24,732 matches
-
praznic din ținut, cu sarmale de o litră, legate cu ață, și cu mămăligi mai mari decât roata morii, de se satură toată calicimea din cuprins. Se ridicase în acel an, la ospățul de la bisericuță, un moș mai vechi dintre neamuri, și a închinat străinilor de față un pahar de băutură, cu aceste cuvinte: „Cum înghit fără saț sărmanii ghițomancele de la praznicul nostru, așa ne-au înghițit pe noi ciocoii și lingăii domnești. Blăstămați să fie până într-al nouăzeci și
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
a închinat străinilor de față un pahar de băutură, cu aceste cuvinte: „Cum înghit fără saț sărmanii ghițomancele de la praznicul nostru, așa ne-au înghițit pe noi ciocoii și lingăii domnești. Blăstămați să fie până într-al nouăzeci și nouălea neam. Mâncați și beți dumneavoastră întru pomenirea acelora care s-au prăpădit pentru dreptatea noastră”. Iar sfântul Mercorie al lor e aidoma Mercur, zeul păgân, zugrăvit în icoană cu aripi la chivără și la încălțări”.
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
sătenii începuseră să fugă de pe moșie ca urmare a greutății traiului, în martie 1623, domnitorul Ștefan Tomșa al II-lea a dat o carte domnească călugărilor de la Galata prin care le-a permis să își aducă locuitori străini de orice neam, din alte țări și să-i așeze în Vorovești. Aceștia erau scutiți pe timp de 3 ani de orice dări, privilegiu pe care monahii Mănăstiriii Galata îl obțin și sub noul domnitor Radu Mihnea Voievod la 1 decembrie 1623. Călugării
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
din urmă a fost un sacrificiu pentru creerea lui Aurox, un Recipient an Întunericului. Kalona este un înger căzut, fostul Războinic jurat al lui Nyx, alungat de această pentru că devenise gelos pe Consortul ei, Erebus. Pe pământ, acesta a înrobește neamul Cherokee și violează femeile care ulterior dau naștere fiilor săi nemuritori, Imitatorii de Corbi. Înțelepții indieni creează o fecioara numită A-ya care îl atrage într-o peșteră și se transformat în pământ pentru a sigila peșteră. Kalona s-a resemnat
Casa Nopții () [Corola-website/Science/317224_a_318553]
-
nordic al pridvorului bisericii se află o troița de lemn construită în anul 1975 de către Antal Irimia și soția sa, Ioana din Toplița (județul Harghita), în amintirea eroilor căzuți pe câmpurile de luptă în anii 1914-1918 și 1944 pentru libertatea neamului și a patriei. Biserică "Adormirea Maicii Domnului" din Agapia este construită din lemn, pe temelie de piatră de rău. Ea are trei turle de forma octogonala, acoperișul fiind din tablă și sita.
Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din Agapia () [Corola-website/Science/317543_a_318872]
-
parodic", atribuită la ediția a V-a a Festivalului Național de Epigramă „Donici, cuib de-nțelepciune". 2009, 1 Decembrie, Satu Mare - Diplomă de excelență „pentru spiritul alert, harul și valoarea literară a epigramelor prezentate în cadrul Festivalului Național Multicultural «De dragoste, de neam, de țară»", ediția a IX-a. 2009, 22 decembrie, Bistrița — Premiul revistei „Mișcarea literară", pentru poezie. 2010, mai, Premiul I la secțiunea parodie al Festivalului Internațional ,Alb-Umor", Alba-Iulia 2011 - Premiul special al juriului pe anul 2011, la concursul organizat de
Lucian Perța () [Corola-website/Science/317585_a_318914]
-
Doamna Milița Despina sau Despina Elena (n. cca. 1487 - d. 30 ianuarie 1554) a fost soția lui Neagoe Basarab. Provenea dintr-un neam înalt de despoți sârbi, fiind fata lui Ioan Brancovici al Serbiei (n.1465 - d. 10 decembrie 1502). Unchiul său era Mitropolitul Maxim (născut Gheorghe Brancovici). Despina s-a căsătorit în anul 1505 cu Neagoe Basarab și au avut șase copii
Doamna Despina () [Corola-website/Science/317613_a_318942]
-
în șei, turcii și aliații lor sârbi au transformat lupta într-un adevărat masacru al creștinilor. Zece mii de cruciați au căzut prizonieri. Înfuriat, din cauza pierderilor uriașe ale musulmanilor, Baiazid a poruncit executarea captivilor, în afară de trei sute de cavaleri, cei mai de neam, pentru care a cerut sume de răscumpărare. Și, atunci când Sigismund, care-și găsise scăparea la Constantinopol, se întorcea în EUROPA prin Dardanele, sultanul i-a înșiruit pe prizonieri pe ambele maluri ale strâmtorii și aceștia proferau blesteme în urma galerei regale
Manuel al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317671_a_319000]
-
04.30, trupele de securitate au ajuns la obiectiv pe lumină, fiind observate de partizani, care au reușit să scape. Pe data de 22 februarie 1949, grupul partizanilor lui Spiru Blănaru și Gheorghe Ionescu a executat pentru „colaborare cu dușmanul neamului” pe agenții comuniști Gheorghe Munteanu și Mihai Cherciu din Teregova. Băiatul lui Munteanu a fugit și a anunțat postul de Miliție din comună. În sprijinul plutonului care-i căutase pe partizani cu o zi înainte, Securitatea a mai trimis trei
Spiru Blănaru () [Corola-website/Science/317740_a_319069]
-
o uriașă framântare a refugiaților în România!), cartea/.../este așadar și o lucrare de ordin documentar și istoric ce tratează această foarte delicată și tulbure problemă și reușește - din păcate, niciodată destul! - să comunice absurditatea existenței oamenilor acelei părți din neamul românesc, cruzimea, varietatea, intensitatea și mizeria modului de a-i face să sufere doar pentru ca proveneau dintr-o anumită zonă geografică. Ridicările nocturne, sucesiunea schimbărilor administrative cu efect dezastruos, culpabilizarea locuitorilor, închisorile, călătoriile cu trenurile groazei către inumana Siberie, chinurile
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
sau aiurea și nu se cutremură lumea de oroare așa cum s-ar cuveni spre a nu mai fi posibilă vreodată. Cartea mai are un mare merit: acela de-a contribui la adăugarea suferințelor colective din trecutul românilor pe lista acelor neamuri ce au dreptul la recunoaștere morală din partea lumii. Aici se cuvine reamintită existența unei disporporții: aceea dintre grăbita recunoaștere a națiunii noastre ca producătoare de suferințe altor națiuni, câtă vreme suferințele reale, monstruoase și extinse pe scară largă ale bucovinenilor
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
era copil actele autentice, în latinește, ale părintelui său, ascunse într-o lădiță de scule. La scurt timp, hârtiile doveditoare au fost arse la îndemnul Hrisopiei: era periculos să deții două identități. Astfel, orice legătură a lui Iosif Șanta cu neamul lui a fost distrusă. Mai mult: după cum se poate vedea din Actul citat mai sus, și numele părinților lui, Ioan și Carolina, fuseseră de asemenea grecizate, pentru a concorda cu „pseudonimul” fiului. Fără mărturia orală a bunicului autoarei, această istorie
