25,611 matches
-
Valea Rea și Vârfuri. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Pucioasa din regiunea Prahova și apoi (după 1952) în cea a raionului Târgoviște din regiunea Ploiești. În 1964, satul Strâmbu a luat denumirea de "Ulmetu", iar satul Valea Rea, pe cea de "Merișoru". În 1968, comuna a revenit la județul Dâmbovița, reînființat. Dacă în trecut plantele textile in și cânepă se cultivau pe suprafețe mari- fiind transformate în pânzeturi la războaiele casnice care se găseau în fiecare casă, astăzi
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
este nu a reușit nimeni să definească. Vibrația autentică, în cel mai bun caz, nu trece de pârleazul literei tipărite, pentru că îndeobște nici nu se apropie de acesta. Promițătoare sunt, cel puțin parțial, Refuz (cu îndemnul sacadat: „Spargeți oglinda!”), Timp rău, Doar el (cu sintagme din cărțile lui Marian Barbu: „provizii de soare”, „ghiol” - al cuvintelor, „colonel” - hoinar...), De-ai fi (ecouri dintr-un șlagăr al compozitorului Al. Mandy), Zbor frânt (una dintre cele mai izbutite piese ale volumului, poezie de
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
Dunăre de pe podul Elisabeta, fiind însă salvat de trecători. În a doua parte a anului are loc o consolidare într-o oarecare măsură a situației lui: se căsătorește cu Sári Molnár, „Nyugat” îi publică în foileton romanul "Rossz szomszédok" (Vecini răi), apoi din iulie 1922 devine colaborator intern al revistei. Încep să apară una după alta un număr însemnat de romane, printre care și "Kakuk Marci ifjúsága" (Tinerețea lui Mărtinaș Cucu), prima parte din opera sa fundamentală, ciclul de romane "Kakuk
Józsi Jenő Tersánszky () [Corola-website/Science/300034_a_301363]
-
Mihai Cantacuzino au aranjat alegerea lui Constantin Brâncoveanu în domnie, având inițial un rol important în afacerile țării. După 1704, relația Cantacuzinilor cu Brâncoveanu s-a stricat, culminând cu dezertarea lui Toma Cantacuzino în timpul războiului ruso-turc. O cauză pentru sângele rău era ambiția lui Brâncoveanu de a crea o monarhive ereditară, ceea ce era în discordanță cu dorința stolnicului Constantin Cantacuzino de a-și pune fiul în scaunul domnesc. La 24 martie/5 aprilie Brâncoveanu a fost mazilit, iar a doua zi
Ștefan Cantacuzino () [Corola-website/Science/300061_a_301390]
-
purtată drept platoșa. Din corpul neînsuflețit al Medusei au răsărit gigantul Chrysaor și calul înaripat Pegas, rezultați în urmă unirii sale cu Poseidon. În Antichitatea clasică, imaginea Medusei a fost folosită ca si dispozitiv apotropaic sau de înlăturare a spiritelor rele, cunoscut sub numele de "Gorgoneion". Cele trei gorgone — Medusa, Stheno și Euryale— erau fiicele zeităților marine Phorcys (sau "Phorkys") și ale surorii sale, Ceto (sau "Keto"), monștri htonici. Genealogia lor este împărțită cu cea a Grâielor, după cum prezintă Eschil în
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
Un prizonier de război este un soldat (infanterist, marinar, aviator sau din infanteria marină) care este închis de o putere inamică în timpul sau imediat după un conflict armat. Există legi internaționale care apără prizonierii de război de relele tratamente. Diferitele națiuni au atitudini diferite față de respectivele legi. Articolul al 4-lea al Convenției a III-a de la Geneva protejează personalul militar capturat, pe unii dintre luptători de gherilă și pe anumiți civili. Prevederile sus-numitei convenții se aplică din
Prizonier de război () [Corola-website/Science/300186_a_301515]
-
Muntele și pădurea i-a aparat de popoarele migratoare care au bântuit văile mari ale Ardealului mai bine de 700 de ani. După 1300 în fața Hudei se ridică o bisericuța de lemn menită să-i protejeze pe săteni de duhurile rele din peșteră, care "provocau adesea viituri pe vale". Deși a fost arsă de tătari, dărâmată, dinamitata de armată imperiala, bisericuța a fost mereu refăcuta pe aceeasi temelie. A fost reconstruită ultima dată la 1797. În 1992 se construiește alături o
