25,627 matches
-
o poveste, când zânele îi dau cadouri unui copil. Tot așa, oamenii, artiștii, directorii de teatru, cu fiecare am avut în ultimii 20 de ani o foarte frumoasă și onorantă poveste. A.V. Care este, după părerea Dumneavoastră, diferența dintre frică și trac pe scenă? A.G. Frică și trac... Nu, frică nu am. Cred că frica vine în momentul în care nu ești destul de bine pregătit, sau se întâmplă un accident, ceva neprevăzut. Dar nici trac. Artiștii au emoții, artiștii nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cadouri unui copil. Tot așa, oamenii, artiștii, directorii de teatru, cu fiecare am avut în ultimii 20 de ani o foarte frumoasă și onorantă poveste. A.V. Care este, după părerea Dumneavoastră, diferența dintre frică și trac pe scenă? A.G. Frică și trac... Nu, frică nu am. Cred că frica vine în momentul în care nu ești destul de bine pregătit, sau se întâmplă un accident, ceva neprevăzut. Dar nici trac. Artiștii au emoții, artiștii nu ar trebui să aibă trac, este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
așa, oamenii, artiștii, directorii de teatru, cu fiecare am avut în ultimii 20 de ani o foarte frumoasă și onorantă poveste. A.V. Care este, după părerea Dumneavoastră, diferența dintre frică și trac pe scenă? A.G. Frică și trac... Nu, frică nu am. Cred că frica vine în momentul în care nu ești destul de bine pregătit, sau se întâmplă un accident, ceva neprevăzut. Dar nici trac. Artiștii au emoții, artiștii nu ar trebui să aibă trac, este un cuvânt care vine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
teatru, cu fiecare am avut în ultimii 20 de ani o foarte frumoasă și onorantă poveste. A.V. Care este, după părerea Dumneavoastră, diferența dintre frică și trac pe scenă? A.G. Frică și trac... Nu, frică nu am. Cred că frica vine în momentul în care nu ești destul de bine pregătit, sau se întâmplă un accident, ceva neprevăzut. Dar nici trac. Artiștii au emoții, artiștii nu ar trebui să aibă trac, este un cuvânt care vine din limba franceză, pentru că tracul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
a lagărului... A. V. Nu vi s-au spus povești, dar ați trait multe povești adevărate, dramatice, tragice, care au nutrit scrierile Dumneavoastră. N.M. Da. Erau, însă, povești de coșmar. Povești care se structurau pe câteva instincte fundamentale: foame, frig, frică. Poveștile astea dominau atunci copilăria mea. Sigur că existența domestică, cu poveștile banalității, să zic așa, nu dispăruse cu totul, în lagăr existau toate calitățile și defectele omenești solidaritatea, invidia, adulterul, hoția, compromisurile, complicitățile toate existau și acolo, firește. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Dumneavoastră volume? N.M. Mai sunt două sau trei volume din trecutul meu. Un volum de publicistică, unul de interviuri și un jurnal al perioadei mele berlineze din 1987, un jurnal inedit. Drept să fiu, nici nu l-am recitit de frica decepțiilor. Lucrez la un roman, un pandant al volumului "Anii de ucenicie ai lui August Prostul", care ar fi, tot așa, un soi de roman-colaj. De data asta, nu despre clovn într-un regim totalitar, în care am văzut artistul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
mi-ar fi plăcut să mă întrebați... Mi-ar fi plăcut să mă întrebați cum m-am simțit ieri când am vorbit la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza". Și v-aș fi răspuns: cu evlavie, cu foarte mult respect și cu frică am urcat treptele acestei universități care pentru mine, în acel sfert de veac pe care l-am trăit în România, dar și din tot ce am citit și am învățat, a fost și a rămas o clădire istorică ce mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
lirică, molcomă și, desigur, tristă, una dintre cele mai atroce povești." M. C. Da, așa este. A. V. Este, aici, literatură cu majusculă. E mai mult de cât confesiune. "Sunt aproape convinsă că așa cum am resimțit eu la vârste fragede frica să nu-mi moară mama, ați resimțit-o și dumneavoastră. Ori, despre ce altceva e vorba în balada coșbuciană dacă nu despre amenințarea că mama va muri?" Mai mult nu citesc pentru că, într-adevăr, sunt tulburătoare aceste rânduri! Să mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
