25,546 matches
-
de forță poate fi folosit într-un mod la care nu se gândiseră. Deși folosirea lui un timp mai îndelungat provoacă explozie, oprirea și pornirea repetată la frecvențe înalte înlătură acest pericol. Acțiunea acestei povestiri continuă în "Victorie involuntară", o povestire din Seria Roboților. Ideea acestei povestiri i-a aparținut lui Pohl, iar textul rezultat nu a putut fi vândut de Asimov. Prin urmare, i l-a dat lui Pohl care l-a rescris (sub pseudonimul James MacCreigh) și i-a
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
un mod la care nu se gândiseră. Deși folosirea lui un timp mai îndelungat provoacă explozie, oprirea și pornirea repetată la frecvențe înalte înlătură acest pericol. Acțiunea acestei povestiri continuă în "Victorie involuntară", o povestire din Seria Roboților. Ideea acestei povestiri i-a aparținut lui Pohl, iar textul rezultat nu a putut fi vândut de Asimov. Prin urmare, i l-a dat lui Pohl care l-a rescris (sub pseudonimul James MacCreigh) și i-a schimbat textul, vânzându-l câțiva ani
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
nu a putut fi vândut de Asimov. Prin urmare, i l-a dat lui Pohl care l-a rescris (sub pseudonimul James MacCreigh) și i-a schimbat textul, vânzându-l câțiva ani mai târziu, când Asimov uitase deja de el. Povestirea a apărut în numărul din septembrie 1950 al revistei "Weird Tales". Russell Harley călătorește într-o regiune izolată din SUA pentru a-și lua în primire moștenirea lăsată de unchiul său, Harley Hall. Aflând că locuința este bântuită de o
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
drepturile legale. Problema ajunge la tribunal, unde Harley este de acord cu pretențiile fantomei stabilind un precedent: începând din acel moment, toate fantomele din Statele Unite capătă dreptul legal de a bântui casele. Campbell i-a cerut lui Asimov să scrie povestiri pentru o nouă categorie de science fiction, intitulată "probabilitate zero". După ce i le-a respins pe primele două - "Big Game" și "Prima lege" - el a acceptat-o pe a treia, deși fără entuziasm. Asimov a fost de acord să folosească
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
categorie de science fiction, intitulată "probabilitate zero". După ce i le-a respins pe primele două - "Big Game" și "Prima lege" - el a acceptat-o pe a treia, deși fără entuziasm. Asimov a fost de acord să folosească un pseudonim pentru povestire - pentru a încuraja noi scriitori să scrie texte de genul "probabilitate zero" - și a ales la întâmplare numele George E. Dale. Povestirea a apărut în numărul din aprilie 1942 al revistei "Astounding". Naratorul relatează o poveste auzită de la un prospector
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
acceptat-o pe a treia, deși fără entuziasm. Asimov a fost de acord să folosească un pseudonim pentru povestire - pentru a încuraja noi scriitori să scrie texte de genul "probabilitate zero" - și a ales la întâmplare numele George E. Dale. Povestirea a apărut în numărul din aprilie 1942 al revistei "Astounding". Naratorul relatează o poveste auzită de la un prospector de asteroizi, referitoare la un animal asemănător unei pisici care exista în patru dimensiuni. Această "pisicuță temporală" urla cu douăzeci și patru de ore
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
moarte. Prospectorii vin cu ideea de a înmuia o pisicuță temporală în apă chiar înainte de momentul morții, apoi să o înghețe instantaneu, dar tentativa lor eșuează. Scrisă în 1943 din dorința autorului de a publica un text fantasy în "Unknown", povestirea a fost vândută revistei dar nu a fost publicată din cauza crizei hârtiei datorată războiului. În ciuda acestui lucru, ea a apărut după douăzeci de ani într-o antologie a povestirilor apărute în acea revistă. Graham Dorn, un scriitor de romane polițiste
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
din dorința autorului de a publica un text fantasy în "Unknown", povestirea a fost vândută revistei dar nu a fost publicată din cauza crizei hârtiei datorată războiului. În ciuda acestui lucru, ea a apărut după douăzeci de ani într-o antologie a povestirilor apărute în acea revistă. Graham Dorn, un scriitor de romane polițiste de succes, află că una dintre cele mai faimoase creații literare ale lui, detectivul Reginald de Meister, a devenit real. Acesta îi uzurpă viața scriitorului și încearcă să îi
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