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
s-au pierdut și s-au păstrat doar treizeci. Ğahiz Această carte este scrisă pe la sfârșitul vieții lui al-Ğahiz. Ea însumează nu numai experiența unei vieți de cercetare și studiu, ci și materialul adunat de alții, arabi și de alte neamuri, într-o manieră intertextuală sui- generis, specifică acelor cărți despre care se spune că aparțin unui gen aparte, numit adab. La fel ca și alte lucrări de acest tip "Bayan", retorica, elocvența, nu presupune o organizare strictă, ea trece de la
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
discursul de autolegitimare conținut în subtextul cărții. Din acest punct de vedere două probleme atrag atenția în mod special: cum se realizează comunicarea în general și cum se definesc străinii prin limbaj și cum apare elocvența arabilor, în raport cu elocvența altor neamuri. Darul vorbirii și al expresiei clare, spune autorul, este unul dintre cele mai importante pe care le are omul. ``Virtutea retoricii e urmarea științei, bâlbâiala - a ignoranțe.” De la început el citează un persan (!), regele Annushirwan, care spunea că incapacitatea de
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
fără să fi făcut vreun exercițiu prealabil. O versiune diferită a mitului spune că Ismail ar fi început să vorbească araba pe la paisprezece ani, inspirat de Allah. În Coran se spune: „Noi nu am trimis vreun profet decât pe limba neamului său pentru ca să le vorbească acestora clar„. Oricum, „oamenii superiori” sunt de acord să spună că:Arabii sunt o singura ființă pentru că sălașul lor și Peninsula este una singură, pentru că moravurile și calitățile lor sunt aceleași: există strânse legături de înrudire
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
presus de orator, datorită faptului că era foarte necesar: el le consemna mărețele fapte de glorie, el băga spaima în dușmani și în cei care îi cotropeau, el îi ataca pe alți poeți.” Găsim și în „Cartea Animalelor” elogiul altor neamuri, mai ales al grecilor și indienilor, în legătură cu științele și scrierile lor, traduse și folosite de alte neamuri. Dar elogiul are ca punct central tot lauda poeziei arabe intraductibile: S-au tradus cărțile indienilor, aforismele grecilor, s-au adaptat cărțile din
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
băga spaima în dușmani și în cei care îi cotropeau, el îi ataca pe alți poeți.” Găsim și în „Cartea Animalelor” elogiul altor neamuri, mai ales al grecilor și indienilor, în legătură cu științele și scrierile lor, traduse și folosite de alte neamuri. Dar elogiul are ca punct central tot lauda poeziei arabe intraductibile: S-au tradus cărțile indienilor, aforismele grecilor, s-au adaptat cărțile din literatura persană. Unele dintre acestea au câștigat în frumusețe, altele nu au pierdut nimic. Dacă s-ar
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
dar și pe canalul American de cultură PBS 13: În anul 1998, în sala Operei Naționale Timișoara, face primul spectacol de gen Umanitar din țară, pentru copiii orfani de la Casa Copiilor „Sfanțul Nicolae”. Spectacolul se numea „Toată Lumea-i Dintr-un Neam”. Cu acest prilej i se acordă Diplomă de Onoare a Orașului Timișoara de către primarul Timișoarei, Gh. Ciuhandu. În 2008 este invitată în Concertul Națiunilor de pe Avenue of America la FOX 5 din New York. Spectacolul de la Carnegie Hall din anul 2005
Lia Lungu () [Corola-website/Science/317994_a_319323]
-
Vasile Stati, care s-au opus contra introducerii în uzul oficial din Republica Moldova și în Constituție a denumirii corecte a limbii (limba română) și a poporului care o vorbește (poporul român din Basarabia) e reflectată în cartea “Român mi-e neamul, românesc mi-e graiul” (Chișinău, 1998). Pentru facilitarea însușirii grafiei latine, începând cu octombrie 1989 și până la finele anului 1990, a susținut la TVM, seară de seară, împreună cu colegul de breaslă Ion Dumeniuc, ciclul « Învățăm a citi și a scrie
