24,125 matches
-
devenire istorică românească până acum, este concurat de principiul fragmentarizant al diversității promovat de autoritățile statale. În ciuda constrângerilor impuse de programa școlară, discursul conservator emis de vechea gărză istoriografică și-a acomodat superficial mesajul tradițional în structura analitică obligatorie. Marea Unire din 1918 este interpretată în aceeași grilă a destinului istoric a unității statale românești: "ideea de unitate statală a însoțit istoria românilor, afirmându-se ca una din aspirațiile lor fundamentale" (Scurtu et al., 1999, p. 95). La pagina 16, manualul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
statului național român, departe de a fi împliniri ale unor necesități istorice, sunt prezentate ca realizări conjuncturale, dependente de contextul politic european și de balanța puterilor la nivel continental. Mai mult, manualul coordonat de S. Mitu (1999) punctează atât fragilitatea unirii din 1859, cât și opoziția moldavă la unire și tendințele separatiste care amenințau Principatele Unite (p. 46). Iar în privința Marii Uniri din 1918, același manual deviază dramatic de la prezentarea convențională a Reîntregirii Națiunii prin alipirea mădularelor românești la trupul Patriei-Mamă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ale unor necesități istorice, sunt prezentate ca realizări conjuncturale, dependente de contextul politic european și de balanța puterilor la nivel continental. Mai mult, manualul coordonat de S. Mitu (1999) punctează atât fragilitatea unirii din 1859, cât și opoziția moldavă la unire și tendințele separatiste care amenințau Principatele Unite (p. 46). Iar în privința Marii Uniri din 1918, același manual deviază dramatic de la prezentarea convențională a Reîntregirii Națiunii prin alipirea mădularelor românești la trupul Patriei-Mamă, sugerând tensiunile care au stat la baza formării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
european și de balanța puterilor la nivel continental. Mai mult, manualul coordonat de S. Mitu (1999) punctează atât fragilitatea unirii din 1859, cât și opoziția moldavă la unire și tendințele separatiste care amenințau Principatele Unite (p. 46). Iar în privința Marii Uniri din 1918, același manual deviază dramatic de la prezentarea convențională a Reîntregirii Națiunii prin alipirea mădularelor românești la trupul Patriei-Mamă, sugerând tensiunile care au stat la baza formării României Mari: "deși armatele române intraseră în Basarabia înainte de proclamarea Unirii, iar în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în privința Marii Uniri din 1918, același manual deviază dramatic de la prezentarea convențională a Reîntregirii Națiunii prin alipirea mădularelor românești la trupul Patriei-Mamă, sugerând tensiunile care au stat la baza formării României Mari: "deși armatele române intraseră în Basarabia înainte de proclamarea Unirii, iar în Transilvania imediat după aceea, liderii români au ținut să arate că Unirea nu a fost rezultatul unei cuceriri militare românești, ci al opțiunii populației din zonele respective" (Mitu et al., 1999, p. 84, subl. n.). Până acum, în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Națiunii prin alipirea mădularelor românești la trupul Patriei-Mamă, sugerând tensiunile care au stat la baza formării României Mari: "deși armatele române intraseră în Basarabia înainte de proclamarea Unirii, iar în Transilvania imediat după aceea, liderii români au ținut să arate că Unirea nu a fost rezultatul unei cuceriri militare românești, ci al opțiunii populației din zonele respective" (Mitu et al., 1999, p. 84, subl. n.). Până acum, în tradiția pedagogiei istoriei românești, orice mențiune aluzivă la posibilitatea ca Unirea să fi fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să arate că Unirea nu a fost rezultatul unei cuceriri militare românești, ci al opțiunii populației din zonele respective" (Mitu et al., 1999, p. 84, subl. n.). Până acum, în tradiția pedagogiei istoriei românești, orice mențiune aluzivă la posibilitatea ca Unirea să fi fost precipitată sub imperiul forței militare ar fi constituit o blasfemie istoriografică. După cum se va vedea, chiar dacă manualul a fost aprobat de forurile ministeriale, sub presiunea opiniei publice și a reacției naționaliste, acesta a fost ulterior retras din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spiritului european cu prilejul Revoluțiilor pașoptiste, care semnalează efortul românesc de reînscriere în Europa. După ce, în urma făuririi în cursul secolului al XIX-lea a statului național și obținerii independenței de stat, România își încheie revenirea în Europa prin realizarea Marii Uniri, destinul europenist al românilor este încă o dată frânt în urma celui de-al Doilea Război Mondial când sovietizarea are însemnătatea unei noi retrageri din Europa. Grila europenistă este atât de acaparatoare, încât obligă la ciudate contorsiuni interpretative, cum este spre exemplu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
