24,561 matches
-
un verb inacuzativ al cărui subiect este argument intern. Decauzativizarea aplicată unei intrări lexicale al cărei argument intern este Experimentator [−c+m] produce un verb cu subiect (argument extern) Experimentator: Le vent/Jean a cassé la branche ' Vântul/Jean a rupt creanga' La branche s'est cassée ' Creanga s-a rupt' Le bruit/Jean a fâché Pierre ' Zgomotul/Jean l-a supărat pe Pierre' Pierre s'est fâché 'Pierre s-a supărat'. (C) Saturarea acționează asupra unui rol care este prezent
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
aplicată unei intrări lexicale al cărei argument intern este Experimentator [−c+m] produce un verb cu subiect (argument extern) Experimentator: Le vent/Jean a cassé la branche ' Vântul/Jean a rupt creanga' La branche s'est cassée ' Creanga s-a rupt' Le bruit/Jean a fâché Pierre ' Zgomotul/Jean l-a supărat pe Pierre' Pierre s'est fâché 'Pierre s-a supărat'. (C) Saturarea acționează asupra unui rol care este prezent la nivelul interpretării, acceptând adăugarea instrumentului. Chierchia (1995)125 a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acestor verbe este acela că denumește un eveniment de schimbare de stare având cauză externă, fără a specifica modul în care are loc această schimbare. În privința situației din limba spaniolă, Koontz-Garboden (2009: 84−85) arată că subiectul verbului romper 'a rupe' poate fi Agent, Instrument, Forță naturală sau Eventualitate statică 128, adică Efector (rol tematic generalizat); verbele cauzative din spaniolă sunt derivate printr-o operație al cărei rezultat este adăugarea cliticului reflexiv se. Se este o marcă a reflexivizării; ia un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
marcă a reflexivizării; ia un predicat cu două argumente și îl reflexivizează. Koontz-Garboden (2009: 89) observă că apariția grupului por sí solo 'prin sine însuși' determină interpretarea anticauzativă a elementului se, diferită de cea pasivă. Diferența dintre romper 'a (se) rupe' și asesinar 'a asasina' este că romper este caracterizat printr-o denotație subspecificată în privința naturii tematice a participantului care cauzează evenimentul (Efector), iar asesinar este specificat să aibă Agent. Koontz-Garboden (2009: 104) arată că modificatorul por sí solo adaugă la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
por sí solo ' Mașina este roșie prin ea înseși'. Koontz-Garboden (2009: 91−101) arată că variantele reflexive ale verbelor specificate plin (cut 'a tăia', assasinate 'a asasina') permit numai interpretarea reflexivă, iar variantele reflexive ale verbelor subspecificate (break 'a se rupe, a se sparge') permit și interpretarea anticauzativă. De multe ori, anticauzativul și reflexivul sunt marcate identic. Morfologic, analiza reflexivă a anticauzativelor este foarte plauzibilă. Anticauzativizarea este o operație asupra reprezentării semantico-lexicale a unui verb, iar pasivizarea este o operație la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a evenimentului (Cauza și proprietățile ei fiind integral transferate asupra Pacientului afectat). ● Archard (2008), în urma unui studiu de corpus consacrat verbelor "de ruptură", care au numai o variantă sau le acceptă pe amândouă (casser 'a se sparge', rompre 'a se rupe', exploser 'a exploda', éclater 'a izbucni', briser 'a se sparge'), ajunge la concluzia că prezența formei simple sau a celei reflexive nu e legată de forța responsabilă de ruptură, ci de participarea subiectului intranzitiv la configurația dinamică descrisă de verb
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
identifică următoarele tipuri de si/se: ● si acuzativ: Jean se lave 'Jean se spală' (cu două argumente), Le grec se traduit facilement 'Greaca se traduce ușor' (se medio-pasiv, cu un argument Temă), La branche s'est cassée 'Creanga s-a rupt' (se ergativ), Jean s'est souvenu de Marie 'Jean și-a amintit de Maria' (se inerent); ultimele două apariții sunt asemănătoare cu se medio-pasiv, însă au interpretare nonagentivă; aceste construcții au în comun faptul că se este un obiect clitic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbele cu se incoativ și inerent reprezintă două subclase de verbe inacuzative (Tema este exprimată, nu există Agent explicit sau implicit). Diferența dintre cele două valori este că incoativele au corespondent tranzitiv (La branche s'est cassée 'Creanga s-a rupt'), iar verbele reflexive inerente nu au (Marie s'est evanouie 'Marie a leșinat'), fiind înregistrate în Lexicon ca reflexive. Dobrovie-Sorin (2004) consideră că verbele nonreflexive cu se acuzativ (cu se inerent, incoative, impersonale, pasive) pot fi considerate inacuzative, din moment ce rolul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
