24,434 matches
-
un mod foarte diferit. Pentru el, campania asiriană a fost o adevărată catastrofă, dar poporul nu a înțeles lecția. Și aici Biblia juxtapune versiuni și păreri diferite fără să caute să le armonizeze. Pentru a accentua acest efect, amintim că versiunea mai pozitivă a faptelor se găsește tot în Cartea lui Isaia, în capitolele 36-37. Există așadar două păreri diferite ale profetului în cadrul aceleiași cărți. Primul oracol, Is 1,4-9, datează, pentru mulți exegeți, din epoca ce urmează imediat invazia asiriană
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
incontestabilă, ci diferite opinii care, în unele cazuri se completează, dar care în altele se pot contrazice. În acest fel, Biblia îl obligă pe cititorul său să nu „absolutizeze” nici o opinie pentru a căuta „adevărul” în întregul și dincolo de toate versiunile, într-o confruntare ce aduce o neîncetată corectare a părerilor parțiale. Biblia nu este, pentru a continua pe aceeași linie, un ziar intitulat „Glasul lui Dumnezeu”. Glasul lui Dumnezeu se face auzit prin toate vocile omenești care răsună în Biblie
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
propune o viziune mai inteligentă a situației sau că viziunea sa de credință este cea care, până la urmă, trebuie să prevaleze asupra celorlalte. Dar, și în acest caz, trebuie să admitem două lucruri. Primul, textul biblic nu a șters celelalte versiuni ale evenimentelor. Perspectiva biblică nu este unilaterală și nu este „totalitară” pentru că nu suprimă „vocea opoziției”, dacă ne putem exprima așa. Al doilea, însuși Isaia vorbește în diferite moduri în oracolele sale și în povestirile din capitolele 36-37. Tensiunea sau
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
constant de a corecta punctele de vedere limitate și restrânse ale unor autori sau povestiri singulare. Acest efort poate fi extenuant. Putem oare prefera sau visa o lume în care „adevărul” să fie unic, simplu și limpede, în care unica versiune oficială a faptelor să fie stilizată în formule univoce și irevocabile de către o autoritate indiscutabilă care să evite (sau să încerce să evite) orice dubiu, ezitare sau rezistență? Acest mod există și l-am întâlnit în discuția noastră. Nu este
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
lumii”, unul dintre colaboratorii consecvenți fiind Ștefan Aug. Doinaș). În ce privește traducerile, acestea sunt de găsit și în afara rubricilor menționate și reprezintă cele mai diverse literaturi, epoci și genuri. Din lungul lor șir se pot reține scrieri celebre precum Cântarea Cântărilor (versiunea lui Radu Cârneci), Imnurile orfice (Ion Acsan), versuri de Petrarca, Omar Khayyam, Hölderlin, Keats, Trakl, Rilke, Lorca, proze ale unor autori moderni, ca James Joyce, Hermann Broch, Kafka, Elias Canetti, Faulkner, Beckett, Camus, Umberto Eco, sau fragmente din opera unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
îndeplinească: prima este condiția domeniului universal sau nerestricționat care permite tuturor indivizilor să introducă în mecanismul de formare a preferinței sociale orice profil rațional, i.e. preferințe complete și tranzitive. Cea de-a doua condiție este cea Pareto slabă<footnote În versiunea originală a teoremei (1950, 1951), Arrow nu a folosit această condiție, ci alte două, pe care le-a numit suveranitate cetățenească și asociere pozitivă. Prima este o cerință de nonimpunere care spune că preferința socială nu trebuie impusă din afară
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferințele membrilor comunității, iar a doua este o condiție slabă de monotonie care cere un răspuns nonnegativ al preferinței sociale la preferințele individuale. Domeniul universal, independența față de alternativele irelevante, nonimpunerea și monotonia slabă implică împreună condiția Pareto slabă. De aceea, versiunea originală a teoremei este un corolar al celei din 1963. footnote> care, într-o interpretare largă, este asemănătoare ideii de unanimitate: dacă toți indivizii dintr-un grup preferă strict o alternativă, atunci acea alternativă este preferată social. Ce-a de-
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prezintă un set de patru proprietăți, de asemenea rezonabile, și arată că singura regulă de decizie socială care le îndeplinește este cea a majorității simple, atunci când numărul indivizilor este finit și mulțimea alternativelor are cardinalitatea doi. Aceste proprietăți sunt: o versiune a domeniului universal<footnote În (1970a) Sen enunța definiția: „O regulă de alegere colectivă este decisivă dacă și numai dacă este restricționată la relații de preferință complete R” [Sen, 1970a, p. 28]. Condiția de decisivitate folosită de May pare a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cea despre preferințe. Așadar, fie că dorim să formulăm o predicție în privința modului în care se va comporta un anumit sistem de decizie, fie că dorim doar să testăm consistența logică a unor valori (dimensiunea științifică și cea metateoretică), în versiunea standard a TAS, informația pe care o vom folosi este aceea despre preferințe. Deși în prezent această restricție informațională este considerată prea tare<footnote Aceasta fiind și poziția mea în prezenta lucrare. A se consulta, pentru alte exemple: Vallentyne (1989
