24,873 matches
-
teoretice. De la subiectivismul de tip Georges Poulet la formalismul naratologic al lui Jaap Lintvelt, M. propune și un alt chip al traducătorului. Dacă în cazul transpunerii operei literare se poate vorbi despre crearea unui punct de vedere, în ceea ce privește textele teoretice meritul de a fi găsit căi juste în acest spațiu nu e de neglijat. Traduceri: Manuel Scorza, Bat clopotele pentru Rancas, pref. trad., București, 1975, Garabombo invizibilul, București, 1976, Călărețul fără somn, București, 1981, Cântecul lui Agopito Robles, București, 1983; Amado
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288045_a_289374]
-
anumite pattern-uri de interpretare! Într-un stat corupt și clientelar, ierarhia acest simbol al religiei și al politicii 21 nu se mai constituie într-un mod firesc pe baza unor diferențieri structurale între membrii unei societăți diferențieri instituite prin merite și prin contribuții evidente, palpabile! -, ci prin criterii partinice, de regulă politicianiste, de clan și de gintă (sau de apartenență etnică!). Astfel principiul reprezentării nu mai funcționează, fiind suspendat de o mecanică social-politică clientelară! Avem o formă de fals autoritarism
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sporite conferite de regimul social- politic anumitor oameni care s-au distins prin ceva remarcabil) primesc o conotație negativă și întrețin conflictul social modern în momentul în care sunt conferite, în mod arbitrar, unei clientele social-politice, fără nicio relevanță cu meritele acesteia. Printr-o distribuție partizană a privilegiilor, o putere politică arbitrară și partizană nu poate institui în societate decât un regim ticăloșit, arbitrar și partizan; o luptă a diverselor categorii socio-profesionale pentru... privilegii. Cu excepția lui Jean-Paul Sartre, intelectualul care s-
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
tuturor privilegiilor, gândirea socialistă occidentală nu a creat în instituții și în societăți o relație echitabilă între privilegiați și neprivilegiați, ci, mai degrabă, a perpetuat o luptă surdă pentru câștigarea privilegiilor de către cei oprimați de la ele, fără nicio considerație față de merit sau de valoare. Un fel de înlocuire a partizanatelor, în loc de o evaluare a meritelor celor ce obțin privilegii! Meritocrația nu există decât în societățile liberalizate din Occident... Dacă în Evul Mediu privilegiile erau conferite pe baza unor distincții, în societatea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
relație echitabilă între privilegiați și neprivilegiați, ci, mai degrabă, a perpetuat o luptă surdă pentru câștigarea privilegiilor de către cei oprimați de la ele, fără nicio considerație față de merit sau de valoare. Un fel de înlocuire a partizanatelor, în loc de o evaluare a meritelor celor ce obțin privilegii! Meritocrația nu există decât în societățile liberalizate din Occident... Dacă în Evul Mediu privilegiile erau conferite pe baza unor distincții, în societatea modernă privilegiul politic este mai mult o formă arbitrară și partizană de instituire a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
enunțuri, de evidențe etc. Dacă cunoașterea oficială este acreditată cu producerea și distribuția adevărului în societățile noastre, atunci cunoașterea dezinteresată, acea cunoaștere care nu urmărește un scop politic, o funcție, un privilegiu, dar care le poate obține pe baza unor merite certe, este responsabilă cu investigarea formelor și a producțiilor de... adevăr. Atunci când Foucault sesizează tehnici de control ale statului politic asupra societății nu sunt excluse nici nuanțele orwelliene în viziunea sa despre funcționalitatea puterii politice și a cunoașterii. Nu controlul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
et punir, ca o completare, de pe poziții non-marxiste, a analizelor sale despre putere. Ar fi de preferat ca puterea sau microputerea să se instituie în societate nu atât prin lupte și confruntări de forțe, cât prin contracte pe baza unor merite și valori. Însă într-o societate preponderent coruptă această putere a contractului social devine superfluă, nu are nicio însemnătate reală, atât timp cât funcțiile de conducere (social-politică) sunt deținute nu atât pe baza unor merite certe cât prin favoritism, nepotism, prin decizii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
forțe, cât prin contracte pe baza unor merite și valori. Însă într-o societate preponderent coruptă această putere a contractului social devine superfluă, nu are nicio însemnătate reală, atât timp cât funcțiile de conducere (social-politică) sunt deținute nu atât pe baza unor merite certe cât prin favoritism, nepotism, prin decizii arbitrare și partizane, prin sume de bani. Toată această stare de corupție social-politică autorizează istoricismul modern ca practică în confruntările dintre forțe, dintre oameni. Vedem aici actualitatea lui Marx, a lui Nietzsche, a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
