24,608 matches
-
orașului Namur, atrăgându-l pe mareșalul Villeroi cu cei 40000 de soldați ai săi. În timpul nopții Marlborough a profitat pentru a se îndrepta spre nord doar cu trupele engleze și scoțiene. A sosit în micul sat Elixheim la ora 4 dimineața și a traversat liniile inamice prin trei puncte: Orsmael, Wangé și Elixheim, luându-i prin surprindere pe francezi și fără să întâmpine aproape nici o rezistență. Cavaleria aliată a format apoi o linie între liniile de Brabant pe care tocmai le
Bătălia de la Elixheim () [Corola-website/Science/331812_a_333141]
-
aproape nici o rezistență. Cavaleria aliată a format apoi o linie între liniile de Brabant pe care tocmai le trecuseră și Tienen. Francezii au reacționat destul de lent; generalul d'Alegre nu fusese prompt informat de trecerea aliaților. A doua zi de dimineață în timp ce oamenii lui Ouwerkerk se întorceau spre nord pentru a se reuni cu Marlborough, un detașament francez a atacat mica armată a aliaților stabilită la vestul liniilor. După o scurtă dar intensă luptă de cavalerie în care Marlborough a fost
Bătălia de la Elixheim () [Corola-website/Science/331812_a_333141]
-
câte-ți va zice Sarra, ascultă glasul ei; pentru că numai cei din Isaac se vor chema urmașii tăi. Dar și pe fiul roabei acesteia îl voi face neam mare, pentru că și el este din sămânța ta”. (19, 11-13) Într-o dimineață Avram a luat pâine și apă, i le-a dat roabei, care a plecat cu Ismael în pustiu, unde, după terminarea apei, Dumnezeu, prin îngerul Său, îi prevestește măreția neamului lui Ismael și îi arată un izvor cu apă: „Atunci
Ismael în Biblie și în Coran () [Corola-website/Science/331816_a_333145]
-
atac direct ar face mai multe victime, ducele plănuiește atacul imediat. Știind că inamicul se afla la Amerdingen, generalul de Arco era conștient că dispunea doar o zi și o noapte pentru a-și consolida apărarea. La ora 3, în dimineața de 2 iulie, trupele aliate și-au început marșul spre Donauwörth și înălțimile Schellenberg. Marlborough a supravegheat personal avansul forței de atac de 5850 de grenadieri împărțită în batalioane de aproximativ 130 de soldați. Această forță cu un suport de
Bătălia de la Schellenberg () [Corola-website/Science/331802_a_333131]
-
pentru viitor. În ziua de 20 martie, se prepară un fel de mâncare numit ‘’yedilevi’’ ce se prepară din șapte feluri diferite de fructe. La cei care trăiesc în regiunea Antalya, există crendința că animalele care mănâncă iarbă proaspătă în dimineața zilei de "Nevruz" vor fi protejate de boli tot anul și este prezent și obiceiul de a citi anumite sure din Coran unor frunze de măslin pe care mai apoi le aruncă în apă zicând: Tinerii din satul Tavusker, organizează
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
Turciei, oamenii cred că cei care se spală cu apă luată din pârâu înainte de răsăritul soarelui vor fi sănătoși tot anul, femeile se rostogolesc pe câmp pentru a avea belșug și tot în scopul atragerii norocului oamenii din Giresun, în dimineața de "Nevruz", imediat după rugăciune aduc apă proaspată din mare sau din pârâuri, cu care stropesc casa și anexele. Există de asemenea și credința că este necesar să intre în casă pășind neaparat cu picirolul stâng. În regiuni precum Tekirdağ
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
își ating ochii de trei ori, crezând că în urma acestui ritual aceștia vor fi la fel de frumoși ca florile, Un alt leac pentru boli sunt și așanumitele navruziye, mâncăruri preparate special pentru aceasta zi. Lumea crede ca cei care gustă în dimineața zilei de Nevruz din acest preparat vor fi feriti de friguri, invaliditate, reumatism și alte boli. În sud estul regiuni Afyon, la 15 kilometri distantă de Emirdağ, se află satul Karacalar, care datorită activităților spirituale pe care le găzduiește își
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
Iacob al II-lea. Dar prezența amiralului englez Arthur Herbert (cunoscut mai mult ca "Lord Torrington") a făcut imposibilă debarcarea la Kinsale și l-a forțat pe amiralul francez să-și ancoreze flota în golful Bantry, pe 10 mai. În dimineața următoare escadra lui Herbert formată din 19 vase de linie, se apropie de francezi. Înțelegând perfect situația, Châteaurenault nu se lasă încercuit în golf și îi conduce pe englezi în largul mării unde se înfruntă timp de patru ore. Bătălia
Bătălia de la Beachy Head () [Corola-website/Science/331855_a_333184]
-