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
exemplificare a analizei făcută de Condorcet în (1792). footnote>. În acest caz, regula pluralității dă un rezultat identic cu regula Borda (în ceea ce privește câștigătorul), dar diferit de învingătorul Condorcet, Dodgson și regula Condorcet. 1.3.* Teorema generală de posibilitate Arrow<footnote Versiunea demonstrației teoremei lui Arrow, prezentată aici, este asemănătoare celei formulate de Sen în (1995). Nu am folosit demonstrația oferită de Arrow în (1963) deoarece „demonstrația lui Arrow este întrucâtva opacă, mai ales pentru că folosirea crucialei condiții I (i.e. independentei față de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferă galben doar dacă pereții celuilalt sunt galbeni. Concluzia lui Gibbard este că o pretenție libertariană rezonabilă ar trebui să ignore astfel de preferințe, i.e. cele condiționale, și să le rețină doar pe cele necondiționale. Diferența dintre condiția libertariană în versiunea Sen și libertarianismul necondițional al lui Gibbard constă, în cuvintele ultimului autor amintit, în faptul că, „deși cele două se aseamănă în anumite privințe, prima conferă fiecărei persoane o voce specială asupra unei singure perechi de alternative, iar această voce
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
două dintre ele nu mai sunt luate în calcul în ceea ce privește determinarea preferinței sociale, rămâne doar o pereche de alternative, anume aceea în care acționează condiția Pareto (i.e. amândoi indivizii preferă strict o alternativă alteia). În acest mod se obține „o versiune a pretenției libertariene care este consistentă cu principiul Pareto, permițând, așadar, cel puțin acele negocieri cu care toată lumea este de acord.” [Gibbard, 1974, p. 397] 4.3. Soluția Blau O abordare asemănătoare cu acea a lui Gibbard are Blau în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ci din cea a completitudinii. Problema soluțiilor lui Blau, indicată chiar de autor, este aceea că nu funcționează pentru mai mult de doi indivizi. Înainte de a arăta de ce, trebuie însă introdusă definiția pentru libertarianism minimal cu trei persoane (în spiritul versiunii Sen). [d.4.3.6*]: * 1L+ : Pentru fiecare persoană există cel puțin o pereche distinctă de alternative (x,y), astfel încât fiecare i este decisiv în alegerea socială între cele două alternative în orice ordine, i.e. [t.4.3.2*]: Nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1976), Sen revine la ideea indivizilor cu preferințe liberale, și o formulează ca restricție a condiției Pareto slabe care nu procedează la negarea unei alegeri unanime de un observator din afară. Pentru a evita paradoxul lui Gibbard, Sen adoptă o versiune modificată a condiției libertariene care să determine o alocare de drepturi: a) nevidă (nontrivială) - să nu conțină numai membrii diagonali ai produsului cartezian al mulțimii alternativelor<footnote i.e. dacă avem A={x,y,z}, atunci A×A={(x,x),(x
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o relație de preferință aciclică. Pentru cazul cu două perechi pe care acționează procedura paretiană și două decisivități libertariene (cazul alegerii cantității de muncă) relația de preferință socială este aciclică, dar incompletă. Acest fapt se poate verifica. Dacă folosim o versiune a condiției libertariene care acordă decisivitățile pe toate x variantele , putem lua și următorul caz. De aici, alternativa preferată social este 3a . Paradoxul este eliminat. În cazul cu mai multe strategii și mai mulți indivizi, lucrurile stau la fel deoarece
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Seuil, Paris, 2008), Journal d un SDF (Seuil, Paris, 2011), La vie en double. Ethnologie, voyage, ecriture (Payot, Paris, 2011), L'anthropologie et le monde global. La fabrique du sens (Armand Colin, Paris, 2013). În România i-a apărut o versiune restrânsă a celebrei cărți Genie du Paganisme, sub titlul Religie și antropologie (Editura ,,Jurnalul Literar", București, 1995). Un amplu și substanțial interviu despre temele favorite și ideile de bază ale lucrărilor sale a fost publicat în cartea Cristinei Gavriluță, Sacrul
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
propria imagine și să lanseze comunității internaționale mesajele pe care le dorește"17. În concluzie, cartea de Antropologie a lui Marc Augé și Jean-Paul Colleyn este un volum concis și subtil, captivant și provocator, scris clar și accesibil tuturor. Actuala versiune românească este adresată specialiștilor în științele socio-umane, dar și publicului larg cultivat. 1 Marc Augé, Jean-Paul Colleyn, Antropologia, traducere de Camelia Grădinaru, Editura Institutul European, Iași, 2013, p. 7. 2 Ibidem. 3 Ibidem. 4 Ibidem. 5 Ibidem, p. 49. 6