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
metalurgia și prelucrarea lemnului. În sâmbăta dinainte de începutul Postului Paștelui, lăsatul secului de carne e sărbătorit printr-un fărșang (în ) - un carnaval al cărui episod central este o procesiune ritualică și hazlie care mimează înmormântarea iernii și simbolizează alungarea spiritelor rele. Fărșangul este specific comunităților catolice și protestante din Ardeal și este echivalentul carnavalului din țările catolice și protestante. În Colțești, localitatea vecină, aflată la doar 3 km distanță, pot fi văzute casa natală a lui Sámuel Brassai, fosta mănăstire franciscană
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
adăposturi mari și trainice pentru vite, șuri ca cele de acasă cu două poieți între ele fiind șura cu cele doua poduri, în care se depozita fânul și cerealele în pai, căci aici, datorită depărtării de sat și a drumurilor rele, își iernau sătenii o parte din vitele mari, așa ca un membru al familiei, mai rar doi, rămânea peste iarnă aici într-o cumplită izolare să aiba grijă de vite. Noroc că omul avea destul de lucru, trebia să dea de
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
două pietre de măcinat. Pe una, de obicei, se măcina porumb (pe cea mai mică), iar pe cealaltă se măcina grâu. Dacă drumurile nu erau prea stricate, se ducea la moară măcinișul cu carul, în saci, iar dacă drumurile erau rele, măcinișul se ducea în desagi cu calul sau chiar în spate. Făina rezultată era depozitată într-un coș, o ladă mare cu două despărțituri, pentru făina de grâu și pentru cea de mălai. Teascurile/pivele de ulei aveau de lucru
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
lui Matei Basarab. Despre numele localitații există unele informații. Se spune că un grup de călugări, probabil de origine sârbă au vizitat localitatea iar după ce au consumat o cantitate mai mare de vin au reușit să mai spună decât: "O, rea viță ...". Totuși, o variantă mai plauzibilă este proveniența numelui Orevița din termenul slav "oreh" (nuc), datorită numărului mare de nuci existenți în trecut. În localitate se află o porțiune din Brazda lui Novac de nord, cuprinsă în Lista monumentelor istorice
Orevița Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301610_a_302939]
-
râuri cu caracter permanent și intermitent. Rețeaua hidrografica este formată din Râul Topolnița care curge prin partea de vest și de sud a comunei, primind o serie de afluenți de pe partea stângă și de izvoarele Cosustitei reprezenatată prin pârâul Valea Rea care își începe obârșia pe teritoriul comunei Godeanu prin ogasele următoare : Margeasca și Liscovatul care se unesc în dreptul dealului Ciugna și pornesc mai departe unindu-se în aval în localitatea Calinestii de Jos cu Gardanul. Râul Topolnița este cel mai
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
de preotul paroh Blaj ilustrează plecarea părintelui Elisei la Mănăstirea Meteora de pe Muntele Athos : "Las pe această tăblița scris că a sosit ziua să plecăm la Meteora eu și cu fratele intru credință Pahomie , ca să ne izbăvim de oamenii cei răi și vicleni , că nu este a tuturor credință . Și intru toată amăgirea nedreptății voiu da vouă scrisu cu zestre a moșteni, cu nădejdea că dupre a lui Dumnezeu milă să ne urmați nouă spre tot lucru bun...." "Cele ce am
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
de cancelaria domnului Constantin Mavrocordat din anul 1734 , apare menționată o pricina de hotar între Orțești și Pănureștii lui Ion Berea , la Săliște . sătenii din Orțești au avut numeroase neînțelegeri cu satele vecine pentru încălcarea hotarelor , dar și cu M-rea Neamț din cauza pedepselor date sătenilor de către călugări și pentru faptul că mănăstirea refuză să le dea loc pentru hrană .
