24,388 matches
-
numite madhab. Fiecare musulman aparține unei școli, problemele pe care le întâmpină fiind soluționate conform preceptelor acesteia.. Conform lui Muhammad ibn Idris as-Shafi, cel care a pus bazele unei noi discipline usul al-fiqh -principiile științelor juridice, dreptul islamic are patru izvoare: Al-kitab - Cartea (Coranul), Sunna profetului; al-qiyas sau analogia și al-ijma sau consensul. ‘’Hanefismul’’ sau școala hanefită, acceptă, pe lângă izvoarele primare ale dreptului canonic (Coranul și sunna), opinia personală rațională (ar.: رأى ra’y). Celelalte școli juridice sunite sunt școala malekită
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
Muhammad ibn Idris as-Shafi, cel care a pus bazele unei noi discipline usul al-fiqh -principiile științelor juridice, dreptul islamic are patru izvoare: Al-kitab - Cartea (Coranul), Sunna profetului; al-qiyas sau analogia și al-ijma sau consensul. ‘’Hanefismul’’ sau școala hanefită, acceptă, pe lângă izvoarele primare ale dreptului canonic (Coranul și sunna), opinia personală rațională (ar.: رأى ra’y). Celelalte școli juridice sunite sunt școala malekită (fondator: Malik bin Abis) - se bazează mai mult pe opinia personală și pe raționamentul prin analogie decât pe sunna
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
poate lua forma unei femei deosebit de atrăgătoare, sau a unei cotoroanțe, în ambele cazuri având însă picioare de cămilă, capră sau măgar, conform relatărilor din diferite zone ale Marocului . Ca și alți ğinni, Aïcha Qandīša preferă să stea în împrejurimile izvoarelor și râurilor, în general în zone întunecoase, umede. În prezent, unii informatori susțin că aceasta poate locui în parcări subterane, garaje, băi publice sau canale de scurgere . Legendele marocane relatează că Aïcha Qandīša are o fire capricioasă, libidinoasă și geloasă
Aïcha Qandisha () [Corola-website/Science/331950_a_333279]
-
mutabil care rezonează în diferite moduri pentru diferite grupuri din sistem, și se pot modifica în funcție de context și de (re)interpretare. Deși dezbaterea publică asupra musulmanilor britanici poartă implicația că identificarea musulmanilor drept musulmani contrazice normele prin care statul-națiune este izvorul principal al identității, modul în care musulmanii împacă diferite componente ale identității lor nu presupune nici o contradicție.
Musulmanii din Marea Britanie () [Corola-website/Science/331982_a_333311]
-
de rezisență distruși de către agenții economici care și-au mărit spațiile comerciale. O altă vunerabilitate o constituie blocurile zgârie-nori care afectează structura de rezistență a clădirilor din jur. O altă vulnerabilitate o constituie vibrațiile metroului. O altă problemă o constituie izvoarele subterane a căror albie a fost deviată de diferite construcții. O altă problemă este vechimea blocurilor. Acestea au o durată de servici: blocurile de beton de circa 100 de ani, cele de cărămidă de aproximativ 80 de ani. De asemenea
Ce ascund blocurile în care locuiesc românii. Un specialist spune adevărul de care autoritățile se tem-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101353_a_102645]
-
foioase, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile cultivate, vii și livezi) încadrată în bioregiunea geografică (continentală a Podișului Getic) aflată la poalele Munților Făgăraș (masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali), ce cuprinde bazinul hidrografic al Văii Vâlsanului (cu afluenții: Izvorul Dimei, Izvorul Popii, Robaia, Toplița, valea Bunești, Valea Zănoguța, Dobroneagu și Valea Cheii). Acesta include rezervația naturală Valea Vâlsanului. Arealul „Valea Vâlsanului” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
naturale, pășuni, terenuri arabile cultivate, vii și livezi) încadrată în bioregiunea geografică (continentală a Podișului Getic) aflată la poalele Munților Făgăraș (masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali), ce cuprinde bazinul hidrografic al Văii Vâlsanului (cu afluenții: Izvorul Dimei, Izvorul Popii, Robaia, Toplița, valea Bunești, Valea Zănoguța, Dobroneagu și Valea Cheii). Acesta include rezervația naturală Valea Vâlsanului. Arealul „Valea Vâlsanului” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
procese de eroziune (îngheț-dezgheț, vânt, spălare, șiroire) desfășurate de-a lungul timpului. Din punct de vedere geologic, Masivul Ciucaș face parte din zona flișului (marnocalcare, gresii, șisturi argiloase) lanțului carpatic al Orientalilor, desfășurată din nord-estul Carpaților Maramureșului și Bucovinei până la izvoarele Văii Dâmboviței și prezintă un areal montan cu o mare variație reliefală, distribuit pe trei niveluri; astfel: Nivelul superior, dezvoltat pe conglomerate alcătuite din șisturi cristaline, calcare, gresii, gnaise, pietrișuri (atribuite erei geologice a cretacicului mediu); Nivelul mijlociu (dezvoltat pe
