25,627 matches
-
chiar atunci când folosești spusele lui.“ Drujinin împarte cu alți confrați ai epocii opinia că muzica lui Șostakovici „va învăța contemporanii noștri și generațiile viitoare istoria Rusiei secolului XX, mai mult decât manualele de istorie“. Muzica lui reflectă „tenebrele și oroarea fricii, violențele și suferințele care conduc la o apoteoză tragică în tensiunea ei (finalul Simfoniei a 5-a) sau la transfigurarea misterioasă în claritate și calmare față de ceea ce este etern (al treilea cvartet, Sonata pentru violă și pian). Nici un artist contemporan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
în el un alter-ego al scriitorului. Cum reușește un personaj imaginar, cum este Philip Marlowe, să-și dobândească „autonomia“, ajungând să fie împrumutat și de alți scriitori? E un proces complicat, aș spune aproape alchimic - dacă nu mi-ar fi frică de cuvintele mari și dacă, în cazul de față, n-ar fi vorba mai degrabă de-o „alchimie financiară“, vorba lui George Soros. Marlowe nu e doar un personaj chandlerian - el e un extract al epocii sale, străbătută după o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
scrie niște texte de copertă și câteva prefețe - se poate transforma într-o hermeneută de primă mână. După ce și-a făcut un nume, își găsește ea o instituție - eventual una pe care a criticat-o dur și-i știe de frică - care să-i finanțeze o activitate culturală mai amplă, de guru al culturii române. Apoi revine din nou la raderi, dar de data asta ale autorilor tineri, ca să arate că este și obiectivă. Eu, care cunosc foarte bine nu doar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
Am văzut la vremea lui un foarte bun film politic al lui Mike Nichols, Cum să devii președinte/Primary Colors, la fel cu succesele mai vechi, Desculț în parc, Absolventul, Silkwood, Working Girl/ O femeie face carieră, Cui i-e frică de Virginia Woolf? (la Cinematecă, într-o copie dublată în cehă; era matineu și lipsea traducătoarea). Mi-a plăcut foarte mult Closer/Ispita, deși era atât de dureros de privit și ieșeai atât de zgâriat de la el, încât nu-ți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
prisma culorilor țipătoare care urlă din spatele cortinelor lăsate. Personajul se întoarce, bate de două ori din palme, devine spectator. Acum! Pe scena afumată începi să te expui sonor, în fata auditoriului invocator. De ce te porți ca un produs prețios, de unde frica de malarie și urmele de răni spălate, linse, uscate? Căderi pe săturate, spanac și uleiuri miraculoase. Aici venim cu toții. Aici te vei întoarce. Așa merg lucrurile*. Toarce, arce, ace, pace. Pentru descifrat (din dicționarul personal) *Varanasi: sau Benares, este considerat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
poetic, greu de sesizat datorită multitudinii de sensuri care îl situează dincolo de ordinea "zilei, vizibilului și memoriei". Ospitalitatea poetică depășește situarea dihotomică, elementele sale (sine-alteritate) coexistând într-o relație subtil interșanjabilă. Apropierea presupune intimitatea, dar și ura, familiarul presupune și frica, iar străinul poate fi și inamicul care trece pragul casei. Interpretată ca un construct social și lingvistic, la Derrida ospitalitatea are un caracter arbitrar, convențional și non-referențial. Tema liminalității se regăsește în ipostazele ei: "frontiera", "limita", "pragul", "pasul dinaintea acestui
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
conturat noua geografie politică a Europei crede, cu nota-i de cinism caracteristică Hobsbawm, atunci când vorbește despre o construcție în esență continentală, care pentru insulari nu putea fi pe măsura gândirii politice britanice (și nu este nici astăzi văzută altfel): frica de URSS, frica de Germania pe care o nutrea Franța și pentru care țara vecină continua să fie "pericolul cel mai important", frica, mai puțin împărtășită, de "puterea uriașă renăscută în Europa Centrală". Mai era frica de SUA, "aliatul indispensabil
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
politică a Europei crede, cu nota-i de cinism caracteristică Hobsbawm, atunci când vorbește despre o construcție în esență continentală, care pentru insulari nu putea fi pe măsura gândirii politice britanice (și nu este nici astăzi văzută altfel): frica de URSS, frica de Germania pe care o nutrea Franța și pentru care țara vecină continua să fie "pericolul cel mai important", frica, mai puțin împărtășită, de "puterea uriașă renăscută în Europa Centrală". Mai era frica de SUA, "aliatul indispensabil împotriva URSS, dar
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