documentare acordată de The British Council. A.V. Trebuie ca un actor, un regizor aflat la vârsta primului început, când îi cunoaște din filmele și spectacolele văzute, din auzite, din citite, pe marii actori și regizori, să aibă o anumită frică de ei? Spre exemplu, actorul englez Paul Scofield a putut fi văzut la București exact în anii '60, anii tinereții dumneavoastră. A.V. Eu n-am avut frică... A.V. ...evident, nu mă refer la frica inhibantă, ci la o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
auzite, din citite, pe marii actori și regizori, să aibă o anumită frică de ei? Spre exemplu, actorul englez Paul Scofield a putut fi văzut la București exact în anii '60, anii tinereții dumneavoastră. A.V. Eu n-am avut frică... A.V. ...evident, nu mă refer la frica inhibantă, ci la o primă reținere pe care cred că e normal să o ai când ești foarte tânăr, gândindu-te la valoarea unui artist cu o mare experiență. Mă refer la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
să aibă o anumită frică de ei? Spre exemplu, actorul englez Paul Scofield a putut fi văzut la București exact în anii '60, anii tinereții dumneavoastră. A.V. Eu n-am avut frică... A.V. ...evident, nu mă refer la frica inhibantă, ci la o primă reținere pe care cred că e normal să o ai când ești foarte tânăr, gândindu-te la valoarea unui artist cu o mare experiență. Mă refer la teama care poate să-ți stimuleze evoluția. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
primă reținere pe care cred că e normal să o ai când ești foarte tânăr, gândindu-te la valoarea unui artist cu o mare experiență. Mă refer la teama care poate să-ți stimuleze evoluția. A.V. Da, eu cunosc frica cealaltă, care dă spaime... Împotriva căreia trebuie să lupți. În sensul acesta, am avut o tentație... Eu mă duc și acum la teatru când știu că e un spectacol bun, pentru că mă bucură și știu că mă inspiră. Dacă e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
nou, care propune surpriza. Dacă mergi din școală direct într-un teatru național, cu foarte mulți actori mari în jurul tău, e-adevărat, înveți de la ei, dar e foarte intimidant, pentru că mult timp ești ținut pe tușă și deja ți-e frică, atunci când vei ajunge să ai un rol mai mare, reușești-nu reușești. Pe când, într-un teatru de provincie, care are un climat foarte bun, unde nu ai altceva de făcut decât să fii în teatru, nu ai tentațiile de a face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
va schimba și soarta lor destul de tragică ce o au în prezent zic ei sub regimul "Antonescu". Caută să convingă pe toți acei cu care iau contact că Rusia nu va avea niciodată conflict cu Germania, din cauză că Germaniei îi este frică de Rusia Sovietică și nu va încerca să o atace. Cu ocazia actualelor concentrări masive, observate de evrei, deși se citea pe fața lor ca îngrijorați foarte mult de svonurile care circulau că Germanii intenționează să atace Rusia, totuși au
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
sus, într'o zi lansase svonul că Rusia nu va mai fi atacată de Germani, că concentrările nu se mai fac din cauză că aceste două mari puteri au căzut de acord și că tot Germanii au cerut Rusiei aplanarea conflictelor, de frică. Se precizează că asemenea svonuri evreii le lansează numai după ce ies dela sinagoge, unde probabil agenții lor de propagandă le aduc la cunoștință toate aceste știri prinse prin postul de radio Londra. Din cele de mai sus se desprinde faptul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
această bucurie trebuie luată de noi sub toată rezerva știut fiind că acești ruteni înainte vreme nu ne-au simpatizat iar perfidia cu care sunt înzestrați le este specifică națiunii lor. 3. Evreii stau închiși încă în case, fiindu-le frică să iasă, știindu-se vinovați de multe fapte ce le-au comis sub regimul sovietic împotriva creștinilor. De altfel aceștia au ocupat sub comuniști un procent de 80 la sută toate funcțiunile ce existau au devalizat casele creștinilor, în special
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în diverse puncte pe Prut cu misiunea de a întârzia trecerea. Printre aceștia s'au găsit și unități aduse din interior, în special din regiunea Turchestan și Crimeea. Basarabenii au depus o slabă rezistență și au tras mai mult de frica gradaților, care îi încadrau. Transmisiunile au funcționat defectuos, din care cauză unitățile erau dezorientate. Sovietele au contat mult și pe conlucrarea populației simpatizante cu regimul comunist. Speranțele lor însă nu au fost realizate. p. ȘEFUL DE STAT MAJOR COLONEL, ss
