KorAP: Find »[drukola/base=rupe & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...960 961 962 ...983 >

24,561 matches

Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864

Păi tu nu știi că fantomele nu aud...! F1: Cînd ți-oi da eu ție o fantomă...! Gata! Omul viu e ca lumea... (țiganii bagă în sac fără milă) Bă, voi n-auziți! Octav: (înfuriat, se repede asupra țiganilor, le rupe cearceafurile, le smulge sacii, dă în dreapta și-n stînga...) Fir-ați ai dracu' de țigani nenorociți... etc. F1: Ei, om viu, dai în niște amărîte de fantome... (sare și el pe Octav care încasează zdravăn; groparul se scoală fără prea

[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

de vedere, Dixon (1994: 53) identifică un Sa (subiect al unor verbe intranzitive ca jump 'a sări', speak 'a vorbi', care are control asupra acțiunii) și un So (subiect al unor verbe intranzitive ca die 'a muri', break 'a se rupe', incapabil de control asupra acțiunii). Faptul că S are trăsături asemănătoare atât cu A, cât și cu O explică existența limbilor ergative (în care asemănarea dintre S și O este decisivă), a limbilor acuzative (în care asemănarea dintre S și

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
zâmbet'/' Răspunsul său a fost însoțit de un zâmbet' On y vend les fruits cher/Les fruits s'y vendent cher ' Cineva vinde scump fructele aici'/' Fructele se vând scump aici' La branche casse/La branche se casse 'Creanga se rupe'; (4) cauzativele ergative: Il dort avec un somnifère/ Un somnifère le fait dormir ' El doarme cu un somnifer'/' Un somnifer îl face să doarmă'. Așa cum se poate observa, autorul include sub pasivizare mai multe fenomene care astăzi sunt tratate distinct

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Vasul a fost scufundat' (c) The boat sank ' Vasul s-a scufundat'. Cele două motive pentru care verbul din exemplul (c) nu este inacuzativ: sink 'a scufunda' (ca și open 'a deschide', close 'a închide', increase 'a crește', break 'a rupe', drop 'a picura') are o pereche tranzitivă, care atribuie acuzativul; în plus, aceste verbe nu acceptă construcția cu there 11. Haegeman (1994: 337) folosește termenul inacuzativ pentru verbele pasive, pentru verbele cu ridicare și pentru verbele de mișcare și de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
un singur argument ca sink care au o pereche tranzitivă sunt numite ergative. Matsuzaki (2001: 1), urmându-l pe Roberts (1987)12, folosește, de asemenea, termenul de verbe ergative numai pentru cele care au pereche tranzitivă (de tipul break 'a rupe', open 'a deschide'), iar termenul inacuzative, pentru cele care nu au pereche tranzitivă, de tipul (come 'a veni', appear 'a apărea'). 3.2. Subclase de verbe inacuzative/ergative Comportamentul eterogen al verbelor inacuzative impune identificarea mai multor subclase de verbe

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
incuzativitatea are altă sursă decât detranzitivizarea; verbele de existență și de apariție nu pot avea niciun fel de obiect (nici intern), pot forma participii adjectivale; verbele de existență pot fi folosite agentiv sau nonagentiv; spre deosebire de verbele ca break 'a (se) rupe', acestea sunt stative; sunt verbe diadice, dar care nu au o reprezentare lexico-semantică cauzativă; toate aceste trei tipuri de verbe (existență, apariție și dispariție) cer prezența implicită a unui argument locativ; apar în inversiunea locativă, acceptă inserția expletivului there, dar

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
se pârli, a se preface, a se purifica, a se rablagi, a se rafina, a se răni, a se redresa, a se reface, a se regulariza, a se roade, a se rotunji, a se ruina, a se rumeni, a se rupe, a se schimba, a se scoroji, a se scrânti, a se scumpi, a se scurta, a se sfâșia, a se sluți, a se sparge, a se stabiliza, a se stafidi, a se strâmba, a se strica, a se subția, a

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
a se prăbuși, a se prăvăli justificarea o reprezintă incapacitatea subiectului de a controla mișcarea (primul exemplu), și nu sunt inacuzative în situațiile în care subiectul controlează acțiunea (al doilea exemplu): (a) Ion a alunecat de pe scaun și și-a rupt mâna; copil alunecat de pe scaun Patinatorul alunecă pe gheață cu multă grație; *patinator alunecat pe gheață cu multă grație. În fine, verbul a fugi, care descrie modalitatea de mișcare, și nu conține informația semantică privitoare la direcție, este inacuzativ numai

