. Ne vorbește tovarășul Țăpoi, fără a ne stârni prea mult interesul. Din cuvântul lui lipsesc însă obișnuitele glume. Era simpatic Țăpoi! Nu prea 107 înalt, grăsuț, cu părul grizonat, trecut de 50 ani, îmbrăcat îngrijit, chiar impecabil, cu bun
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
primari, v-am convocat la această ședință fulger... Se îneacă... deoarece s-au întâmplat niște evenimente neprevăzute... Rumoare în sală. Nu vă neliniștiți! Totul este sub control! Organele de partid și de stat au luat toate măsurile pentru ca ordinea și liniștea să domnească la toate nivelurile. Tușește nervos! Aveți grijă ca și la comunele pe care le conduceți să fie totul sub control. Nu părăsiți sediile.! Faceți de gardă prin rotație, împreună cu secretarul cu propaganda, cu vicepreședintele și cu secretarii de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
să plec. E foarte târziu și mâine merg la serviciu. Au mers cu mașina să mă ducă acasă. Când au intrat în sat, neamțul care conducea mașina a stins farurile și a luat-o pe zare. M-au lăsat în liniște în fața casei. Când am coborât, Sofia mi-a pus în mână o sacoșă mare în care erau felurite produse 190 alimentare și dulciuri. Înainte de a închide ușa mașinii, mi-a șoptit la ureche: Noi am vorbit foarte serios. Gândește-te
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
cu manuale, dotarea bibliotecilor, participarea la tabere, excursii, ateliere de creație, artă populară. Biserica are o Însemnată pondere În Istoria națională. Păstrând milenara misiune morală ortodoxismul românesc a păstrat cuvântul și tradițiile neamului. Inaltele percepte creștine au menținut armonia, Împăcarea, liniștea creatoare umanizând și inobilând condiția omului. Identificarea ortodoxiei cu năzuințele neamului a edificat o civilizație originală prin care românii s-au afirmat În cultura europeană cu geniul și identitate proprie. Deschiderea ortodoxiei către lumea modernă occidentală nu ignoră moștenirea tradiționala
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
contemporane la adresa securității, intereselor și aspirațiilor statelor și ale cetățenilor lor. În prezent, teoretic vorbind, într-un stat democratic și de drept "ochii albaștri" sunt chemați și au menirea să apere acel stat și pe cetățenii săi, să le asigure liniștea și siguranța necesare, lepădându-se însă de misiunea opresivă, de urmărire și reprimare, de inducere a temei și suspiciunii, care au făcut din Securitate cel mai odios instrument al regimului trecut, de la noi ca și din celelalte state ale "lagărului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
celelalte state ale "lagărului comunist". ACTUL II CÂND ERAM MAI TÂNĂR ȘI LA TRUP CURAT! "Cântă, zeiță, mânia ce-aprinse pe-Ahil peleianul"...! De la o vreme îmi tot umbla prin cap Ahil ăsta și cu mânia lui, de mi-au pierit liniștea și somnul. Unii de-ai mei, rude și prieteni, informați "cu titlu consultativ" asupra situației, îmi spun înțelegători: Ce ai, domnule, cu zeița, Ahil și mânia lui? Te-ai dilit! Altă treabă n-ai? Nu-ți ajung tăierea pensiei, ulcerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
la Berlin se adăuga și "Zidul", construcție diabolică de beton, sârmă ghimpată, curent de înaltă tensiune, mine..., păzită cu strășnicie zi și noapte de gărzi înarmate până în dinți și câini fioroși, din august 1961 simbol al urii și rușinii. La "liniștea" cetățenilor RDG vegheau Partidul, trupele sovietice și STASI, celebra securitate, un trio atât de bine pus la punct că nu putea să greșească. În acest context, probabil că mulți cetățeni RDG se gândeau cu nostalgie la vremurile "Deutschland uber alles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
ai lui Israel" pentru blasfemie. I-am iertat însă repede, gândindu-mă că vin dintr-o țară aflată permanent în război și că poate doar aici, "pe-un picior de plai, pe-o gură de rai", și-au găsit puțină liniște. În grup se afla și corespondentul unui post de radio din Tel Aviv, născut în România. Cu o zi înainte de plecare, m-a rugat să-l ajut să cumpere o valiză mare. "Cât de mare?" l-am întrebat. "Cea mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
1990!). Capitală din 1818, devastată de un incendiu la 1863, a înflorit de pe urma salpetrului și cuprului. Înconjurat de munți semeți, cel mai înalt fiind vulcanul Tupungato, de 6570 de metri, Santiago avea multe parcuri și multe oaze de verdeață și liniște. Unul din acestea se află în apropierea ambasadei, în zona Cerro San Cristobal, Parque Metropolitano, putând fi vizitat în mașină, pe jos sau admirat din funicular. În apropierea bătrânei și monumentalei stații de cale ferată (azi Centru cultural) Estacio Mapocho
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de 15 ani dreptul la viața privată, la ascultarea telefoanelor (cu introducerea în apartament de "TO", "lucrări IDEB" și "ICDF"...), neviolarea corespondenței și domiciliului, libertatea de mișcare, de gândire, dreptul la un loc garantat de muncă, la onoare, cinste, la liniște, dreptul de a nu fi urmărit, hărțuit, spionat, acuzat că aș fi racolat de serviciile străine de spionaj, că aș intenționa să fug... Îmi puteți da un răspuns la aceste întrebări, domnule Conf. universitar dr..., Președinte al CNSAS, absolvent de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Și târziu, după miezul nopții, a venit la mine și mi-a spus: „d-le Carp, du-te la Viena, <resistence a outrance> și oferă tratatul de alianță”. Carp a Încheiat spunând că tratatul de alianță „ne-a dat o liniște de 35 de ani, a făcut să sporească valoarea noastră ca aliat”. Până la sfârșitul vieții, Carp a fost convins că apropierea de Puterile Centrale era cea mai bună soluție pentru România, de aceea a cerut intrarea În războiul (1914) de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ei, prin mijloacele pe cari nu vreau să le judec dacă erau sau nu constituționale, dar pe care ministrul de interne le-a tolerat, să vie și să protesteze”. Considera că vina aparținea guvernului pentru că nu a rezolvat situația În liniște, reproșându- i ministrului de interne că nu s-a gândit foarte mult la ceea ce avea să se Întâmple „Dv. va-ți aruncat În această chestiune fără să vă dați seama unde aveți să ajungeți, fără să aveți mijloacele de a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]