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Apoi să fie constrânși președinții comunităților evreiești să declare toate cazurile pe care le cunosc. Președintele comunității evreiești din Roman, Röhrich 292, s'a exprimat față de un ofițer din acest Comandament, că ar putea spune lucruri extraordinare, dar îl împiedică frica de răsbunarea Poliției, spunând că la urmă tot evreii vor plăti. Credem că ar fi potrivit ca ancheta să se extindă și asupra unora dintre primării. Din informațiunile noastre mai rezultă că populația din orașele Moldovei și-ar fi pierdut
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mobilizată, iar înlocuirea evreilor cu români în funcțiunile economice devine aproape imposibilă. 8/. Înmulțirea cazurilor de scutire de muncă în tabere a evreilor utili economicește, pe baza cererilor autorităților germane, va îndruma în curând pe aceștia, să nu mai aibă frică nici nevoie de Statul român, redevenind "sudiții" veacului trecut. Ei nu vor avea nici dragoste să-l mai servească, ne mai participând în nici un fel la aspirațiile sau activitatea țării. Această stare de lucruri nu se poate curma decât prin
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evreilor a sporit dela 9000, câți aveau autorizație dela Prefectură să rămână în oraș, la 12.000. Cei mai mulți justifică venirea în Moghilew prin următoarele motive: Erau jefuiți de către populația ucraineană, care le fura tot ce aveau mai de preț. De frica bolilor, pe care nu le puteau combate, din lipsă de medici și medicamente. Toți evreii veniți ulterior în Moghilew au intrat în oraș fără autorizații sau cu autorizații "dus-întors" date de către Primarii comunelor de reședință. Odată ajunși în Moghilew nu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și prezentat în aceeași zi propuneri pentru instituirea raziilor mixte /militari cu poliția/. Aceste propuneri urmau să fie prezentate Domnului Șef al M.St.M1047. pentru a hotărî 1048. Până astăzi nu am primit niciun ordin în acest sens. 3. Frica de sancțiuni pentru cei cari până acum nu au prestat munca obligatorie în anii 1941 și 1942, și cari ezită a se prezenta la C.R.B. din cauza sancțiunilor ce cred că îi așteaptă, preferând să rămână în situațiunea neclară pentru că și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Dumnezeu, apare spaima, acea spaimă kafkiană care sfârșește printr-o cufundare în angoasa absurdă. Dar în romanul lui Matei Vișniec nu este vorba doar despre „o conspirație lăuntrică“ împotriva propriei tale persoane, ca în cazul lui Kafka, ci despre o frică ce vine mai mult din exterior, din lume, din realitatea haotică, „tulbure“: „În ultimul timp realitatea devenise pentru el un acvariu tulbure în care plutea de sus în jos, de la dreapta la stânga, uneori obosit, alteori amuzat. ă... ț Interesul său
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
ți se întâmplă chiar ție, nu poți să-ți crezi ochilor și urechilor. Ești cumva în afara afacerii, a evenimentului care, totuși, te consumă. Nu înțelegi ceea ce trăiești - decât după un timp, atunci când te dezmeticești. Nu mi-a fost deci deloc frică, n-am avut timp să-mi fie frică. Băieții au scotocit prin rucsac și ne-au luat dolarii (realii) pe care-i aveam, în timp ce eu le spuneam: „Do you want my money? OK, take the money!...“. Știu, știu că voi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
-ți crezi ochilor și urechilor. Ești cumva în afara afacerii, a evenimentului care, totuși, te consumă. Nu înțelegi ceea ce trăiești - decât după un timp, atunci când te dezmeticești. Nu mi-a fost deci deloc frică, n-am avut timp să-mi fie frică. Băieții au scotocit prin rucsac și ne-au luat dolarii (realii) pe care-i aveam, în timp ce eu le spuneam: „Do you want my money? OK, take the money!...“. Știu, știu că voi v-ați fi luptat cu toți cei zece
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
se simțeau cu totul pierduți, mai ales tineri, care nu se aflau sub tentația mesajului islamist, dar simțeau această presiune care constituie un fel de fundal permanent. Au găsit niște criterii de restructurare în cărțile mele. V-a fost vreodată frică de ideile și convingerile pe care le susțineți? Până acum nu. Dar acum a început o campanie foarte violentă împotriva mea pe Internet, după recenta emisiune tv în care am discutat în contradictoriu cu Tarique Ramadan (n.r. - cunoscut intelectual elvețian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]