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
direcționate: Argumentul unui verb care corespunde entității care suportă o schimbare direcționată descrisă de verb este argument direct intern al acestui verb (Levin și Rappaport Hovav 1995: 146). Conform acestei reguli, verbe de schimbare de stare ca break 'a (se) rupe' sunt inacuzative când iau un singur argument, adică atunci când cauza nu e specificată. Regula se aplică și verbelor de mișcare (direcționată). 3. Regula de realizare argumentală a existenței: Argumentul unui verb a cărui existență este asertată sau negată este argumentul

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
accomplishments" (freeze 'a îngheța', wrinkle 'a se zbârci', redden 'a se înroși', wither 'a se veșteji', open 'a se deschide') și de tip "achievements" (fall 'a cădea', drown 'a se îneca', blush 'a roși', arrive 'a sosi', break 'a se rupe'). Reinhart (1996: 10) comentează și o altă abordare în termeni aspectuali, influențată de filologia descriptivă și studiul discursului − Smith (1970)84, Tenny (1992, 1994), Verkuyl (1972). Noțiunile utilizate (punct final, delimitare, măsura evenimentului) nu sunt definibile și denotă proprietăți ale

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
tranzitivitate a fost observat pentru prima dată de Jespersen (1927: 332−333)93. O discuție mai detaliată apare la Fillmore (1970)94, care are în vedere comportamentul diferit al verbelor din limba engleză hitt 'a lovi' și break 'a se rupe'. Koontz-Garboden (2009: 77) observă că alternanța cauzativ/incoativ a făcut obiectul multor studii despre interfața dintre semantica lexicală, morfologie și sintaxă. 5.1. Probleme terminologice, definiții Alternanța cauzativă a fost discutată în mai multe studii, în contextul mai larg al

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
instrumentalul devine subiect (b), locativul devine subiect (c): (a) The janitor opened the door/The door opened 'Îngrijitorul a deschis ușa/Ușa s-a deschis' ( b) John broke the stick with a rock/A rock broke the stick 'John a rupt bățul cu o piatră/O piatră a rupt bățul' (c) Flies swarm in the room/The room swarms with flies ' Muștele roiesc în cameră'/' Camera roiește de muște'. Autoarea arată că, în română, neutralizarea raporturilor cazuale subiect − obiect este aproape

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
a) The janitor opened the door/The door opened 'Îngrijitorul a deschis ușa/Ușa s-a deschis' ( b) John broke the stick with a rock/A rock broke the stick 'John a rupt bățul cu o piatră/O piatră a rupt bățul' (c) Flies swarm in the room/The room swarms with flies ' Muștele roiesc în cameră'/' Camera roiește de muște'. Autoarea arată că, în română, neutralizarea raporturilor cazuale subiect − obiect este aproape inexistentă, reducându-se la un număr extrem de mic

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
asociată cu diferențe morfologice. Relația semantică dintre cele două variante este următoarea: subiectul variantei inacuzative și obiectul variantei tranzitive poartă același rol. Autoarele (Levin și Rappaport Hovav 1995: 80) observă că multe verbe citate ca inacuzative prototipice (break 'a se rupe', dry 'a se usca', open 'a se deschide'), în special cele de schimbare de stare, participă la alternanța cauzativă. Levin și Rappaport Hovav (2005: 73) observă că, de obicei, verbele de schimbare de stare sau de localizare prezintă alternanța cauzativă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
cauzativă. Unii membri ai acestor clase semantice nu acceptă alternanța (murder 'a omorî', assassinate 'a asasina', stow 'a aranja', immerse 'a afunda, a îngropa'). Probabil că aceste verbe au aceeași structură ca dry 'a se uda' sau break 'a se rupe', dar natura rădăcinii lor împiedică detranzitivizarea. Reinhart (1996: 6) observă că problema alternanței cauzative se pune pentru verbele inacuzative și pentru cele cu Experimentator, care apar în structuri de tipul: The ball rolled/Someone or something rolled the ball 'Mingea

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
sacrifica' (imposibil de construit cu subiect nonuman); (d) gradul de schimbare de stare explică, potrivit lui Levin (1993)105, de ce verbele care denotă o schimbare totală, de tipul destroy 'a distruge', nu pot alterna și de ce un verb ca break 'a rupe', care nu presupune o distrugere totală, acceptă alternanța; (e) tipul de cauză este o altă trăsătură relevantă: spre deosebire de agentivitate, cauza accentuează legătura dintre agent/cauză și evenimentul cauzat. Criteriul (e) a determinat numeroase interpretări. Smith (1970, apud Matsuzaki 2001: 78

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Hovav 1995: 81). ● Restricțiile selecționale impuse subiectului verbului intranzitiv break și obiectului verbului tranzitiv break, chiar dacă poartă același rol tematic, sunt diferite (Levin și Rappaport Hovav 1995: 85): He broke his promise/the contact/the word record '(lit.) (El) a rupt promisiunea/contractul/recordul mondial' *His promise/the contact/the word record broke '(lit.) Promisiunea/contractul/recordul mondial s-a rupt'. Koontz-Garboden (2009: 90−91) comentează exemple de același tip: The vase broke ' Vaza s-a spart' * His promise broke ' Promisiunea