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
Emil Furnică ș.a. își exersează receptivitatea comentând creația lui Tudor Arghezi, Al. Macedonski, Nichifor Crainic, Camil Petrescu, Mircea Eliade și recenzând cărți de G. Călinescu, Liviu Rebreanu, Constantin Stere, Perpessicius, Gala Galaction, Panait Istrati, Camil Petrescu ș.a. Se cuvin menționate versiunea românească a câtorva poezii de Goethe (traducere de O. Tomis) și a unui fragment din Eneida lui Vergiliu (tălmăcit de profesorul D. Crăciun), ca și un scurt interviu cu Mihail Dragomirescu. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287289_a_288618]
-
a savantului, are în vedere nu numai latura sa de istoric, politician, ziarist, critic literar, dramaturg, prozator, poet sau filolog, ci și pe aceea de orator, profesor sau, pur și simplu, om. Ni se prezintă, în cele ce urmează, prima versiune în limba română, cu o remarcabilă promptitudine după aceea în limba engleză, publicată acum doi ani, în 1996, la Centrul de Studii Românești Iași. Autorul, Nicholas M. Nagy-Talavera, are el însuși o biografie fascinantă, ce ar putea oricînd constitui subiectul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
prețul vieții sale. Referindu-se la situația politică a României la sfîrșit de veac, profesorul Z. Barbu declara în legătură cu mutația suferită de psihologia politică românească (ținînd cont de "limitele vocabularului psihologic") că perioada respectivă a constituit "o tranziție de la o versiune predominant schizoidă la una predominant paranoică a perspectivei românești asupra lumii; mai exact, de la o structură mintală dominată de mecanismele rezervei și prudenței la una dominată de mecanismele atacului și la un sistem moral bazat pe afirmații agresive și pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
împrumuturilor străine nu conține nimic deosebit. Dar doctorul Gaster idealiza realitatea în privința atitudinii evreilor față de români. Ca reacție la argumentele socialiste ale lui Cristian Rakovski și ca răspuns la un articol apărut într-un ziar francez, Iorga și-a prezentat versiunea personală asupra situației. Așadar, cinci milioane de români creaseră un stat național și voiau să creeze un ideal național. Sute de mii de evrei, cea mai mare parte a lor concentrați în Moldova, au pus stăpînire pe orașe, sate, pămînt
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în secolul al XVIII-lea (2 volume, București, 1901), o lucrare de pionierat asupra literaturii române din secolul al XVIII-lea, Iorga scoate la lumină multe opere aproape uitate, Istoria lui Mihai Viteazul pentru poporul românesc (București, 1901) este o versiune populară a lucrării anterioare a lui Iorga despre acest domnitor. Brașovul și românii (București, 1905) se ocupă de contactele românilor cu Brașovul, un oraș occidental situat la marginea Transilvaniei, un punct de legătură între România și Transilvania. Orașul avea un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dus la căderea imperiului fac din cartea aceasta una din cele mai mari opere ale lui Iorga. Turcii o admirau și era adesea vizitat de delegații turcești. Istoria românilor și Istoria românilor pentru poporul românesc (Vălenii de Munte, 1908) sînt versiuni populare ale istoriei României (reeditate destul de des) care erau adaptate ca manuale și strecurate pe furiș în Transilvania și Bucovina. În Der lateinische Westen und der Byzantinische Osten in ihren Wechselbeiziehungen wahrend des Mittelalters (Berlin, 1909) Iorga, în calitatea sa
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
vizionar" în cercurile politice 58. Pe lîngă toate, personalitatea lui garanta o instabilitate cronică a politicii sale; nici o prietenie (cu puține excepții) și nici o ostilitate nu s-a manifestat pe față. O dată cu revenirea lui Brătianu la putere a apărut o versiune românească a "revenirii la normalitate". Victoria suprafanarului (cum îi spunea Iorga) era un fapt împlinit. Se poate să fi fost vorba de un Suprafanar ; legenda mielului mitic sacrificat, Miorița și cîntecele de dragoste triste și pline de durere, Doinele se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Mai important este faptul că aceasta era și părerea membrilor de rînd ai Legiunii, ca și a conducerii legionare, mai ales a celor cu care autorul acestei cărți a avut șansa să intre în legătură. Privind retrospectiv lucrurile, faptul că versiunea Legiunii este adevărată sau nu constituie o chestiune abstractă, o teorie. Remarcile sună foarte aproape de ceea ce îi scăpa de obicei din gură lui Iorga atunci cînd se afla într-o stare de spirit agitată. (Adevărat sau nu, legionarii au crezut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]