A SE RUINA Cetatea se ruinează tranz.: Ion ruinează averea Ioanei part. ruinat, -ă nom. ruinarea, ruinatul A SE RUMENI În cuptor, puiul se rumenește singur tranz.: Ioana rumenește puiul în cuptor part. rumenit, -ă nom. rumenirea, rumenitul A SE RUPE Crengile se rup din cauza furtunii tranz.: Furtuna rupe crengile; Ion și-a rupt piciorul la fotbal part. rupt, -ă nom. ruperea, ruptul A SE SCHIMBA Ion s-a schimbat datorită Ioanei tranz.: Ioana l-a schimbat pe Ion part. schimbat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Cetatea se ruinează tranz.: Ion ruinează averea Ioanei part. ruinat, -ă nom. ruinarea, ruinatul A SE RUMENI În cuptor, puiul se rumenește singur tranz.: Ioana rumenește puiul în cuptor part. rumenit, -ă nom. rumenirea, rumenitul A SE RUPE Crengile se rup din cauza furtunii tranz.: Furtuna rupe crengile; Ion și-a rupt piciorul la fotbal part. rupt, -ă nom. ruperea, ruptul A SE SCHIMBA Ion s-a schimbat datorită Ioanei tranz.: Ioana l-a schimbat pe Ion part. schimbat, -ă nom. schimbarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ruinează averea Ioanei part. ruinat, -ă nom. ruinarea, ruinatul A SE RUMENI În cuptor, puiul se rumenește singur tranz.: Ioana rumenește puiul în cuptor part. rumenit, -ă nom. rumenirea, rumenitul A SE RUPE Crengile se rup din cauza furtunii tranz.: Furtuna rupe crengile; Ion și-a rupt piciorul la fotbal part. rupt, -ă nom. ruperea, ruptul A SE SCHIMBA Ion s-a schimbat datorită Ioanei tranz.: Ioana l-a schimbat pe Ion part. schimbat, -ă nom. schimbarea, schimbatul A SE SCOROJI Pereții
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
-ă nom. ruinarea, ruinatul A SE RUMENI În cuptor, puiul se rumenește singur tranz.: Ioana rumenește puiul în cuptor part. rumenit, -ă nom. rumenirea, rumenitul A SE RUPE Crengile se rup din cauza furtunii tranz.: Furtuna rupe crengile; Ion și-a rupt piciorul la fotbal part. rupt, -ă nom. ruperea, ruptul A SE SCHIMBA Ion s-a schimbat datorită Ioanei tranz.: Ioana l-a schimbat pe Ion part. schimbat, -ă nom. schimbarea, schimbatul A SE SCOROJI Pereții se scorojesc tranz.: Căldura excesivă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
SE RUMENI În cuptor, puiul se rumenește singur tranz.: Ioana rumenește puiul în cuptor part. rumenit, -ă nom. rumenirea, rumenitul A SE RUPE Crengile se rup din cauza furtunii tranz.: Furtuna rupe crengile; Ion și-a rupt piciorul la fotbal part. rupt, -ă nom. ruperea, ruptul A SE SCHIMBA Ion s-a schimbat datorită Ioanei tranz.: Ioana l-a schimbat pe Ion part. schimbat, -ă nom. schimbarea, schimbatul A SE SCOROJI Pereții se scorojesc tranz.: Căldura excesivă scorojește vopseaua de pe mașină part
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Wilkins, "The Case for Effector: Case Roles, Agents and Agency Revisited", în: M. Shibatani, S. A Thompson (eds.), Grammatical Constructions: Their Form and Meaning, Oxford, Oxford University Press, p. 289−322. 128 Într-un exemplu de tipul Greutatea cărții a rupt masa, subiectul este eventualitatea statică. 129 Vezi și Soare (2010: 79−80), care arată că, în română, prezența subiectului Pacient determină apariția în forma verbului a unui se ergativ, care și-a pierdut legăturile (semantice și sintactice) cu reflexivul (Fereastra
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
să încheie pacea separată cu Puterile Centrale. Poziția guvernului ucrainean din 1918 anunța poziția adoptată de R.S.S. Ucraineană din cadrul U.R.S.S., în 1940, și, respectiv, în 1944-1945, în ce privește acapararea unor zone din nordul și sudul Basarabiei. Rusia/Uniunea Sovietică a rupt relațiile diplomatice cu România în ianuarie 1918, nu a recunoscut Tratatul de la Paris privitor la unirea Basarabiei cu România și a desfășurat, mai ales în anii 20, o intensă propagandă revizionistă, însoțită de numeroase atacuri pe Nistru, urmărind destabilizarea situației
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
garanția dezvoltării optime a unui popor» îl constituie însăși Republica Moldova - un stat suveran și independent”. Ne întâlnim în paginile următoare și cu alte asemenea afirmații și „judecăți de valoare” referitoare la „destinul” politic al teritoriului carpato-nistrean, scos în afara spațiului românesc, rupt de adevăratul destin, democratic și european, al națiunii române în ansamblul său. Profesorul de Istoria Românilor de la Universitatea din Iași, Alexandru V. Boldur, scria în Basarabia Românească, lucrare apărută după eliberarea Basarabiei de către armata română, în iunie-iulie 1941: „Provincia ce
