25,049 matches
-
în apropiere DN1B împreună cu Magistrala CFR 500 - pe porțiunile dintre Buzău și Ploiești, iar spre est DN10 Buzău - Brașov. Particularitățile locale de climă și substratul calcaros favorizează vița de vie, care ocupă suprafețe mari pe versanții sudici, ce aparțin Podgoriei Dealu Mare. Pe flancurile sudice ale anticlinalului Istriței apar complexe de calcare sub formă de cuestă, exploatabile pentru industria materialelor de construcții, care beneficiază pe plan local și de existența unor nisipuri cuarțoase. Industria extractivă este prezentă prin mina de petrol
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
existenței stațiunii balneoclimatice de interes local Sărata Monteoru, cât și de pe urma unor obiective istorice din arealul Pietroasele-Năeni, sau a accesului la podgorii prin Drumul Cramelor - prelungire spre est a Drumui Vinului prahovean. (sub a căror titulatură se regăsesc: "Culmea Istrița", "Dealu Mare", "Dealul Ciortea", "Dealurile Cepturei") sunt cunoscute și sub denumirea de Culmea Istrița-Dealu Mare-Ceptura și compun un anticlinoriualungit dinspre est spre vest. Structurile anticlinale ale dealurilor Istriței, fac parte din șirul "dealurilor externe" ale subunității Subcarpaților Buzăului a Subcarpaților de
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
balneoclimatice de interes local Sărata Monteoru, cât și de pe urma unor obiective istorice din arealul Pietroasele-Năeni, sau a accesului la podgorii prin Drumul Cramelor - prelungire spre est a Drumui Vinului prahovean. (sub a căror titulatură se regăsesc: "Culmea Istrița", "Dealu Mare", "Dealul Ciortea", "Dealurile Cepturei") sunt cunoscute și sub denumirea de Culmea Istrița-Dealu Mare-Ceptura și compun un anticlinoriualungit dinspre est spre vest. Structurile anticlinale ale dealurilor Istriței, fac parte din șirul "dealurilor externe" ale subunității Subcarpaților Buzăului a Subcarpaților de Curbură și
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
interes local Sărata Monteoru, cât și de pe urma unor obiective istorice din arealul Pietroasele-Năeni, sau a accesului la podgorii prin Drumul Cramelor - prelungire spre est a Drumui Vinului prahovean. (sub a căror titulatură se regăsesc: "Culmea Istrița", "Dealu Mare", "Dealul Ciortea", "Dealurile Cepturei") sunt cunoscute și sub denumirea de Culmea Istrița-Dealu Mare-Ceptura și compun un anticlinoriualungit dinspre est spre vest. Structurile anticlinale ale dealurilor Istriței, fac parte din șirul "dealurilor externe" ale subunității Subcarpaților Buzăului a Subcarpaților de Curbură și se află
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
spre est a Drumui Vinului prahovean. (sub a căror titulatură se regăsesc: "Culmea Istrița", "Dealu Mare", "Dealul Ciortea", "Dealurile Cepturei") sunt cunoscute și sub denumirea de Culmea Istrița-Dealu Mare-Ceptura și compun un anticlinoriualungit dinspre est spre vest. Structurile anticlinale ale dealurilor Istriței, fac parte din șirul "dealurilor externe" ale subunității Subcarpaților Buzăului a Subcarpaților de Curbură și se află în grupa sudică (Ciolanu - Dealu Mare-Istrița) a acestora. Culmea Istriței împreună cu dealurile Cepturii, Ciortea, Dealu Mare din partea de vest, se învecinează la
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
sub a căror titulatură se regăsesc: "Culmea Istrița", "Dealu Mare", "Dealul Ciortea", "Dealurile Cepturei") sunt cunoscute și sub denumirea de Culmea Istrița-Dealu Mare-Ceptura și compun un anticlinoriualungit dinspre est spre vest. Structurile anticlinale ale dealurilor Istriței, fac parte din șirul "dealurilor externe" ale subunității Subcarpaților Buzăului a Subcarpaților de Curbură și se află în grupa sudică (Ciolanu - Dealu Mare-Istrița) a acestora. Culmea Istriței împreună cu dealurile Cepturii, Ciortea, Dealu Mare din partea de vest, se învecinează la sud și sud-est cu Câmpia Română
