24,875 matches
-
de acord a prevederilor legii cu decizia Curții Constituționale. Din nefericire, acest lucru nu s-a întâmplat în cazul examinării constituționalității Legii privind modificarea și completarea art. 10 al Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului. Cu acest prilej, Curtea Constituțională a stabilit că nu există niciun motiv care să o oprească în declararea constituționalității acestei legi, deși existau temeiuri constituționale pentru oprirea procedurilor legislative referitoare la intrarea ei în vigoare. În opinia noastră, o lege declarată în întregime
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ultimul manifestându-și disponibilitatea pentru un dialog cu Parlamentul. De altfel, acest din urmă proiect de revizuire a Constituției României a avut și succes, el fiind cel care a stat la baza revizuirii Legii fundamentale din anul 2003. Cu acest prilej, Curtea, examinând proiectul Legii de revizuire a Constituției, inițiat de o comisie parlamentară constituită în acest scop, a constatat că două din prevederile proiectului de lege erau neconstituționale. Era vorba despre desființarea unei garanții a dreptului de proprietate și despre
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de revizuire a Constituției. În cazul în care Curtea nu constată încălcarea unor dispoziții constituționale în cadrul procedurii de adoptare a Legii de revizuire a Constituției sau în conținutul acesteia, legea constituțională poate fi supusă referendumului în vederea aprobării sale. Cu acest prilej, este însă posibil să fie constatate de către Curte anumite încălcări ale unor dispoziții privitoare la limitele revizuirii Constituției, la concordanța unor prevederi ale legii cu cele ale Constituției sau unele abateri de la procedura constituțională de revizuire a Constituției. În astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cărui linii directoare prevăd: considerarea activităților teroriste drept infracțiuni supuse pedepselor legale și extrădarea celor vinovați; abrogarea textelor de lege care stipulează derogări pe motive politice, filosofice, ideologice, rasiale, etnice, religioase etc. Exista convingerea că se va ajunge, cu acest prilej, și la o definiție general acceptată a terorismului. În cadrul Adunării generale a ONU, statele s-au angajat să-și coordoneze mai bine inițiativele antiteroriste. La rândul său, Consiliul de Securitate a adoptat mai multe rezoluții pentru crearea unor organe subsidiare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Ea marchează prima abordare strategică a comunității internaționale pentru combaterea terorismului, pentru întărirea rolului ONU în lupta contra acestui flagel. Președintele celei de 61-a sesiuni a Adunării generale a ONU (2006), Sheikha Haya Rashed Al Khalifa, declara cu acest prilej: "Adoptarea rezoluției asupra Strategiei antiteroriste mondiale, a Planului de acțiune, de către cele 192 de state membre ale organizației evidențiază voința comună a tuturor statelor de a înfrunta direct terorismul sub toate formele sale și în toate manifestările sale, oricare ar
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
consemnat o dispoziție consolatoare mărturisind subjacent caracterul cel puțin discutabil al acestei soluții, anume faptul că art.21.1.a prevede posibilitatea formulării de rezerve la art.1.b, de care a uzat Cehoslovacia (în prezent Cehia și Slovacia) cu prilejul semnării Convenției. 8ș. Considerăm că ar fi fost cu mult preferabilă celei consacrate de Convenție, următoarea formulare pentru art.1.b: "în toate celelalte cazuri când contractul prezintă legături reale cu legile unor state diferite, exceptând situația când acestea rezultă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pentru prima jumătate a anului 2007, Germania și-a propus să deblocheze impasul la care se ajunsese prin respingerea Tratatului constituțional și să găsească o soluție de compromis, prin care Tratatul să fie completat, nu diminuat. În declarația făcută cu prilejul preluării mandatului, s-a angajat să prezinte Consiliului European un raport întocmit pe baza consultărilor detaliate cu toate statele membre care să evalueze stadiul discuțiilor despre soarta Tratatului și să propună soluțiile posibile. După examinarea lui, raportul urma să stea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
negocierile purtate de Germania pentru elaborarea textului Tratatului de reformă nu au fost transparente. La criticile formulate în acest sens, cancelarul german Angela Merkel a răspuns că "nu poate trata în piața publică". În Declarația de la Berlin 6, adoptată cu prilejul ceremoniei oficiale de marcare a celei de-a 50-a aniversări a semnării Tratatelor de la Roma, nu se face nici o referire expresă la Tratatul constituțional, pentru a nu influența negativ negocierile care urmau, dar vorbește despre "necesitatea reînnoirii formei politice