să ne debarasăm de o gândire conflictuală, instituită în societate și în politică prin intermediul dialecticii. Egalitatea modernă nu anulează libertatea, ci dimpotrivă, sunt complementare. Ar fi bine să ne debarasăm de iluzia că promovarea unei egalități sociale anulează libertatea și meritele celor cu o gândire liberă, creativă, originală; a celor cu o gândire peste medie. Evident că nu se poate institui semnul echivalenței, cum încă se mai întâmplă în România de azi, între toți membrii unei categorii socio-profesionale și este vital
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cu o gândire peste medie. Evident că nu se poate institui semnul echivalenței, cum încă se mai întâmplă în România de azi, între toți membrii unei categorii socio-profesionale și este vital să avem distincții și privilegii instituite pe baza unor merite certe. A alege versus a numi sau a confisca (funcții) sunt condițiile acestor privilegii. Un om este egal cu un alt om doar atunci când posedă libertăți egale, iar inechitatea socială este fiica nu atât a ideii de privilegiu, ci a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în viața social-politică de ieri și de azi, sub forma menținerii unor relații inechitabile între oameni, între posibilitățile acestora de a accede în funcții social-politice. Ceea ce atacă Foucault este un soi de inegalitate structurală între civili, instituită nu atât prin merite certe, cât prin intermediul practicilor discriminante, arbitrare. Cercurile închise de intelectuali, aceste ecclesiocrații de tip bizantin, sunt în contrasensul ordinii istorice. Ordinea istorică privește dincolo de reprezentări și de simboluri pentru a integra seriile cunoașterilor posibile într-o societate a deschiderii, bazată
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Narcis și Hyperion simbolizează marile extreme ale vieții, între care Poetul se zbate în odiseea cunoașterii Ființei: josul și înaltul, pământul și cerul, bulgărele și steaua, Satan și Demiurg, efemerul și eternul, relativul și absolutul. Alte două cărți de incontestabil merit, Căderea în sus a Luceafărului (1993) și Spre un nou Eminescu. Dialoguri cu eminescologii din întreaga lume (1993), îl consacră pe C. ca pe un eminescolog care se remarcă prin mijloace și unghiuri de interpretare mereu noi, prin putere de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
conflagrație mondială. După război, înființează, la 2/15 decembrie 1918, cotidianul de dimineață „Românimea”; trece din nou la „Adevărul”, reapărut în 1918, și apoi, începând din 1925, la „Universul”, celălalt cotidian de mare tiraj al vremii. Ca o recunoaștere a meritelor sale de ziarist profesionist, cu o activitate impresionantă, este ales în 1919 președinte al Sindicatului Ziariștilor din București, calitate în care deschide în 1922 întâiul congres al asociațiilor de jurnaliști din România și prezintă un semnificativ raport asupra libertății presei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
cu timpul și prospețimea, și interesul. „Poporale” ca intenție, adică adresându-se mai puțin celor cu știință de carte și mai mult oamenilor de la sate, În seara de Crăciun sau Între două focuri sunt, de fapt, comedii ocazionale, fără alte merite în afara unor vagi note de umor, intenția moralizatoare fiind dominantă. Schițele, nuvelele și cele câteva povestiri fantastice din volume precum Pe pământ udat de sânge... sau O bucată de pâne din Banat și alte schițe originale (1925) și din periodice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
unei lucrări științifice trebuie să aibă în vedere, mai întâi, alegerea temei. În istoriografia noastră încă nu există o abordare monografică despre Partidul Național Liberal-Gheorghe I. Brătianu. În consecință, constatăm dintru început că alegerea acestei teme este deja un prim merit al autoarei, deoarece tema permite o serie de contribuții. Acestea sunt posibile având în vedere baza documentară solidă folosită: documente de arhivă, documente publicate, discursuri, presa vremii, memorii, programe și statute. În Introducere se face și o evaluare a volumelor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
păstrat "principiul democrat al alegerii", dar și "ierarhia care a făcut întotdeauna din Partidul Liberal cel mai de ordine și de disciplină organism al vieții noastre politice"154. Conform raportorului, alegerea reprezentanților partidului avea la bază criteriile muncii și al meritului personal. Statutele PNL, adoptate în luna mai, precizau că în vechiul partid existau trei nivele de organizare: organizația comunală, organizația județeană și cea centrală. Totuși, era prevăzută și posibilitatea formării unor organizații sătești 155. Fiecare organizație comunală își alegea un
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