Nicolae Mătcaș () [Corola-website/Science/318167_a_319496]
-
Polybius considera că al doilea război punic a început din trei cauze: ura lui Hamilcar față de Roma, nemulțumirea cartaginezilor față de ocuparea Siciliei de către romani și succesele generalilor Bacrizi. De asemenea, Polybius aprecia că „Toate câte s-au întâmplat celor două neamuri, roman și cartaginez, au fost stârnite de o singură minte, de un singur om. Și omul acesta era Hannibal.” Al doilea război punic a început cu invadarea Italiei de către Hannibal. El a reușit să obțină victorii foarte importante la Trebbia
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
Septimius Odenathus, principele Palmyrei, și în cele din urmă a pierdut și Armenia. În secolul III d.H., partea de est a Imperiului Roman au căzut în mâinile Palmyrei, care era în plină ascensiune. Palmyra era formată dintr-un amestec de neamuri siriace și arameice, alături de câțiva întreprinzători greci. Aceștia numeau orașul Tad'mor. Era o străveche așezare, fiind populată neîntrerupt din jurul anului 7000 î.H. Despre palmireni, Appian spunea „Ca negustori, palmirenii aduc fructele Indiei și Arabiei, din Persia. Aceste fructe
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
este considerată în țară Europa de Vest, nu țara în Europa Centrală) au fost polonezii, numărând atât catolicii polonezi cât și evreii așkenazi. Cei mai multi strămoși din Europa de Est au fost din Rusia, inclusiv un aflux recent de evrei ashkenazi. Au fost si alte neamuri importante din Europa Centrală, de Est și Europa de Sud, în special în Italia, precum și din Canada franceză. Majoritatea care s-au declarat francezi - americani sunt urmașii coloniștilor catolici din Noua Franță - exilati hughenoți au fost repede asimilați de populația
Demografia Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/319619_a_320948]
-
plînge", românul Basarabiei înstrăinate (1993) - Editură "Porțile Orientului"; "Bandiții și jandarmii", român de aventuri (1993) - Editură "Porțile Orientului"; • "Teatru istoric" (1995) - Editură "Porțile Orientului"; • "Istoria ilustrata a literaturii române" - Editură "Porțile Orientului"; • "Regii și reginele României" - Editură "Porțile Orientului"; • "Legendele neamului românesc" - Editură "Porțile Orientului"; • "Povestiri și legende despre plante și animale" - Editură "Porțile Orientului"; • "Copilăria lui Iisus" - Editură "Porțile Orientului"; • "Legendă Copoului" - Editură "Porțile Orientului"; • "Vampirul păcălit" - Editură "Porțile Orientului"; • "100 de Portrete istorice" - Editură "Porțile Orientului"; • "Galeria scriitorilor" - Editură
Boris Crăciun () [Corola-website/Science/319049_a_320378]
-
și notar în comuna Drăgușeni. Mama sa, Amalia Cardaș (născută Camondo), era de origine sefardă. La tatăl Amaliei a stat în gazdă Samuil Isopescu, pe când era student la Viena și coleg cu Mihai Eminescu. Familia și-a întins ramurile în neamul de cărturari: învățător Constantin Cardaș, profesor-inventator Haralambie Ciocan, preot Ilie Anisescu, profesor Ștefan Constantinescu, profesor Constantin Ilioaia. Gheorghe Cardaș urmează școala primară la Topile, Siliștea și Drăgușeni; liceul, la Fălticeni (1913-1915), București (1915-1916) și Roman (1917-1921). Ca licean corespondează cu
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]
-
Delavrancea. Debutează în 1916, în revista "Ion Creangă" din Bârlad, iar editorial, în 1927, cu volumul "Pagini de istorie literară românească. Scriitori vechi". Colaborează la: "Adevărul literar și artistic", "Boabe de grâu", "Convorbiri literare", "Cugetul românesc", "Făt-Frumos", "Manuscriptum", "Mitropolia Olteniei", "Neamul românesc pentru popor", "Prietenii istoriei literare", "Revista de etnografie și folclor", "Revista istorică", "Revista macedoromână", "Universul literar", "Vestitorul satelor" și "Viața românească". Activitatea de editor a lui Cardaș este ilustrată îndeosebi prin edițiile de pionierat din opera Ion Budai-Deleanu: "Țiganiada
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]