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu o pondere a voturilor corespunzătoare, nu s-a făcut auzită în primul an după aderare nu a trecut neobservat la nivelul Uniunii Europene. Acesta este motivul pentru care Președintele Franței, Nicolas Sarkozy, în cuvântarea rostită în Parlamentul României, cu prilejul vizitei sale la București (4 februarie 2008), a îndemnat România să participe activ la viața Uniunii Europene, să-și spună cuvântul cu curaj, pentru că numai așa poate contribui la stabilirea cursului pe care îl dorește 17. Înainte de plecarea la summit
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
o uniune a cetățenilor și a statelor membre. Pe data de 18 iulie 2003, Președintele Convenției privind viitorul Europei a prezentat oficial proiectul complet al Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa Președinției italiene a Consiliului European. Cu acest prilej, Președintele Convenției a făcut apel la Președinția italiană pentru a conduce Conferința interguvernamentală la un înalt nivel politic, astfel încât lucrările acesteia să se încheie sub Președinția italiană, până în decembrie 2003, pentru a crea condiții de semnare a Constituției în mai
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Mi se oferea șansa să particip la pregătirea și desfășurarea primei Conferințe pentru Securitate și Cooperare în Europa CSCE. Aveam să mă bucur ulterior de privilegiul de a reprezenta România, ca ambasador, în Finlanda, Japonia și Australia. Am avut apoi prilejul să cunosc mai bine proporțiile discrepanțelor dintre Nord și Sud și dimensiunile aberantei curse a înarmărilor, lucrând într-un grup de experți ONU la un raport privind relația dezarmare-dezvoltare. În fine, am simțit, pe viu, tensiunea dintre știință și politică
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pozițiilor care aveau să netezească drumul spre prima conferință multilaterală pe problemele Europei. În acest sens, este semnificativ că Willy Brandt, pe atunci ministru de externe la Bonn, a vorbit pentru prima oară despre "existența a două entități germane" cu prilejul convorbirilor purtate la București. În asemenea contacte, România afirma propria viziune despre securitatea europeană și despre reuniunea consacrată acesteia, reuniune a cărei întrunire se contura. În această viziune pe atunci se vorbea despre un concept românesc cu privire la securitatea europeană -, un
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ca un trăsnet din cer senin în atmosfera călduță a politețurilor diplomatice instalată la Helsinki. Gestul era purtător al unei serioase semnificații politice: pentru România, ceea ce începea în capitala Finlandei nu era un "salon de ceai" al ambasadorilor, ci un prilej istoric unic pentru construirea unui sistem de securitate și cooperare în Europa, în care statele mici și mijlocii cereau un loc și un rol egal cu "cei mari", doreau să se facă nu numai auzite, ci și ascultate. Prin aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
nedeclarat, în această privință era o adevărată competiție între el și Neagu, din care câștiga...delegația. În primăvara anului 1973, soțiile unora dintre noi sosiseră într-o scurtă vizită la Helsinki. Într-o seară, ieșeam cu toți la un restaurant, prilej cu care Stănescu și soția sa, Nora, se "produceau" pe ringul de dans. Amândoi înalți, plini de grație, buni dansatori, era o plăcere să îi privești. Ioan Diaconu, cu dreptul internațional studiat la Geneva, era atunci încă un diplomat tânăr
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
În ceea ce mă privește, îl omagiam în Discursul de recepție, pronunțat la primirea mea în Academia Oamenilor de Știință din România, intitulat " Teoria relațiilor internaționale și dilemele științei", precum și într-o comunicare ținută la sesiunea științifică organizată de MAE cu prilejul încheierii președinției românești a OSCE. Pe nedrept uitat, avea să-și ducă ultimii ani bolnav, imobilizat, sub îngrijiri străine. Se stingea din viață în primăvara anului 1999, în plină campanie de bombardamente ale NATO asupra Iugoslaviei. În fața unui vechi cavou
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
un mare interes în colaborarea Consiliului cu alte țări. În opinia sa, trebuie adoptată o viziune realistă a lucrurilor. Concluzia: există o exclusivitate la membri pe structuri, dar și flexibilitate diplomatică, pentru cooperarea cu nemembrii. În cursul vizitei, am avut prilejul să îl cunosc și pe profesorul Heinrich Klebes, Secretar general adjunct al Consiliului Europei, grefier al Adunării Parlamentare, pe care l-am reîntâlnit și în alte ocazii, inclusiv la București. 2. Suita vizitelor la sediul Consiliului Europei de la Strasbourg a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Parlamentare, începând din 1986, pe care l-am întâlnit în numeroase ocazii la Strasbourg. În anul 1998, când s-au aniversat cinci ani de la aderarea României la Consiliul Europei (7 octombrie 1993 n.n.), Heinrich Klebes a vizitat România. Cu acest prilej, s-a lansat și cartea sa "Diplomația Parlamentară", în limba română. Volumul pe care mi l-a dăruit are dedicația sa: For ambassador Valeriu Tudor in appreciation of his friendship, and remembering our cooperation before Romania's accession to the