cele mai faimoase creații literare ale lui, detectivul Reginald de Meister, a devenit real. Acesta îi uzurpă viața scriitorului și încearcă să îi fure logodnica, dar este împiedicat în cele din urmă de apariția iubitei lui din cărți, Sancha Rodriquez. Povestirea a apărut în numărul din martie 1945 al revistei "Astounding Science Fiction" și, deși postulează o rasă non-umană inteligentă, aparține universului "Fundației", în perioada Imperiului Galactic Trantorian. Cei câțiva supraviețuitori ai unei rase extraterestre au fost mutați de pe planeta lor
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
interzis de politica oficială. Golan Trevize afirmă în "Fundația și Pământul" că nicio navă nu a pătruns în Norul lui Magellan, în galaxia Andromeda sau în alte galaxii îndepărtate. Nu se știe dacă Asimov intenționa să lege romanele cu această povestire, dar în 'A doua trilogie a Fundației' - o serie de cărți autorizată de patrimoniul Asimov - este menționată o specie extraterestră care pare a se încadra în aceleași circumstanțe cu extratereștrii din această povestire Povestirea a fost publicată pentru prima dată
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
Asimov intenționa să lege romanele cu această povestire, dar în 'A doua trilogie a Fundației' - o serie de cărți autorizată de patrimoniul Asimov - este menționată o specie extraterestră care pare a se încadra în aceleași circumstanțe cu extratereștrii din această povestire Povestirea a fost publicată pentru prima dată în numărul din iunie al revistei "Astounding Science Fiction" Omenirea a dispărut în viitorul îndepărtat, fiind înlocuiți - în America, cel puțin - de o rasă care descinde din urși și trăiește în comunități care
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
intenționa să lege romanele cu această povestire, dar în 'A doua trilogie a Fundației' - o serie de cărți autorizată de patrimoniul Asimov - este menționată o specie extraterestră care pare a se încadra în aceleași circumstanțe cu extratereștrii din această povestire Povestirea a fost publicată pentru prima dată în numărul din iunie al revistei "Astounding Science Fiction" Omenirea a dispărut în viitorul îndepărtat, fiind înlocuiți - în America, cel puțin - de o rasă care descinde din urși și trăiește în comunități care fac
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
aparent descendentă a cimpanzeilor, care aduce cu rasa dispărută a cărei existență încearcă să o dovedească. Știința nou.veniților este mai avansată, iar comportamentul lor este unul agresiv, bănuindu-se că ar vrea să invadeze și să colonizeze teritoriile americane. Povestirea, apărută în numărul din ianuarie 1949 al revistei "Astounding Science Fiction", face aluzie la psihoistoria aprofundată în Seria Fundația și la "Cursa Reginei Roșii" din cartea lui Lewis Carroll "Prin oglindă". Evenimentele povestirii privesc o investigație dintr-o centrală atomică
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
să invadeze și să colonizeze teritoriile americane. Povestirea, apărută în numărul din ianuarie 1949 al revistei "Astounding Science Fiction", face aluzie la psihoistoria aprofundată în Seria Fundația și la "Cursa Reginei Roșii" din cartea lui Lewis Carroll "Prin oglindă". Evenimentele povestirii privesc o investigație dintr-o centrală atomică rămasă fără energie și moartea cercetătorului Elmer Tywood. Investigația scoate la lumină faptul că Tywood descoperise o metodă de a trimite obiectele înapoi în timp și că plănuia să schimbe lumea prin oferirea
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
că tocmai acesta era scopul armei necunoscute: înfrângerea îi va obliga pe pământeni să facă reformele necesare, să folosească roboți și să controleze natalitatea, în timp ce coloniile vor slăbi și se vor diviza. Nuveleta pare a umple golul existent între primele povestiri cu roboți și "Cavernele de oțel", dar finalul ei vine în contradicție cu evenimentele prezentate în roman. Explicația ar putea fi că reformele dorite de arma necunoscută nu au avut succes, conducând la starea de lucru existentă la începutul "Cavernelor
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
ipoteză care ar avea o oarecare acoperire în descoperirea listei lumilor spațiene din romanul "Fundația și Pământul" - lista conține 7 coloane cu câte 7 planete, o a opta coloană cu numele Solariei apărând ca și cum ar fi fost adăugată ulterior. Ideea povestirii (numită inițial "Stowaway") i-a venit lui Asimov după prima întâlnire cu Campbell, pe 21 iunie 1938 și a început să lucreze la ea după ce prima sa povestire, "Cosmic Corkscrew", a fost respinsă pe data de 23. Pe 10 iulie
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