și se îndreaptă spre capul de pod francez. Cavaleriile franceze și olandeze au o întâlnire neconcludentă lângă Fleurus, dar seara cavaleria franceză se retrage pe Velaine și se reunește cu restul armatei la doar trei kilometri de forțele aliate. În dimineața de 1 iulie, Luxembourg mărșăluiește cu trupele sale spre Fleurus. Waldeck a dispus cei 38000 de militari în două linii obișnuite, între satul Heppignies în dreapta și castelul St. Amant în stânga, în timp ce centrul era protejat de malurile râului Orme, ceea ce făcea
Bătălia de la Fleurus (1690) () [Corola-website/Science/331863_a_333192]
-
anti-legionare a regimului lui Carol al II-lea. Planul a fost pus la cale la sfârșitul lui noiembrie 1940, pentru a coincide cu deshumarea rămășițelor pământești ale lui Corneliu Zelea Codreanu și ale altor legionari uciși sub regimul carlist. În dimineața zilei de 27 noiembrie 1940, Madgearu a aflat de la Ion Mihalache și Iuliu Maniu, care îl vizitaseră, despre Masacrul de la Jilava, petrecut în noaptea precedentă. Secretarul său, avocatul Virgil Lărgeanu, l-a vizitat la ora 12, găsindu-l într-o
Asasinarea lui Virgil Madgearu () [Corola-website/Science/331878_a_333207]
-
său, avocatul Virgil Lărgeanu, l-a vizitat la ora 12, găsindu-l într-o stare „sufletească de deprimare”. Conform acestuia, lui Madgearu i se părea abominabil ceea ce se întâmplase, deși nu avusese „”. Madgearu fusese informat și despre ridicarea în aceeași dimineață a foștilor demnitari Constantin Argetoianu, Gheorghe Tătărescu și Gigurtu (a se vedea Tentativele de asasinare asupra foștilor demnitari (Argetoianu, Tătărescu, Gigurtu)). Lărgeanu l-a încurajat, aducându-i aminte lui Madgearu că el însuși fusese închis de regimul lui Carol al
Asasinarea lui Virgil Madgearu () [Corola-website/Science/331878_a_333207]
-
era de 10 centime iar abonamentul pe un an costa 10 franci. A fost tipărit la tipografia „Wellhoff et Roche”. La Paris, ziarul a avut ca directori pe Pavel Brătășanu (Pavel Bratashanu), Constantin Banu, Constantin Mille (directorul ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”) și Emile D. Fagure (redactorul șef al ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”). Sunt publicate texte aparținând lui: Constantin Xeni, Traian Lalescu, George Murnu, dr. N. Lupu, Octavian Goga, Take Ionescu, Thoma Ionescu ș.a. Seria a treia a apărut între 5 august
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
franci. A fost tipărit la tipografia „Wellhoff et Roche”. La Paris, ziarul a avut ca directori pe Pavel Brătășanu (Pavel Bratashanu), Constantin Banu, Constantin Mille (directorul ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”) și Emile D. Fagure (redactorul șef al ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”). Sunt publicate texte aparținând lui: Constantin Xeni, Traian Lalescu, George Murnu, dr. N. Lupu, Octavian Goga, Take Ionescu, Thoma Ionescu ș.a. Seria a treia a apărut între 5 august 1920 și 21 iunie 1921, la București. În această perioadă ziarul
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
de baschet, pe care jucau afro-americani, amintindu-și că odată banda condusă de fratele său, a câștigat de la ei acest teren într-un meci amical. Apoi, el se grăbește acasă să se întâlnească cu Derek, eliberat din închisoare în acea dimineață. Danny se întâlneste cu fratele său. Între timp, în vizită la Derek vine vechiul său prieten Seth Ryan (Ethan Suplee). După o discuție cu membrii familiei, Derek și Seth se duc la o petrecere nazistă, iar Danny începe să scrie
Povestea X a Americii () [Corola-website/Science/331894_a_333223]
-
În vara anului 2006 la Tiraspol au avut loc două explozii în mijloacele de transport public, astfel: o primă explozie a avut loc într-un microbuz (rutieră) în dimineața zilei de 6 iulie, soldându-se cu decesul a 8 persoane și rănirea altor 26, a doua explozie a avut loc într-un troleibuz la 13 august, și a cauzat decesul a 2 persoane și rănirea altor 8. În urma cercetărilor
Exploziile de la Tiraspol din 2006 () [Corola-website/Science/335556_a_336885]
-
rănirea altor 26, a doua explozie a avut loc într-un troleibuz la 13 august, și a cauzat decesul a 2 persoane și rănirea altor 8. În urma cercetărilor penale, nu a fost găsită nicio legătură între cele două cazuri. În dimineața zilei de 6 iulie 2006 la ora 7 și 5 minute a explodat o bombă într-un microbuz, omorând 8 persoane și 26 rănind alte 26 de persoane. Explozia a avut loc atunci când rutiera și un troleibuz au oprit la
Exploziile de la Tiraspol din 2006 () [Corola-website/Science/335556_a_336885]
-
a 5-a de infanterie traversaseră râul și ocupaseră poziții în capul de pod, iar unul dintre regimentele Diviziei a 90-a era în plin proces de traversare. Tancurile și distrugătoarele de tancuri au fost transportate cu pontoane plutitoare în timpul dimineții, iar spre seară a fost deschis traficului greu un pod din pontoane. Până la miezul nopții, unitățile de infanterie reușiseră să preia controlul asupra unui cap de pod cu limitele extinse la peste 5 km spre est. Aceasta a fost prima