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
convenția din 7 mai 1775, Imperiul Otoman ceda Imperiului Habsburgic un însemnat teritoriu, ocupat de trupele austriece și după încheierea păcii de la Kuciuk-Kainargi (10/21 iulie 1774). Prin trasarea pe teren a hotarului, în 1776, din trupul Moldovei a fost ruptă o suprafață de 10.441 km2, cu o populație românească în majoritate zdrobitoare. Teritoriul anexat a primit denumirea de Bucovina (Buchenland), de la vestitele păduri de fag (în slavonă, buk), ce se întindeau de-a lungul ei. Un alt imperiu se
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
abțineri. Declarația conținea în primele rânduri vrerea marii majorități a populației, adoptată de organul reprezentativ, ales pe cale democratică: „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum mai bine de o sută de ani din trupul vechii Moldove, cu puterea dreptului istoric și al dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Polonia, a constituit un zid de stăvilire a bolșevismului în această parte a Europei. În cadrul unui revizionism mai larg, manifestat după semnarea tratatelor de pace din 1919-1920, atacuri la adresa statului unitar român au venit și din partea Rusiei/Uniunii Sovietice, care rupsese relațiile cu România la începutul anului 1918 și contestase valabilitatea atât a actului de unire din 27 martie/9 aprilie 1918, cât și a Tratatului din 28 octombrie 1920. Statul român a desfășurat o intensă activitate pentru restabilirea relațiilor diplomatice
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nu se va integra în „noua ordine”, atunci „sfârșitul va fi, mai devreme sau mai târziu, posibil chiar în foarte scurt timp, distrugerea României”. Sub presiunea directă a Germaniei și Italiei, prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940 era rupt și cedat Ungariei horthyste teritoriul din partea de nord-vest a României, cu o suprafață de 43.500 km2 și o populație de peste 2,6 milioane de locuitori, în majoritate români. La Viena s-a hotărât și cedarea părții din sudul Dobrogei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a trecut peste anumite rezerve, exprimate de Departamentul de Stat și a fost de acord cu atitudinea Marii Britanii, ce urmărea să-și asigure controlul asupra Greciei. În dimineața zilei de 20 august 1944 s-a declanșat ofensiva sovietică, care a rupt frontul Iași-Chișinău, înregistrând rezultate inegale în diferite direcții. Prin lovitura de stat de la 23 august 1944, România a ieșit din războiul împotriva Națiunilor Unite, situație care a permis înaintarea într-un ritm rapid a trupelor sovietice spre sud. În ziua
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
circuitul național și european de valori spirituale etc. În aceeași perioadă, populația de dincolo de Nistru cunoștea „binefacerile” regimului sovietic, ce se angaja tot mai evident pe panta marii terori staliniste. În mod deosebit în primul deceniu postbelic, statul sovietic - care rupsese relațiile diplomatice cu România în ianuarie 1918 și contestase atât valabilitatea Actului din 27 martie 1918, cât și a Tratatului de la Paris din 28 octombrie 1920 - a întreținut o atmosferă încordată, violând în repetate rânduri frontiera de pe Nistru și organizând
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
p. 162-164. Declarația Sfatului Țării din Chișinău de unire a Basarabiei cu România. 27 martie 1918 (st. v.) În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechei Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
aprilie) 1918, votând prin 86 voturi pentru, 3 contra, fiind și 36 abțineri, a adoptat următoarea rezoluție: În numele Poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută de ani și mai bine din trupul Vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de Neam, pe baza principiului ca popoarele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna, Se
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
să admită prelungirea necesară a termenelor. Delegații sovietici sunt: generalul Koslov și generalul Boldin. Drept loc al întâlnirii, guvernul sovietic propune Odessa. Pactul Ribbentrop-Molotov..., p. 20-21. Din discursul Primului-ministru Gheorghe Tătărescu, ținut în fața Parlamentului. 2 iulie 1940 Basarabia este provincia ruptă din trupul Moldovei în anul 1812 și revenită la Patria-mamă în anul 1918 prin voința unei populații care, după un veac de aservire, nu-și uitase nici originea, nici limba strămoșească și nu-și înstrăinase nici obiceiurile și simțirea. Unirea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]