Orțăști, Neamț () [Corola-website/Science/301657_a_302986]
-
cu componența actuală. În comuna Cornu se află (secolul al XVIII-lea, refăcută în 1811), monument istoric de arhitectură aflat în satul Cornu de Sus. Din ruinele schitului de odinioară, peste șuvița de apă limpede și rece a râului Valea Rea, a “răsărit”, am putea spune, în mijlocul aceluiași pâlc de stejari seculari și brazi, al doilea lăcaș de cult, înscris cu aceeași slovă afumată de vremuri. Hramul “înălțarea Domnului” l-a moștenit și l-a purtat apoi peste ani, de la schitul
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
că banul Toma a fost "«tăiat»" de Radu Paisie la începutul anului 1536, iar fratele sau, fostul spătar Dragomir, se pare că avusese aceeași soartă, cu vreun an mai înainte, din partea lui Vlad Vintilă, care l-ar fi ucis pentru "«rea hiclenie»" și, în consecință, i-a luat "«toate averile»". Pisania datează din 1539, când cei doi ctitori nu mai existau de fapt. Se pare că vitregia vremurilor (îndeosebi seismele) au avut o influență nefastă asupra lăcașului, astfel că boierul Pana
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
dăruit, 14 scaune și un clopot. Obiectele de cult, orga, altarul și icoanele au fost duse în Cund. Doar unul dintre clopotele vechi se mai păstrează la Biserica Ortodoxă din Giacăș, fiind folosit, datorită rezonanței sale, numai când este vreme rea. În Evul mediu, populația românească a satului Giacăș a fost de confesiune ortodoxă, convertirea la grecocatolicism realizându-se, foarte probabil, la începutul secolului al XVIII-lea. Conscripția episcopului Ioan Inochentie Micu Klein din 1733 a recenzat, în acest sat, 140
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
și din secolele al XVI-lea-al XVII-lea. În rest, alte cincisprezece obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Opt dintre ele sunt alte situri arheologice: situl din „Valea Rea” (satul Ghinoaica), cu așezări din perioada Latène și din secolele al V-lea-al VII-lea e.n.; situl din partea de sud a văii Scheii, de la confluența Liciului cu Scheianca (același sat), unde s-au găsit așezări din neolitic (cultura Boian
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
și longitudinal restul boltii. În capete sunt zugrăviți evangheliștii, între aceste compoziții temele fiind repartizate pe două registre. Pe nord, Petru pe mare; Dumineca Samarinenceii; Pildă lui Ioan proorocul cu gaturile de balaur(scenă din Apocalips). Pe sud: Alungarea duhurilor rele; Dumineca orbului; Dumineca mironosițelor. Registrul următor cuprinde scene din ciclul patimilor. Pe nord: Spălat-au mâinile și picioarele mele; Îi l-au răstignit între doi tâlhari, unul de-a dreapta Tatălui și unul de-a stânga lui; Și l-au pus
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
fi folosite la țesut fie ca urzeală, fie ca băceală, ori mai rar pentru confecționarea de sfori (funii) speciale, brâne, brăcinare; țălnă= loc care se ară (rupe) primadată (huțulă-> țilinea=prima arătură a unui teren înțelenit). -"cu litera R" -rauă= rea ori rouă; râșniță= moară manuală de măcinat (râsnit) cereale. -"cu litera V" -vălău=vas de formă dreptunghiulară săpat în lemn ori piatră(calcar, marmură) în care se depozitează(adună) apa pentru adăpat vitele, spălat hainele(limpezit) după pârluit, ori in
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
această zi de sărbătoare, reînnoiește tradiții și obiceiuri străvechi legate de Ziua de Sânziene. Se spune că aceasta aduce noroc în iubire și fereste pe cei care o poartă de "Dragaică" și de "Iele", întruchipări ale vrăjitoarelor și ale spiritelor rele ce amenință sănătatea și iubirea tinerilor. Cimitirul eroilor din localitate, ridicat prin grija Asociației "Cultul Eroilor", a adunat osemintele tuturor ostașilor căzuți pe câmpurile de luptă în această zonă, atât români, cât și de alte naționalități. An de an, de
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
de ortodocși (1,77%). Pentru 3,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bistrița de Jos a județului Bacău și era formată din satele Cleja, Somușca și Valea Rea, având în total 2529 de locuitori (majoritar maghiari). În comună funcționau o biserică ortodoxă și una catolică, ambele în satul Cleja, iar principalii proprietari de pământ erau N. Drăgoianu și C. Mihail. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa
Comuna Cleja, Bacău () [Corola-website/Science/300664_a_301993]
-
ortodoxă și una catolică, ambele în satul Cleja, iar principalii proprietari de pământ erau N. Drăgoianu și C. Mihail. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Răcăciuni a aceluiași județ, având în compunere satele Alexandrina, Cleja, Somușca și Valea Rea, cu 2829 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău satul Valea Rea fiind rebotezat în 1964 "Valea Mică". În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat, iar satul Alexandrina a fost desființat și
Comuna Cleja, Bacău () [Corola-website/Science/300664_a_301993]
-
Mihail. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Răcăciuni a aceluiași județ, având în compunere satele Alexandrina, Cleja, Somușca și Valea Rea, cu 2829 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău satul Valea Rea fiind rebotezat în 1964 "Valea Mică". În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat, iar satul Alexandrina a fost desființat și inclus în satul Cleja. Două obiective din comuna Cleja sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău
Comuna Cleja, Bacău () [Corola-website/Science/300664_a_301993]
-
Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Fundu Răcăciuni și includerea satelor ei în comuna Răcăciuni aflată acum în plasa Răcăciuni a aceluiași județ. Comuna avea 4096 de locuitori în satele Târgu Răcăciuni, Gâșteni, Berindești, Fundu Răcăciuni, Ciocani, Satu Nou, Valea Rea și Teiușu. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău, iar autoritățile comuniste au schimbat numele satului Gheorghe Buzdugan în "Gheorghe Doja". În 1968 a revenit la județul Bacău, reînființat, iar satul Berindești a fost desființat și
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]