transilvană), numitorul comun fiind reductibil la postulatele de bază ale paradigmei latiniste a Școlii Ardelene; ii) versiunile provinciale ale trecutului românesc codificate în memorii colective relative regional sunt supune unui proces de naționalizare în urma creării statului național unitar român prin unirea principatelor dunărene din 1859. Sub impulsul "naționalismului etnic" care a luat avânt ideologic în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și pe baza infrastructurii educaționale pilonată prin reforma intrucțiunii publice din 1864, asistăm la articularea memoriei naționale românești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
George G. Harrap & Co. Ltd. Culic, I. (2005). Re-Writing the History of Romania after the Fall of Communism. History Compass, 3(1), 1-21. Diaconescu, M.G. (2004). Gândirea politică a lui Ștefan Jósika, cancelarul principelui Sigismund Báthory (Paternitatea unei idei politice: unirea Transilvaniei cu Țara Românească și Moldova). Acta Transylvanica. Anuarul Centrului de Istorie a Transilvaniei, vol. I, 17-42. Djuvara, N. (2008). Există istorie adevărată? București: Humanitas. Dobrincu, D. și Iordachi, C. (coord.). (2005). Țărănimea și puterea: procesul de colectivizare a agriculturii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
O enigmă și un miracol istoric: poporul român. 15 Situația reflectă frecvența școlară pentru anul 1914/1915. 16 Cf. Recensământul din 1912. 17 Cifrele aferente anului școlar 1914/15 reprezintă situația învățământului pentru Vechiul Regat, fără provinciile încorporate în urma Marii Uniri. 18 Considerăm procesul naționalizării ca o formă specifică a procesului de socializare. Noțiunile de "agenție de naționalizare" (prin care caracterizăm școala și armata) sunt derivative ale mult mai consacratului termen de "agenție de socializare". De asemenea, pe același fir (ana
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
două războaie mondiale: România a intrat în Primul Război Mondial în anul 1916 de partea Antantei (Franța, Rusia, Marea Britanie) pentru a elibera teritoriile românești aflate sub dominația Austro-Ungariei. Principala urmare a participării României la acest conflict a fost realizarea Marii Uniri din anul 1918. România a intrat în al Doilea Război Mondial în anul 1941 de partea Germaniei cu scopul de a elibera teritoriile cedate Uniunii Sovietice în vara anului 1940 (Basarabia, nordul Bucovinei, ținutul Herței). La 23 august 1944, România
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de a discredita sistemul pluripartidist și de dorința diverselor grupări de a folosi viața politică în interes propriu; Partidul Național Liberal a reprezentat interesele burgheziei industriale și financiare, ale căror poziții economice și politice s-au consolidat mult după Marea Unire; a fost cel mai important partid politic în perioada interbelică; organul de presă: „Viitorul”; perioada 1918-1927 este denumită „decada brătienistă”; principalul lider al partidului a fost Ion I. C. Brătianu; alți lideri: Vintilă Brătianu (1927-1930), I.G.Duca (1930-1933); doctrina P.N.L.: neoliberalismul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
administrată în comun de cele 4 state aliate); Accesul României la Marea Neagră se făcea printr-un culoar pe linia Cernavodă Constanța; Austro-Ungaria își mărea teritoriul de-a lungul crestelor Carpaților, România pierzând o suprafață de 5 600 km2; Era recunoscută unirea Basarabiei cu România; Se instituia controlul german asupra economiei românești; Reintrarea României în război (10 noiembrie 1918) Victoriile Antantei din vara anului 1918 au creat condiții favorabile pentru reintrarea României în război. La 18 noiembrie, Bucureștiul eliberat a primit pe
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1918) Victoriile Antantei din vara anului 1918 au creat condiții favorabile pentru reintrarea României în război. La 18 noiembrie, Bucureștiul eliberat a primit pe suverani și autorități. Principala consecință a participării României la Primul Război Mondial a fost realizarea Marii Uniri (1918). 2. Conferința de Pace de la Paris (1919-1920) și noua ordine internațională a) Participanți la Conferința de Pace Au participat reprezentanți din 32 de state, dar deciziile au fost luate de „cei 4 mari”: George Clemenceau (premierul Franței); Thomas Woodrow
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Versailles Principalele prevederi ale tratatului de pace de la Versailles sunt: cedări teritoriale către Franța (Alsacia și Lorena), Belgia, Danemarca, Polonia etc.; pierderea coloniilor; regiunea Saar (bogată în zăcăminte de huilă) era dată în administrare Franței, sub controlul Societății Națiunilor. interzicerea unirii Austriei cu Germania (Anschluss); demilitarizarea malului stâng al Rinului și a unei fâșii de 50 km de pe malul drept (Renania); orașul Gdansk (Danzik) a fost declarat oraș liber iar coridorul Danzig separa Germania de Prusia Orientală; interzicerea serviciului militar obligatoriu
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a cunoscut multe dominații. În secolul XVI, insula a fost ocupată de turci iar în 1878 de Anglia. În 1960, insula a obținut independența, constituindu-se ca republică în cadrul Commonwealth ului britanic. În 1974, Turcia, sub pretextul de a împiedica unirea Ciprului cu Grecia, a intervenit militar și, de atunci, trupele sale controlează circa 40% din teritoriul insulei. În urma evenimentelor din 1974, Cipru s-a rupt practic în două: în nord, zona turcă, în sud, zona greacă. Conflictul dintre India și