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
sunt diferite (Levin și Rappaport Hovav 1995: 85): He broke his promise/the contact/the word record '(lit.) (El) a rupt promisiunea/contractul/recordul mondial' *His promise/the contact/the word record broke '(lit.) Promisiunea/contractul/recordul mondial s-a rupt'. Koontz-Garboden (2009: 90−91) comentează exemple de același tip: The vase broke ' Vaza s-a spart' * His promise broke ' Promisiunea lui s-a spart/rupt'. Explicația pentru diferența dintre cele două exemple este că promisiunile, contractele etc. pot fi rupte

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
His promise/the contact/the word record broke '(lit.) Promisiunea/contractul/recordul mondial s-a rupt'. Koontz-Garboden (2009: 90−91) comentează exemple de același tip: The vase broke ' Vaza s-a spart' * His promise broke ' Promisiunea lui s-a spart/rupt'. Explicația pentru diferența dintre cele două exemple este că promisiunile, contractele etc. pot fi rupte numai de către agenți, nu și de instrumente, forțe naturale etc., situație în care verbul nu poate participa la alternanța cauzativă. Levin și Rappaport Hovav (1995

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
rupt'. Koontz-Garboden (2009: 90−91) comentează exemple de același tip: The vase broke ' Vaza s-a spart' * His promise broke ' Promisiunea lui s-a spart/rupt'. Explicația pentru diferența dintre cele două exemple este că promisiunile, contractele etc. pot fi rupte numai de către agenți, nu și de instrumente, forțe naturale etc., situație în care verbul nu poate participa la alternanța cauzativă. Levin și Rappaport Hovav (1995: 85) observă că verbul tranzitiv break 'a sparge, a rupe' impune mai puține restricții obiectului

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
promisiunile, contractele etc. pot fi rupte numai de către agenți, nu și de instrumente, forțe naturale etc., situație în care verbul nu poate participa la alternanța cauzativă. Levin și Rappaport Hovav (1995: 85) observă că verbul tranzitiv break 'a sparge, a rupe' impune mai puține restricții obiectului decât impune intranzitivul break subiectului: John opened the door/the window 'John a deschis ușa/fereastra' The door/the window opened ' Ușa/fereastra s-a deschis' This book will open your mind ' Această carte îți

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
2005: 11) reiau ideea că verbele care au utilizare tranzitivă cauzativă denotă un eveniment cu cauză externă, exprimată în studiul din 1995, și arată că verbele care denotă evenimente cu cauză externă sunt verbe de schimbare de stare (break 'a rupe, a sparge', open 'a deschide'), care descriu o forță externă sau o entitate care acționează asupra altei entități. Astfel de verbe au întotdeauna utilizări tranzitive și utilizări intranzitive, în care cauza externă nu este explicită, deci participă la alternanța cauzativă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
care nu acceptă alternanța și susțin că verbele inacuzative cu alternanță au o reprezentare lexico-semantică unică, asociată atât cu forma inacuzativă, cât și cu forma tranzitivă. Levin și Rappaport Hovav (1995: 84) demonstrează că forma intranzitivă a verbului break 'a rupe, a sparge' apare printr-o operație care interzice argumentului cauzator să fie proiectat în reprezentarea lexico-sintactică/structura argumentală. Forma intranzitivă este monadică în structura argumentală, nivelul de reprezentare care determină proiectarea argumentelor în sintaxă. Inacuzativitatea verbului intranzitiv break este determinată

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
gheața', 'Sue a deschis ușa', 'Bil a scufundat vasul'. Pesetsky (1995: 98) arată că direcția derivării este reflexive > nonreflexive și se întreabă de ce dispare morfemul se în cauzativizare. Pesetsky (1995: 214) arată că verbe de tipul break 'a sparge, a rupe' și grow 'a crește', care alternează între sensul incoativ și cel cauzativ, par să implice morfemul CAUS. În unele cazuri, trebuie să presupunem existența morfemului CAUS pentru că a fost suprimat Cauzatorul Ambiental; în alte cazuri, CAUS adaugă numai un argument

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
și acest rol este redus (nu este realizat). Reinhart (1996) atrage atenția asupra faptului că, în multe cazuri, verbele inacuzative și cele reflexive au aceeași morfologie. În italiană, multe verbe reflexive apar cu cliticul si (de tipul rompersi 'a se rupe'). În engleză, în germană și în neerlandeză, forma obișnuită a verbelor inacuzative este cea "nudă", forma reflexivă a inacuzativelor fiind mult mai rară în limbile germanice decât în limbile romanice. Reinhart (1996) arată că un proces lexical reflexiv poate fi

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]