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
de "Larix decidua" și/sau "Pinus cembra" din regiunea montană; Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene; Păduri relictare de "Pinus sylvestris" pe substrat calcaros; Tufărișuri alpine și boreale; Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium"; Fânețe montane; Izvoare petrifiante cu formare de travertin ("Cratoneurion"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii"); Pajiști calcifile alpine și subalpine
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
studiul carstologiei, respectiv explorarea, cartografierea și cercetarea asupra peșterilor din Munții Apuseni, aproape necunoscute până atunci: Peștera de la Căput, Peștera Buciumul Sucit, Peștera Vântului, Peștera Vadu Crișului, Peștera Șura Mare, Peștera din Peretele Dârnini, Peștera Coliboaia, Avenul de sub Pietruța, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști, Peștera Cetatea Rădesei, Peștera Pojarul Poliței, Peștera Scărișoara, Peștera Huda lui Papară, Vânătările Ponorului, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Avenul de sub Colții Grindului, Peștera Gaura cu Muscă, Peștera Bolii, Peștera Neagră, Peștera Ghețarul de la Vârtop, Avenul
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]
-
asociației. Estimăm la peste 200 de titluri de cărți diverse publicate de Editura Familia în acești 10 ani de activitate. Editura a fost acreditată de , în anul 2013, cu o diplomă de excelență. Din anul 2011, ASILR difuzează anual revista IZVOARE, o chintesența a celor mai bune lucrări ale anului anterior. Este o revista majoră a asociației, un efort comun care pune în evidență marile motive care frământă și interesează scriitorii israelieni moderni: Holocaustul,viața și interacția în Israelul frământat de
Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Română () [Corola-website/Science/331500_a_332829]
-
mare afluent de pe dreapta al Vardarului. Lungimea sa este de 207 km. În Primul Război Mondial, pe malurile lui s-au dus două bătălii și . Izvorăște din zona Țrna Dupka, în apropierea satului , la o altitudine de 760 m. De la izvor și până la satul , Cerna trece prin Demirhisarsko, și apoi, în zona satului prin cea mai mare vale din țară — . Prin Pelagonia, curge pe direcția nord-sud, dar din vecinătatea satului face un cot și se întoarce spre direcția est și nord-est
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
gura de vărsare în râul Vardar, la situl arheologic antic de la , Cerna are caracteristicile unui râu de câmpie. Potrivit descrierilor detaliate ale revoluționarului macedonean în cartea Materiale de studiu al Macedoniei, Cerna începe de la Srt, unde se formează din 3 izvoare de munte: unul coboară de pe muntele Srt și se numește Liska, izvorul ei fiind situat într-o pădure de fagi în localitatea Gospodski Bacila și, deși se află la mare altitudine, are pești, iar sătenii din satele din jur cred
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
are caracteristicile unui râu de câmpie. Potrivit descrierilor detaliate ale revoluționarului macedonean în cartea Materiale de studiu al Macedoniei, Cerna începe de la Srt, unde se formează din 3 izvoare de munte: unul coboară de pe muntele Srt și se numește Liska, izvorul ei fiind situat într-o pădure de fagi în localitatea Gospodski Bacila și, deși se află la mare altitudine, are pești, iar sătenii din satele din jur cred că râul are o legătură subterană cu un lac. Din satul Ilino
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
adună apele de pe versanții văii Jelezneț, și formează râul Zelezneț, deoarece trece prin . Al treilea afluent colectează apele de pe valea între Bigla și dealurile învecinate și se numește Sloeșticika, pentru că trece prin satul . Aceste trei ape au debit redus, pentru că izvoarele sunt slabe, în satul Jelezneț, ele unindu-se într-un râu care se numește Jelezneț. În satul Jelezneț, în râu se varsă și un izvor cu o apă întunecată, tulbure. De la acel izvor, râul capătă numele de Cerna. În satul
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
și se numește Sloeșticika, pentru că trece prin satul . Aceste trei ape au debit redus, pentru că izvoarele sunt slabe, în satul Jelezneț, ele unindu-se într-un râu care se numește Jelezneț. În satul Jelezneț, în râu se varsă și un izvor cu o apă întunecată, tulbure. De la acel izvor, râul capătă numele de Cerna. În satul Jelezneț râul iese dintre munți la Demir Hisar. În acea zonă, primește di partea stângă apele râului Delcikata, care adună apele din Suvo Pole și
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