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
martie 1920, după restabilirea ordinii, armaat română s-a retras în interiorul granițelor naționale. Relațiile cu Ungaria au rămas tensionate și în 1940, Ungaria a obținut o partea de nord-vest a Transilvaniei. Relațiile cu U.R.S.S. U.R.S.S. nu a recunoscut unirea Basarabiei cu România din 1918 și, cu sprijinul comuniștilor români, a organizat o serie de acțiuni în Basarabia, cum ar fi incidentul de la Tatar Bunar (1924). În 1934, tensiunile s-au mai atenuat, restabilindu-se relațiile diplomatice, iar în anii
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
maximei ei întinderi, rămâne postelnicul Panait Balș. El fusese unul dintre editorii și colaboratorii revistei progresiste de la 1844, cu titlul „Propășirea”, în care publică articole pe teme juridice, revenit destul de timpuriu pe poziții retrograde sub aspect politic, potrivnic acțiunilor pentru Unire în anii 1857-1859, îndemnând chiar la desfacerea ei în 1864, căci el însuși aspira să urce pe tronul Moldovei. În schimb, manifestă deosebit interes pentru cultura apuseană, trimițându-și feciorii să studieze la Berlin. În același timp se comportă cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ilie”, destul de încăpătoare, cu mai mult de două camere din moment ce prevede clauza ca „jumătate să rămâie fiului meu, Grigoraș”, iar cealaltă „jumătate”, în care sta el cu soția, să rămână acesteia. Mai înscrie „o pivniță și o poetică într-o unire cu casa”, deci o continuare a casei, cum se procedează și în zilele noastre, „căsoaia care se găsește ridicată și stuhuită”. Apoi, „căzi și poloboace și alte lucruri” nespecificate; urmează un „izvod de câte lucruri au rămas după moartea lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
octombrie 2003 Str. Râul Doamnei, nr. 3, sc. A, 0063/ 11.04.2000 ap. 36, sector 6, București Cod Fiscal R 11060296 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9 S.C. DECIMA INVESTMENT 0015/ 13.12.1999 28 noiembrie 2003 INTERNAȚIONAL SRL 0016/13.12.1999 Splaiul Unirii, nr. 4, bl. B3, 0044/24.03.2000 tronson 3, et. 7, ap. 7.4.B, 0045/24.03.2000 sector 4, București 0046/ 24.03.2000 Cod Unic de Înregistrare 0082/ 18.05.2000 R 6679858 0083/18.05
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150815_a_152144]
-
0040/ 09.03.2000 nr. 19, județul Cluj 0197/28.11.2002 Cod Unic de Înregistrare 0198/ 28.11.2002 R 12270695 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 23 S.C. ROMANIAN BUSINESS 0041/09.03.2000 27 februarie 2004 CONSULT SRL 0092/04.07.2000 Splaiul Unirii, TRONSON 3 dreapta, 0119/30.10.2000 nr. 8, bl. B4, Parter, 0133/28.05.2001 sector 4, București 0141/30.08.2001 Cod Unic de Înregistrare 0200/ 29.11.2002 R 399557 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 24 S.C. DAEWOO ELECTRONICS 0042/30.03
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150815_a_152144]
-
1 a fost înlocuită cu anexa 1 din HOTĂRÂREA nr. 775 din 28 iulie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 558 din 9 august 2010, conform pct. 14 al articolului unic din același act normativ. Anexa 2 1. Clubul Sportiv "Unirea" Alba Iulia │bugetul de stat Piatra VI. VII. NOTĂ: Numărul maxim de posturi prevăzut pentru unitățile cuprinse la pct. I-VII este de 3.361. ------------- Anexa 2 a fost înlocuită cu anexa 2 din HOTĂRÂREA nr. 775 din 28 iulie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225215_a_226544]
-
pietonală, bl. C10 Est: fost magazin Victoria, actualmente proprietar Mîndroc Florian Vest - Bd. Independenței Suprafețe: S teren total = 4.326 mp"; - la poziția nr. 230, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Adresa: Bd. Independenței Vecini: Nord: Str. Rahovei Sud: Str. Unirii Est: Bd. Independenței Vest: Str. Avântului Suprafețe: S teren total = 3.840 mp". 3. Anexa nr. 11 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Botoroaga" se modifică și se completează după cum urmează: a) la secțiunea I "Bunuri imobile" se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216578_a_217907]
-
de Stat" ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. DENUMIREA IMOBILULUI ȘI ADRESA TEREN crt. -mp.- ───────────────────────────────────────────────────────────────────────���─────── SUCURSALĂ PENTRU REPREZENTARE ȘI PROTOCOL TRIUMF ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Teren intravilan la Vila 23 Snagov, jud.Ilfov 4.805,60 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SUCURSALĂ PENTRU ADMINISTRAREA ȘI ÎNTREȚINEREA FONDULUI IMOBILIAR 2. Imobil și teren Bd.Unirii, nr.68, bl.K2, scara 2, sector 3, 248,00 București ───────────────────────────────────────────��─────────────────────────────────── 3. Apartament Str.C-țin. Prezan, nr.4, et.2, ap.3, sector 1, 1.202,91 București ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4. Apartament Bd.Tineretului, nr. 15, bl.A4, et. 1, ap.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217059_a_218388]