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
sub denumirea de Culmea Istrița-Dealu Mare-Ceptura și compun un anticlinoriualungit dinspre est spre vest. Structurile anticlinale ale dealurilor Istriței, fac parte din șirul "dealurilor externe" ale subunității Subcarpaților Buzăului a Subcarpaților de Curbură și se află în grupa sudică (Ciolanu - Dealu Mare-Istrița) a acestora. Culmea Istriței împreună cu dealurile Cepturii, Ciortea, Dealu Mare din partea de vest, se învecinează la sud și sud-est cu Câmpia Română, la nord cu depresiunea intracolinară Nișcov prin care sunt despărțite de Dealul Ciolanu până la nivelul vestic al
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
compun un anticlinoriualungit dinspre est spre vest. Structurile anticlinale ale dealurilor Istriței, fac parte din șirul "dealurilor externe" ale subunității Subcarpaților Buzăului a Subcarpaților de Curbură și se află în grupa sudică (Ciolanu - Dealu Mare-Istrița) a acestora. Culmea Istriței împreună cu dealurile Cepturii, Ciortea, Dealu Mare din partea de vest, se învecinează la sud și sud-est cu Câmpia Română, la nord cu depresiunea intracolinară Nișcov prin care sunt despărțite de Dealul Ciolanu până la nivelul vestic al acestuia, unde printr-o înșeuare cele 2
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
dinspre est spre vest. Structurile anticlinale ale dealurilor Istriței, fac parte din șirul "dealurilor externe" ale subunității Subcarpaților Buzăului a Subcarpaților de Curbură și se află în grupa sudică (Ciolanu - Dealu Mare-Istrița) a acestora. Culmea Istriței împreună cu dealurile Cepturii, Ciortea, Dealu Mare din partea de vest, se învecinează la sud și sud-est cu Câmpia Română, la nord cu depresiunea intracolinară Nișcov prin care sunt despărțite de Dealul Ciolanu până la nivelul vestic al acestuia, unde printr-o înșeuare cele 2 dealuri sunt unite
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
află în grupa sudică (Ciolanu - Dealu Mare-Istrița) a acestora. Culmea Istriței împreună cu dealurile Cepturii, Ciortea, Dealu Mare din partea de vest, se învecinează la sud și sud-est cu Câmpia Română, la nord cu depresiunea intracolinară Nișcov prin care sunt despărțite de Dealul Ciolanu până la nivelul vestic al acestuia, unde printr-o înșeuare cele 2 dealuri sunt unite, iar în partea de nord-vest sunt despărțite de dealurile Salcia și Matiței prin depresiunea Sângeru. Masivul are la vest ca unitate adiacentă valea Cricovului Sărat
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
Cepturii, Ciortea, Dealu Mare din partea de vest, se învecinează la sud și sud-est cu Câmpia Română, la nord cu depresiunea intracolinară Nișcov prin care sunt despărțite de Dealul Ciolanu până la nivelul vestic al acestuia, unde printr-o înșeuare cele 2 dealuri sunt unite, iar în partea de nord-vest sunt despărțite de dealurile Salcia și Matiței prin depresiunea Sângeru. Masivul are la vest ca unitate adiacentă valea Cricovului Sărat, prin care este despărțit de Dealurile Bucovelului din subunitatea externă a Subcarpaților Teleajenului
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
și sud-est cu Câmpia Română, la nord cu depresiunea intracolinară Nișcov prin care sunt despărțite de Dealul Ciolanu până la nivelul vestic al acestuia, unde printr-o înșeuare cele 2 dealuri sunt unite, iar în partea de nord-vest sunt despărțite de dealurile Salcia și Matiței prin depresiunea Sângeru. Masivul are la vest ca unitate adiacentă valea Cricovului Sărat, prin care este despărțit de Dealurile Bucovelului din subunitatea externă a Subcarpaților Teleajenului a Subcarpaților Prahovei. Orientarea generală a culmii Istriței este dinspre sud-vest
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