coloană cu numele Solariei apărând ca și cum ar fi fost adăugată ulterior. Ideea povestirii (numită inițial "Stowaway") i-a venit lui Asimov după prima întâlnire cu Campbell, pe 21 iunie 1938 și a început să lucreze la ea după ce prima sa povestire, "Cosmic Corkscrew", a fost respinsă pe data de 23. Pe 10 iulie a terminat-o și i-a dus-o personal lui Campbell pe data de 18, care a respins-o din cauza "impresiei de amatorism și forțare". Pe 3 august
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
18, care a respins-o din cauza "impresiei de amatorism și forțare". Pe 3 august Asimov a trimis-o întâi la "Thrilling Wonder Stories", apoi la "Amazing Stories" din Chicago, ambele reviste respingând-o. În vara anului 1939, Asimov a rescris povestirea (schimbându-i titlul în "Magnetic Death") și a trimis-o din nou către "Thrilling Wonder" și "Amazing", cu același rezultat. Câteva luni mai târziu, prietenul lui Asimov, Frederik Pohl, a devenit editor la două noi reviste, "Astonishing Stories" și "Super
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
în "Magnetic Death") și a trimis-o din nou către "Thrilling Wonder" și "Amazing", cu același rezultat. Câteva luni mai târziu, prietenul lui Asimov, Frederik Pohl, a devenit editor la două noi reviste, "Astonishing Stories" și "Super Science Stories", acceptând povestirea pe 16 noiembrie 1939 și publicând-o în prima revistă în numărul din aprilie 1940, după ce i-a schimbat titlul în "The Callistan Menace". Aceasta este a doua povestire publicată de Asimov și cea mai veche povestire a sa care
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
la două noi reviste, "Astonishing Stories" și "Super Science Stories", acceptând povestirea pe 16 noiembrie 1939 și publicând-o în prima revistă în numărul din aprilie 1940, după ce i-a schimbat titlul în "The Callistan Menace". Aceasta este a doua povestire publicată de Asimov și cea mai veche povestire a sa care încă mai există. Numele personajului Stanley Fields are la bază numele fratelui mai tânăr al lui Asimov, Stanley. Nava "Ceres" primește misiunea de a explora satelitul jupiterian Callisto, pentru
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
Science Stories", acceptând povestirea pe 16 noiembrie 1939 și publicând-o în prima revistă în numărul din aprilie 1940, după ce i-a schimbat titlul în "The Callistan Menace". Aceasta este a doua povestire publicată de Asimov și cea mai veche povestire a sa care încă mai există. Numele personajului Stanley Fields are la bază numele fratelui mai tânăr al lui Asimov, Stanley. Nava "Ceres" primește misiunea de a explora satelitul jupiterian Callisto, pentru a vedea ce s-a întâmplat cu celelalte
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
de niște ceaturi ieșite dintr-un lac din apropiere, care îi paralizează pe oameni prin intermediul câmpului magnetic. Cu ajutorul mascotei, nava și echipajul reușesc în cele din urmă să scape cu viață și să părăsească satelitul. Asimov a început lucrul la povestirea numită inițial "Pilgrimage" pe 4 martie 1939, trimițându-i-o lui Campbell pe 21 martie. Trei zile mai târziu, a primit o scrisoare de refuz în care scria: Ideea poate sta la baza unei povestiri interesante, dar în stadiul actual
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
Asimov a început lucrul la povestirea numită inițial "Pilgrimage" pe 4 martie 1939, trimițându-i-o lui Campbell pe 21 martie. Trei zile mai târziu, a primit o scrisoare de refuz în care scria: Ideea poate sta la baza unei povestiri interesante, dar în stadiul actual nu e destul de bună." Asimov nu a fost descurajat și a trimis o versiune revizuită pe 25 aprilie, pe care Campbell a respins-o din nou, cerându-i să o rescrie. A treia versiune, trimisă
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
revizuită pe 25 aprilie, pe care Campbell a respins-o din nou, cerându-i să o rescrie. A treia versiune, trimisă pe 9 mai, s-a soldat cu același rezultat, dar Campbell i-a sugerat lui Asimov să lase deoparte povestirea timp de câteva luni și abia apoi să revină la ea. Noua versiune, terminată pe 1 august și trimisă pe 8 august, a fost respinsă pe 6 septembrie deoarece Campbell primise de la Robert A. Heinlein o povestire pe aceeași temă
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
să lase deoparte povestirea timp de câteva luni și abia apoi să revină la ea. Noua versiune, terminată pe 1 august și trimisă pe 8 august, a fost respinsă pe 6 septembrie deoarece Campbell primise de la Robert A. Heinlein o povestire pe aceeași temă, "If This Goes On—", care era mai bună. Când Pohl a devenit editor, Asimov i-a trimis povestirea, pe care prietenul său a respins-o argumentând că finalul era slab. După ce a mai rescris-o de două
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]