insistă asupra împotrivirii manifestate de Ionel Brătianu, la alegerea fiului său, Gheorghe Brătianu, în 1927, la conducerea organizației liberale din județul Iași. Plecând de la afirmația făcută de tatăl său, că tânărul Brătianu nu avea nici chemarea, nici pregătirea și nici meritele necesare unui președinte de organizație, bătrânii liberali contestau de fapt, legitimitatea acestuia de a se afla la conducerea unui partid politic 526. Titulatura partidului condus de Gheorghe Brătianu a fost contestată de PNL ducist, la Comisia centrală electorală, care a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din ședința din 4 mai 1930. Am păstrat aceste vechi statute ca bază. S-a păstrat principiul democrat al alegerii. De jos în sus toți reprezentanții partidului își trag puterea din masa adâncă a membrilor PNL prin alegeri. Munca și meritul sunt criteriile de bază. Am păstrat ierarhia care a făcut întotdeauna din PNL cel mai de ordine de disciplină organism al vieții noastre politice. Modificări importante aduse sunt următoarele. Am introdus organizația sătească, până și în cel mai mic cătun
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
măsurilor restrictive legiferate și de ordin administrativ. Măsuri de ajutorare a comerțului Unificarea legislației comerciale pe întreg cuprinsul țării Reorganizarea camerei de comerț și industrie și a burselor de mărfuri Revizuirea impozitelor, introducerea patentelor fixe, având la bază clasificarea după merit a comercianților. Reorganizarea creditului privat. Reglementarea severă a comerțului de bancă. Munca și politica socială. Raportor C. InescuOlt PNL stabilește în programul său următoarele: 1. Proteguirea muncitorilor în conformitate cu Biroul Internațional al Muncii și cu situația specială a țării. 2. Raționalizarea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
lui Gh. Brătianu nu va fi recunoscută niciodată. Ce credea Ion I. C. Brătianu despre fiul său [...] "Numele care-l poartă nu poate constitui nici într-un caz, titlul necesar pentru a obține situațiile politice care se cuceresc treptat, prin acțiune, merite reale și sacrificii. Apoi, să știți de la mine că Gheorghe [...] trebuie să stea multă vreme lângă mine, căci până acum, acest lucru nu s-a întâmplat, spre a se deprinde să-și îmbogățească cunoștințele, să-și întărească temperamentul său șovăitor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
intrării sale în organizația de la Iași [...] E bine să luați la cunoștință că atâta timp cât ei voi trăi nu-i voi tolera să ia, prin uzurpare, o situație de președinte de organizație pentru care nu are nici chemarea, nici pregătirea, nici meritele corespunzătoare"". (***"P.N.L. Acte, explicațiuni și precizări asupra cazului Gh. Brătianu. Demascarea impostorului", Iași, Institutul de arte grafice, Brawo, 1932 , p. 29, 30.) Problema noilor elite și a liberalismului în România (fragmente) "[...] În câmpul în care se desfășoară astăzi energiile neamului
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
infanteria, din cauza noroiului de pe drumurile de război, devenea „infecteria”. În momentele acelea, prietenul lor cel mai bun, fost pilot pe avion de vânătoare, intervenea cu argumentele lui și conversația intra într-un picaj foarte periculos. Și nu cântăriseră încă nici meritele respective ale fronturilor lor, diferite toate trei, nici rolul lui Stalin în timpul războiului... Cearta aceea, simțeam, îi necăjea mult. Fiindcă știau că, oricare ar fi fost contribuția lor la victorie, zarurile erau aruncate: generația lor, decimată, stâlcită, avea să dispară
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
în virtutea căruia numără printre numele ce se pot aplica lui Dumnezeu termeni că mawmód, k"’în, ’azal etc. • ‘Abd al-labb"r (m. 415/1025), al-Mughn. Este o „summa” a kal"m-ului mu‘tazilit care, în privința numelor divine, are marele merit de a restitui în parte conținutul lucrării pierdute Kit"b al-’Asm"’ wa al-œif"t a lui al-lubb"’. În vol. V, pp. 160-258, aflăm comentariul numelor care i se cuvin lui Dumnezeu potrivit esenței, iar în vol. XXb, pp. 186-236
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
limbii scrise cu litere chirilice se găsesc în prima gramatică românească, cea din 1757, a lui Dimitrie Eustatievici - Brașoveanul. Introducerea alfabetului latin, ca alfabet oficial în limba româna a fost un pas hotărâtor în istoria limbii și a culturii române. Meritul revine Școlii Ardelene și lui Ion Heliade Rădulescu, cel care în lucrarea,, Gramatica românească ’’ (1828), simplifica alfabetul chirilic și susținea principiul fonetic. După introducerea alfabetului latin, sarcina de a codifica scierea limbii române a revenit Academiei Române. În anul 1881, Academia Română
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
de evenimente care, asemenea riturilor de inițiere (probele prin care viitorul rege Își dovedește iscusința, campania electorală prin care viitorul președinte Își dezvăluie calitățile) confirmă parcurgerea unui traseu consacrator. Ambele rituri subliniază dialectica dintre trecut și prezent, ruptură și continuitate, meritele individuale și valorile sistemului (politic). Analizând ceremoniile de Încoronare din Marea Britanie, din perioada 1820-1977, D. Cannadine (1983, pp. 106-107) consideră că, pentru evaluarea constructelor rituale și a impactului lor social, trebuie să se combine mai multe serii de factori determinanți
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]