pentru insulari nu putea fi pe măsura gândirii politice britanice (și nu este nici astăzi văzută altfel): frica de URSS, frica de Germania pe care o nutrea Franța și pentru care țara vecină continua să fie "pericolul cel mai important", frica, mai puțin împărtășită, de "puterea uriașă renăscută în Europa Centrală". Mai era frica de SUA, "aliatul indispensabil împotriva URSS, dar unul suspect pentru că nu te puteai baza pe el"117. Subevaluând puterea imperială a URSS asupra sateliților săi și totalitarismul
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
nici astăzi văzută altfel): frica de URSS, frica de Germania pe care o nutrea Franța și pentru care țara vecină continua să fie "pericolul cel mai important", frica, mai puțin împărtășită, de "puterea uriașă renăscută în Europa Centrală". Mai era frica de SUA, "aliatul indispensabil împotriva URSS, dar unul suspect pentru că nu te puteai baza pe el"117. Subevaluând puterea imperială a URSS asupra sateliților săi și totalitarismul regimului sovietic, istoricul comunist Hobsbawm 118 caută să găsească acel liant care a
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
cu autorul și cu România. Oscilația între registrele Orientalismului, Balcanismului și Europenismului complică analiza imaginilor apusene despre România comunistă sau post-comunistă, în cărți precum: Room Service. Povestiri din Europa de Est (Room Service. Berättelser fran det östra Europa) de Richard Swartz 228, Frica lui Canetti (Canettis Angst) de Rüdiger Wischembart 229, Foreign Faces (Chipuri străine) de V.S. Pritchet 230, Transilvania și dincolo de ea (Transylvania and Beyond) de Dervla Murphy 231, Într-o altă Europă. O călătorie în România (In Another Europe. A Journey
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
și Obrad Savic, Balkan as Metaphor. Between Globalization and Fragmentation, p. 4. 228 Richard Swartz, Room Service. Povestiri din Europa de Est (Room Service. Berättelser fran det östra Europa), traducere Ileana-Sânziana Ravini și Victor Ravini, Editura Univers, București, 1999. 229 Rüdiger Wischembart, Frica lui Canetti (Canettis Angst), traducere Ana Stanca Tabărași; cuv. înainte de Alexandru Duțu, , Editura Univers, București, 1997. 230 V.S. Pritchet, Foreign Faces, Chatto and Windus, London, 1964. 231 Dervla Murphy, Transylvania and Beyond, Arrow Books, London, 1993. 232 Georgina Harding, In
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
nivel ridicat) care ar putea reuși la un nivel înalt în multe domenii de activitate, problema apărând atunci când trebuie luată o decizie, evident realistă. Supradotarea populației feminine este o altă preocupare a consilierii școlare, deoarece în cazul acestora poate apare „frica de succes” (sau efectul Horner - după numele psihologului care l-a analizat), care se manifestă prin evitarea succesului academic, re ușita fiind percepută și trăită mai mult ca eșec decât ca succes. Astfel, tinerele au tendința de a-și asocia
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
dobândirea unor noi modalități, superioare, de relaționare cu mediul intern și extern. Această autoexigență mărită poate fi o sursă de energizare poziti vă, de optimism și de adaptare superioară (Ibidem, p. 91), dar în alte cazuri poate determina inhibiție intelectuală, frica de a aborda probleme mai complexe, evitarea greșelilor și a eșecului, determi nând abandonarea preocupărilor. Farrell (1989, apud Crețu, C., 1997, p. 92) desemnează prin sintagma depresia succesului inca pacitatea celui obișnuit să învingă de a face față eșecului acciden
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
niciodată „Pentru că așa spun eu!” Fii CINSTIT cu copilul tău. Spune ADEVĂRUL. Vor ști dacă nu e așa. Evită să dai ordine în loc să le CERI COLABORAREA în rea lizarea sarcinilor. NU ÎNCERCA SĂ-L MANIPULEZI! Nu va merge! NU FOLOSI FRICA, VINA sau URA ca unelte de control! Fii CORECT! Fii CONSECVENT! Dacă spui NU fii sigur că ai un motiv bi ne întemeiat! NU-ȚI COMPARA copilăria ta cu a copilului tău! (când eram eu copil făceam...) Procură SUPORT EMOȚIONAL
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
el se rupsese și de izvorul forței sale"23. Chiar și ,,mintea umană a căzut sub legile psihologiei..."24. Omul și-a întors privirea de la Dumnezeu devenind o ființă autonomă, supusă vicisitudinilor naturii și confruntându-se ca natura sa trecătoare. Frica a pus stăpânire pe noi și tot ceea ce suntem și am realizat datorăm fricii. Am întârziat puțin asupra acestui mit, al căderii umane, pentru că numai prin intermediul înțelegerii sale vom înțelege mai bine rolul nostru de ființe trecătoare pe acest pământ
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