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
martie. La Worms, 40 km sud de Mainz, Corpul a XV-lea al Armatei a 7-a a cucerit un cap de pod, a cărui existență a fost sprijinită de cucerirea capului de pod al Armatei a 3-a din dimineața zilei următoare. După înfrângerea rezistenței inițiale a germanilor, Corpul XV a înaintat pe malul estic al fluviului, trebuind depășească doar puncte întărite de mai mică importanță situate în satele din zonă. În noaptea de 23/24 martie, după ce Corpul al
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
a lungul malului fluviului și a așteptat la aproximativ 1,5 km depărtare de oraș. În acest timp, avioanele RAF Bomber Command au lansat aproximativ 1.000 t de bombe asupra localității. Comandourile au luat în stăpânire orașul Wesel până în dimineața zilei de 24 martie, în ciuda persistenței unor focare de rezistență până în seara zilei următoare. Corpurile de armată ale Armatelor a 2-a și a 9-a au declanșat atacul principal în jurul orei 02:00 al zilei de 24 martie, după
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
sud, descoperirea unei breșe în liniile defensive din fața Diviziei a 30-a de infanterie au crescut încrederea aliaților în posibilitatea de reușită a unei străpungeri totale a frontului german până pe 25 martie. După ce atacurile de mică amploare ale aliaților din dimineața zilei de 25 martie au primit un răspuns timid din partea germanilor, comandantul diviziei, generalul maior Leland S. Hobbs, a organizat două grupuri de asalt mobile cu obiectivul pătrunderii în adâncimea teritoriului german. Hobbs nu a luat în considerație însă lipsa
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
au deschis drumul întregului Corp VII, care a preluat ferm controlul asupra teritoriului german ocupat. După o înaintare de peste 70 km fără pierderi, forța mobilă blindată s-a oprit la aproximativ 24 km de obiectivul atacului. La reluarea înaintării în dimineața zilei următoare, aliații au trebuit să încerce să depășească pozițiile germane apărate de elevii unei școli militare de tanchiști SS de la Paderborn. Cadeții germani echipați cu aproximativ 60 de tancuri au rezistat cu fanatism întreaga zi. În fața rezistenței forte puternice
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
brigăzi combinate din cadrul Diviziei a 2-a blindate, care tocmai ajunsese la Beckum, să înainteze spre sud 25 km până la Lippstadt, la mijlocul distanței dintre Beckum și pozițiile Diviziei a 3-a blindate SUA, care nu reușea să mai înainteze. În dimineața zilei de 1 aprilie, elemente ale Diviziilor a 2-a și a 3-a blindate SUA au făcu joncțiunea la Lippstadt, închizând încercuirea regiunii industriale Ruhr și a "Grupului de Armată B" comandată de Model. La începutul lunii aprilie, ofensiva
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
înainteze în mod independent spre Elba. Pe 9 aprilie, atât Armata I cât și cea de-a 9-a ocupaseră capete de pod peste Leine, ceea ce l-a făcut pe Bradley să ordone declanșarea unui atac nerestricționat spre est. În dimineața zilei de 10 aprilie, Grupul de Armată XII a declanșat cu hotărâre înaintarea spre Elba. Cursul Elbei era obiectivul oficial al înaintării aliaților occidentali, dar erau încă numeroși comandanți americani care considerau că obiectivul final trebuia să fie cucerirea Berlinului
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
de 10 aprilie, Grupul de Armată XII a declanșat cu hotărâre înaintarea spre Elba. Cursul Elbei era obiectivul oficial al înaintării aliaților occidentali, dar erau încă numeroși comandanți americani care considerau că obiectivul final trebuia să fie cucerirea Berlinului. Până în dimineața zilei de 11 aprilie, elemente ale Diviziei a 2-a blindate din cadrul Armatei a 9-a au înaintat rapid aproape 120 km până pe malul Elbei la sud de Magdeburg, la doar 80 km de Berlin, într-o demonstrație a capacității
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
americane. Printr-o combinație de manevre de ocolire și de atacuri de noapte, militarii Armatei I au reușit să distrugă sau să ocolească bateriile de tunuri, intrând în cele din urmă în Leipzig, ai cărui apărători au capitulat oficial în dimineața zilei de 20 aprilie. Până la sfârșitul aceleiași zile, unitățile care cuceriseră Leipzigul s-au alăturat restului Armatei I pe malul râului Mulde, unde primiseră ordin să se oprească. Între timp, Armata a 3-a de pe flancul sudic al Grupului de
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]