acestuia, unde printr-o înșeuare cele 2 dealuri sunt unite, iar în partea de nord-vest sunt despărțite de dealurile Salcia și Matiței prin depresiunea Sângeru. Masivul are la vest ca unitate adiacentă valea Cricovului Sărat, prin care este despărțit de Dealurile Bucovelului din subunitatea externă a Subcarpaților Teleajenului a Subcarpaților Prahovei. Orientarea generală a culmii Istriței este dinspre sud-vest spre nord-est. Aceasta poate fi subîmpărțită - ținând cont cu precădere de natura petrografică a rocilor, în mai multe subunități: În zona de
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
Subcarpaților Prahovei. Orientarea generală a culmii Istriței este dinspre sud-vest spre nord-est. Aceasta poate fi subîmpărțită - ținând cont cu precădere de natura petrografică a rocilor, în mai multe subunități: În zona de nord-vest se află o prelungire a culmii principale - dealul (culmea) Ciortea - prelungită până la Tătaru, iar în zona sudică centrală, la sud-vest de dealurile Năenilor, Dealu Mare propriuzis. În partea de vest se află Dealurile Cepturei. În structura dealului s-au dezvoltat de la est spre vest depresiunile: Sărata, Vispești, Fintești
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
fi subîmpărțită - ținând cont cu precădere de natura petrografică a rocilor, în mai multe subunități: În zona de nord-vest se află o prelungire a culmii principale - dealul (culmea) Ciortea - prelungită până la Tătaru, iar în zona sudică centrală, la sud-vest de dealurile Năenilor, Dealu Mare propriuzis. În partea de vest se află Dealurile Cepturei. În structura dealului s-au dezvoltat de la est spre vest depresiunile: Sărata, Vispești, Fintești, Valea Șcheilor, Călugăreni, Rotari. Limita cu câmpia poate fi urmărită în general pe curba
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
ținând cont cu precădere de natura petrografică a rocilor, în mai multe subunități: În zona de nord-vest se află o prelungire a culmii principale - dealul (culmea) Ciortea - prelungită până la Tătaru, iar în zona sudică centrală, la sud-vest de dealurile Năenilor, Dealu Mare propriuzis. În partea de vest se află Dealurile Cepturei. În structura dealului s-au dezvoltat de la est spre vest depresiunile: Sărata, Vispești, Fintești, Valea Șcheilor, Călugăreni, Rotari. Limita cu câmpia poate fi urmărită în general pe curba de nivel
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
în mai multe subunități: În zona de nord-vest se află o prelungire a culmii principale - dealul (culmea) Ciortea - prelungită până la Tătaru, iar în zona sudică centrală, la sud-vest de dealurile Năenilor, Dealu Mare propriuzis. În partea de vest se află Dealurile Cepturei. În structura dealului s-au dezvoltat de la est spre vest depresiunile: Sărata, Vispești, Fintești, Valea Șcheilor, Călugăreni, Rotari. Limita cu câmpia poate fi urmărită în general pe curba de nivel de 200 m, cu mici oscilații de altitudine în
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
În zona de nord-vest se află o prelungire a culmii principale - dealul (culmea) Ciortea - prelungită până la Tătaru, iar în zona sudică centrală, la sud-vest de dealurile Năenilor, Dealu Mare propriuzis. În partea de vest se află Dealurile Cepturei. În structura dealului s-au dezvoltat de la est spre vest depresiunile: Sărata, Vispești, Fintești, Valea Șcheilor, Călugăreni, Rotari. Limita cu câmpia poate fi urmărită în general pe curba de nivel de 200 m, cu mici oscilații de altitudine în amănunt (putând fi considerată
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