căzut sub legile psihologiei..."24. Omul și-a întors privirea de la Dumnezeu devenind o ființă autonomă, supusă vicisitudinilor naturii și confruntându-se ca natura sa trecătoare. Frica a pus stăpânire pe noi și tot ceea ce suntem și am realizat datorăm fricii. Am întârziat puțin asupra acestui mit, al căderii umane, pentru că numai prin intermediul înțelegerii sale vom înțelege mai bine rolul nostru de ființe trecătoare pe acest pământ și vom înțelege de ce și de unde vine această zbatere. Noi, economiștii, tot discutăm despre
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Opusul capitalismului este economia provincială"84. Orașul este adăpostul comerțului, dar și locul unde oamenii trăiesc împreună și amplifică relațiile de tip social. Traiul este mai ușor la oraș și aici se dezvoltă cu timpul un mod de viață sofisticat. Fricile sunt mai ușor de stăpânit și mai ușor de suportat. În orașe se dezvoltă noile clase sociale care sunt comercianții și meșteșugarii. Munca devine organizată. Orașul devine centrul civilizației pentru că este centrul culturii. Orașul este un spațiu în care efectele
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
nivel superior ce are o capacitate infinită de evoluție și autoperfecționare. Cei care vorbesc de dispariția sau crizele capitalismului nu țin cont de infinitele posibilități de adaptare la mediul social pe care le are omul liber, în căutarea eliberării de frică și în căutarea propriilor satisfacții și a proprie-i fericiri. Marea lor eroare, copiată după Marx este aceea de a crede că lumea capitalistă este un sistem care se naște, se maturizează și dispare în termeni cronologici foarte clari, dinainte
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
inovare și sofisticare a ființei umane și a asocierii umane, de la primele forme de spaimă și până la ființa umană modernă, despărțită, detașată, de aceste spaime. Tot ceea ce construim, construim în jurul dorinței ascunse de a îndepărta această spaimă. Ne-a fost frică de tunete și fulgere și de aceea am imaginat jertfa adusă zeilor furtunii, iar azi ne este frică de plata facturilor și a ratelor la bănci și de aceea am inventat locul de muncă și cariera pentru a ne aduce
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
umană modernă, despărțită, detașată, de aceste spaime. Tot ceea ce construim, construim în jurul dorinței ascunse de a îndepărta această spaimă. Ne-a fost frică de tunete și fulgere și de aceea am imaginat jertfa adusă zeilor furtunii, iar azi ne este frică de plata facturilor și a ratelor la bănci și de aceea am inventat locul de muncă și cariera pentru a ne aduce bani. Ne aflăm sub o permanentă presiune dată de condiția noastră de ființă expusă și vulnerabilă. Suntem permanent
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
instabilitate este de fapt o devenire dinamică, mereu contradictorie și deci mereu vie. În șirul de particularități ale lumii capitaliste de o atenție aparte credem că ar trebui să se bucure, în dezbaterea noastră, cele legate de teama socială, de frica socială și de reacția umană în fața acestui fenomen 245. Oamenilor le-a fost teamă mereu. Fie că este vorba de foame sau de frig sau le-a fost teamă chiar de omul de lângă ei. Multe dintre căutările umane s-au
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de reacția umană în fața acestui fenomen 245. Oamenilor le-a fost teamă mereu. Fie că este vorba de foame sau de frig sau le-a fost teamă chiar de omul de lângă ei. Multe dintre căutările umane s-au circumscris alungării fricii sau măcar realizării unui optim de siguranță care să ne permită traiul alături de frică. Din teamă s-au purtat războaie sau au apărut invenții. Teama este un sentiment complex la om246, trecând dincolo de nevoia de hrană, sau conștientizarea pentru un
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
că este vorba de foame sau de frig sau le-a fost teamă chiar de omul de lângă ei. Multe dintre căutările umane s-au circumscris alungării fricii sau măcar realizării unui optim de siguranță care să ne permită traiul alături de frică. Din teamă s-au purtat războaie sau au apărut invenții. Teama este un sentiment complex la om246, trecând dincolo de nevoia de hrană, sau conștientizarea pentru un moment a unui pericol. Jean Delumeau în opera sa ,,Frica în Occident"247, descrie
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ne permită traiul alături de frică. Din teamă s-au purtat războaie sau au apărut invenții. Teama este un sentiment complex la om246, trecând dincolo de nevoia de hrană, sau conștientizarea pentru un moment a unui pericol. Jean Delumeau în opera sa ,,Frica în Occident"247, descrie multiplele fațete ale acestei stări sociale. Pentru că până la capitalism, frica de foame, de exemplu, era un fenomen generalizat și continuu. Omul obișnuit trăia într-o semi-animalitate, iar o mare parte din viața sa era dedicată căutării
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]