Aceste trei ape au debit redus, pentru că izvoarele sunt slabe, în satul Jelezneț, ele unindu-se într-un râu care se numește Jelezneț. În satul Jelezneț, în râu se varsă și un izvor cu o apă întunecată, tulbure. De la acel izvor, râul capătă numele de Cerna. În satul Jelezneț râul iese dintre munți la Demir Hisar. În acea zonă, primește di partea stângă apele râului Delcikata, care adună apele din Suvo Pole și de pe versanții de sud-vest ai Strmolului și Slivei
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
construcția a demarat efectiv în 1914. Constructorii germani au hotărât să înceapă perforarea tunelului de la ambele capete, dinspre Sinaia și dinspre Moroieni. Locul de străpungere a Masivului Păduchiosu dinspre Sinaia a fost ales chiar înainte de intrarea în oraș, pe Platoul Izvor, în apropierea cimitirului orașului. Din acest motiv, în presa sau literatura tipărită tunelul este denumit „Izvor”. Lucrările la tunel au fost oprite în august 1914, din cauza Primului Război Mondial, și au fost reluate abia în 1938, după o ședință a Consiliului de
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
capete, dinspre Sinaia și dinspre Moroieni. Locul de străpungere a Masivului Păduchiosu dinspre Sinaia a fost ales chiar înainte de intrarea în oraș, pe Platoul Izvor, în apropierea cimitirului orașului. Din acest motiv, în presa sau literatura tipărită tunelul este denumit „Izvor”. Lucrările la tunel au fost oprite în august 1914, din cauza Primului Război Mondial, și au fost reluate abia în 1938, după o ședință a Consiliului de Coroană care a dispus suplimentarea finanțării. Investiția a fost din nou înghețată în 1939, după izbucnirea
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
nefiind consolidată și lipsind forajele de aerare, ceea ce ar fi dus la acumulări de gaze toxice. În prezent, în fața portalului Moroieni mai există doar culeea podului de acces construit de germani și resturile organizării de șantier a acestora. Chiar dacă Tunelul Izvor se încadrează ca mare lucrare inutilă, el stă în același timp mărturie asupra viziunii curajoase a responsabililor feroviari și a spiritului ingineresc de la începutul secolului trecut. Dacă ar fi fost realizat, Tunelul Izvor ar fi fost cel mai lung tunel
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
organizării de șantier a acestora. Chiar dacă Tunelul Izvor se încadrează ca mare lucrare inutilă, el stă în același timp mărturie asupra viziunii curajoase a responsabililor feroviari și a spiritului ingineresc de la începutul secolului trecut. Dacă ar fi fost realizat, Tunelul Izvor ar fi fost cel mai lung tunel din România. Încă din perioada interbelică a apărut ideea scurtării distanței feroviare dintre București și Transilvania prin realizarea unei linii care să conecteze magistralele CFR 901 (București-Pitești) și 201 (Râmnicu Vâlcea-Podu Olt). Traseul
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
I.L. Caragiale și "Podul de piatră" de Dumitru Radu Popescu. Și-a continuat activitatea publicistică în Israel, colaborând, sub pseudonimele I. Eban, I. Stern și F. Talla, cu cronici literare și artistice în revistele în limba română "Viața noastră", "Adevărul", "Izvoare", "Facla", "Revista mea" și "Orient Expres". A îndeplinit o perioadă și funcția de redactor-șef la "Revista mea", după ce Adrian Zahareanu a vândut revista unui anume Himmelfarb. Într-o recenzie a cărții "Holocaustul uitat" de Ion C. Butnaru, intitulată „Să
Iosif Petran () [Corola-website/Science/336994_a_338323]
-
construcții private. Peșteră are 60 m lungime și 18 m adâncime cu 3 încăperi. Interiorul este acoperit cu cristale albe compuse din gips, calcit și aragonit. Peșteră a fost formată cu 300.000-500.000 de ani în urmă de către un izvor termal în prezent dispărut. Peșteră de cristal a fost imediat pusă sub protecția legii.
Dealul Gellért () [Corola-website/Science/328414_a_329743]
-
este un afluent de stânga al fluviului Nistru, care curge prin Ucraina și Republica Moldova. Își începe cursul din izvorul situat la 6 km spre nord-est de satul Petreuca din Ucraina, la altitudinea de 180 de metri. Râbnița se revarsă în fluviu în regiunea kilometrului 422 de la gura fluviului, lângă orașul Rîbnița. Lățimea râului este de 1-5 m, adâncimea 0
Râul Rîbnița () [Corola-website/Science/328433_a_329762]
-
partid, inginerul Mihai afirmă că pentru a avea o recoltă abundentă este necesar ca plugurile să are la adâncimea potrivită; în ceea ce privește cantitatea insuficientă de apă pentru culturi, el propune construirea unei stații de pompare pentru a colecta apa celor trei izvoare ce treceau prin apropiere și a o folosi la irigații. Ideea colectării apei din cele trei izvoare fusese susținută anterior și de studentul Mircea Abrudan (Dan Puric), dar conducerea comunei o respinsese pe motiv că ar avea costuri prea ridicate
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]