și masivitatea. Rare intercalații de argile și nisipuri se găsesc pe Valea Huiup de la Nenciulești și la Năeni, iar o alternanță de argile roșietice cu argile verzui într-un „complex pestriț” pe Valea lui Cernat. Prelungirea nord-estică Valea Rea a dealului Istrița, se caracterizează prin prezența de brecii (cu grosimea în restrângere de la nord la sud) în care se constată prezența de marne, tufuri, intercalații gipsifere, argile. Joncțiunea cu câmpia se face prin structuri piemontane joase de acumulare apărute în Pliocen
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
restrângere de la nord la sud) în care se constată prezența de marne, tufuri, intercalații gipsifere, argile. Joncțiunea cu câmpia se face prin structuri piemontane joase de acumulare apărute în Pliocen și, în principal în Cuaternar. Adesea în rocile calcaroase ale dealului se găsesc fosile - cel mai frecvent de tipul scoicilor și melcilor. Reacția solurilor pe versanții favorabili culturii viței de vie este alcalină sau slab alcalină. Multe dintre pantele sudice sunt expuse eroziunii pronunțate a solului, dar pantele nordice și estice
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
favorabili culturii viței de vie este alcalină sau slab alcalină. Multe dintre pantele sudice sunt expuse eroziunii pronunțate a solului, dar pantele nordice și estice sunt mai puțin afectate, deoarece sunt parțial împădurite. Grupa sudică a subcarpaților Buzăului - din care dealul Istrița face parte, are caractere specifice reliefate prin contact brusc cu câmpia (în partea de vest cu cea a Gherghiței și, în partea de est cu cea de subsidență a Buzăului prin fâșia glacisului Istriței de 110-300 m), masivitate, altitudini
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
cea a Gherghiței și, în partea de est cu cea de subsidență a Buzăului prin fâșia glacisului Istriței de 110-300 m), masivitate, altitudini mari, forme de relief impuse net de structură și petrografie, precum și zone depresionare tipic subcarpatice. Astfel, contactul dealului către Câmpia Română se realizează deosebit de brusc atât prin linii de falie (în partea de est), cât și prin căderea monoclină a flancului sudic al anticlinalului principal, Are altitudinea maximă de 749 m (751 m după altă sursă), cu peste
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
est), cât și prin căderea monoclină a flancului sudic al anticlinalului principal, Are altitudinea maximă de 749 m (751 m după altă sursă), cu peste 500 m mai sus decât câmpia localizată spre sud. În partea de est a Istriței, Dealurile Zoreștilor sunt mai joase, având o structură monoclinală de flanc de anticlinal. Spre vest până în apropiere de Tătaru se dezvoltă din masivul central al Istriței Culmea Ciortea, cu înălțimi de 500-600 m, unde similar calcarele și gresiile meoțiene au condiționat
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
de condiții de microclimat pe suprafețe mici, destul de clar separate. Apar astfel trei tipuri de zone de vegetație: Împădurite (parțial), sunt pantele nordice și estice. În ultima jumătate de secol s-au adăugat în zona superioară pe versantul sudic al dealului în zona stâncoasă (calcaroasă) plantații de pin negru, cu rol de protecție împotriva căderilor de bolovani. Zone destul de mari de pe pantele sudice ale dealului aflate la altitudini mai mici, sunt ocupate de Sălcioară, măceș și păducel. Particularitățile locale de climă
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
estice. În ultima jumătate de secol s-au adăugat în zona superioară pe versantul sudic al dealului în zona stâncoasă (calcaroasă) plantații de pin negru, cu rol de protecție împotriva căderilor de bolovani. Zone destul de mari de pe pantele sudice ale dealului aflate la altitudini mai mici, sunt ocupate de Sălcioară, măceș și păducel. Particularitățile locale de climă și substratul calcaros favorizează vița de vie, care ocupă suprafețe mari. Livezi, culturi de porumb, lucernă și leguminoase, fânețe sau pajiști (suprapășunate de oi
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]