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a realizat nimic din ce s-a propus. 3. Cu toate acestea, conducerea sovietică a continuat să insiste asupra propunerilor sale, căutând să le impună. Între acțiunile întreprinse în acest sens se înscriu și numeroasele discuții neoficiale purtate cu diverse prilejuri, inclusiv ale vizitelor de odihnă. O asemenea vizită a fost efectuată de Gh. Gheorghiu-Dej, însoțit de Chivu Stoica, prim-ministru și Gheorghe Apostol, cu familiile, în vara anului 1961, la invitația lui Hrușciov, în Crimeia, la Soci-Ialta. Oficialii români au
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Gheorghe Apostol, cu familiile, în vara anului 1961, la invitația lui Hrușciov, în Crimeia, la Soci-Ialta. Oficialii români au fost însoțiși din partea ambasadei de subsemnatul. Traducerea din limba rusă în limba română și invers la întâlnirile neoficiale avute cu acest prilej a fost asigurată de un activist al C.C. al P.C.U.S., cunoscător al limbii române, iar eu m-am ocupat de revista presei și de traduceri uzuale, la consultări medicale etc. 4. La încheierea șederii în Crimeia, șeful statului român m-
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
am mai văzut în vara anului 1965, când împreună cu colegul meu, Nicu Bujor, am asigurat traslația româno-rusă a convorbirii lui N. Ceaușescu cu D. Polianschi, președintele Consiliului de Miniștri al Federației Ruse, aflat la odihnă, cu familia în România. Cu prilejul respectiv, D. Polianski a relatat despre modul în care a fost înlocuit din funcțiile avute Hrușciov și despre acuzațiile ce i s-au adus, inclusiv deteriorarea relațiilor Uniunii Sovietice cu România și cu China, precum și alte învinuiri. 5. A treia
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Islamabad, Washington etc, dar și față de Coreea de Sud în general, a fost întreprins, ca răspuns la câteva "gesturi" punctuale cu o profundă semnificație politico-diplomatică, venite pe neașteptate din partea unor reprezentanți oficiali ai guvernului Republicii Coreea. Astfel, la 19 noiembrie 1971, cu prilejul discutării la Geneva a raportului Consiliului G.A.T.T. (n.a.: De la 1 ianuarie 1995, Organizația Mondială a Comerțului), delegatul Coreei de Sud a informat pe un reprezentant român în termenii "Guvernul țării mele va vota în favoarea aderării României, considerând că aceasta va
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
țară și să solicite instrucțiuni de la Ministerul Afacerilor Externe. În același timp, partea română elimină, pentru totdeauna, practica de a face "declarații de nerecunoaștere" conforme prevederilor "Articolului 35" din Statutul G.A.T.T. Asemenea declarații se făceau, de regulă, cu prilejul primirii României sau a Republicii Coreea într-o organizație internațională, a semnării de către una din părți a unui tratat la care cealaltă era deja membră/parte și precizau că, prin acest act, nu înseamnă că România recunoaște diplomatic Republica Coreea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
prin acest act, nu înseamnă că România recunoaște diplomatic Republica Coreea. Cu toate că reprezentanților români nu li se permitea, în continuare, să aibă întâlniri bilaterale "exprese" cu reprezentanți sud-coreeni, ei puteau acum nu numai să îi întâlnească pe "teren neutru" cu prilejul participării la diferite acțiuni organizate de terțe părți, dar chiar și să discute cu ei în mod normal. O "statistică" în acest sens nu s-a făcut. Există însă numeroase informații din care rezultă că unii reprezentanți români au folosit
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dezvoltarea economică a țării, Nicolae Ceaușescu nu a rămas indiferent și a început să se gândească chiar și la o posibilă cooperare cu Coreea de Sud, iar urmările s-au văzut mai repede decât ne așteptam. Astfel, la 26 august 1973, cu prilejul primirii delegației Partidului Muncii din Coreea, condusă de Kim Dong Kyu, secretar al Comitetului Central al P.M.C., Nicolae Ceaușescu l-a informat, în mod direct, fără nici o "pregătire prealabilă", că "România dorește să stabilească relații cu Republica Coreea", fără însă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de ambasade la Seul și, respectiv, la București. La inițiativa părții române, primele contacte pe această temă au avut loc în lunile februarie-martie 1990, prin intermediul misiunilor diplomatice ale celor două țări la O.N.U. (New York) și Kuwait. Cu acest prilej, s-a convenit ca o delegație română să se deplaseze la Seul pentru negocierea și semnarea documentelor oficiale în această problemă. La 28 martie, o delegația română din care am avut onoarea să fac parte, condusă de d-l Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]