25,496 matches
-
sa, Chaucer nu utilizează personajul feminin doar pentru a ornamenta narațiunea, ci îi dă un rol activ în această poveste de dragoste desfășurată pe fundalul războiului troian. Autorul poate fi privit în Troilus și Cresida, așa cum se întâmpla și în Povestirile din Canterbury, într-o dublă 985 Ibidem, p. 157. 986 Jennifer R. Goodman, art. cit., pp. 420-422. (trad. n.) 266 perspectivă: apărător al femeilor, dar și un misogin temperat, în spiritul tradiției epocii. Încă din secolul al XVI-lea, mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
1007 Ibidem, pp. 202-203. 1008 Ibidem, p. 203. 1009 Ibidem, p. 201. 1010 Ibidem, p. 204. (trad. n.) 1011 G. Boccaccio, Decameronul, vol. I, p. 274. 271 și voturile, se dedau tuturor atracțiilor lumești (III. 1, IX. 2, stareța din Povestirile din Canterbury). Imaginea soacrei răutăcioase se încadrează perfect tot în această tipologie (IV. 8, cele două soacre din Povestirea notarului). Cu adevărat malefice sunt poate, la un prim nivel al lecturii, cele două soacre din Povestirea notarului: mama sultanului, primul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
G. Boccaccio, Decameronul, vol. I, p. 274. 271 și voturile, se dedau tuturor atracțiilor lumești (III. 1, IX. 2, stareța din Povestirile din Canterbury). Imaginea soacrei răutăcioase se încadrează perfect tot în această tipologie (IV. 8, cele două soacre din Povestirea notarului). Cu adevărat malefice sunt poate, la un prim nivel al lecturii, cele două soacre din Povestirea notarului: mama sultanului, primul care o râvnește pe Constanța și pentru care acceptă să se dezică de credința musulmană, și mama lui Alla
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
IX. 2, stareța din Povestirile din Canterbury). Imaginea soacrei răutăcioase se încadrează perfect tot în această tipologie (IV. 8, cele două soacre din Povestirea notarului). Cu adevărat malefice sunt poate, la un prim nivel al lecturii, cele două soacre din Povestirea notarului: mama sultanului, primul care o râvnește pe Constanța și pentru care acceptă să se dezică de credința musulmană, și mama lui Alla, principele păgân, asupra căruia femeia exercită o putere asemănătoare de impunere a unei noi religii - creștinismul. Portretizările
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tău!” 1017 Răul va fi în cele din urmă pedepsit, ambele femei cunoscând un deznodământ binemeritat: sultana, împreună cu supușii, va cădea victimă spiritului vindicativ al creștinilor, iar Donegilda va fi ucisă de propriul fiu, pe care îl 1012 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 149. 1013 Ibidem, p. 150. 1014 Ibidem, p. 152. 1015 Ibidem, pp. 152 153. 1016 Ibidem, p. 151. 1017 Ibidem, pp. 162 163. 272 deposedase, cu viclenie, și de soție și de copil: „Drept care Alla
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
legea mea,/ Îmi pare rău că m-am luat cu ea...” 1019 ), dar dezinvolte și sincere (slujnica Licisca, târgoveața din Bath, Sismonda și mama ei din nuvela a opta a zilei a șaptea) sau rudimentare și urâte (slujnica Cintazza, din povestirea a patra a zilei a opta, are un portret grotesc și acceptă să-și cedeze trupul în schimbul unor daruri primite de la stăpână; la fel și Nuta, tot o servitoare, din ultima istorisire a zilei a șasea: „o fetișcană îndesată și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
negativă, declarativ misogină a lui Boccaccio, vis-à-vis de personajul feminin, apare în Il Corbaccio 1024. Această lucrare, de dimensiuni reduse, atât de sarcastică, este un gest neașteptat venit din condeiul celui care scrisese Decameronul, unde, în cele o sută de povestiri, a dat dovadă de echilibru și de amuzament benign la adresa slăbiciunilor firii umane. Textul poate fi înțeles mai bine ca o remedia amoris, un fel de rămas bun literar luat de la temele amoroase și pline de pasiune ale operelor precedente
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să fim de partea lui Boccaccio cel tânăr împotriva celui ajuns la senectute.” Hermann Hesse, My Belief: Essays on Life and Art, edited by Theodore Ziolkowski, translated by Denver Lindley, Farrar, Straus and Giroux, 1974, p. 303. (trad. n.) 274 Povestirea economului), căreia terminația accio îi completează sensul de „urât” sau „rău”1025. O altă sursă a termenului poate fi regăsită în spaniolul corbacho sau în francezul courbache care desemnează o cravașă, un bici, reliefând astfel faptul că romanul se dorește
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pentru a dezbate apoi problema căsătoriei și a se încheia triumfal cu necesitatea indiscutabilă a iubirii autentice. 1033 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 90. (trad. n.) 1034 Teodolinda Barolini, op. cit., p. 531. (trad. n.) 1035 Alexandru Balaci, op. cit., p. 124. 277 Povestirea nevestei din Bath poate fi subintitulată un fel de „căutare a iubirii”1036, fiindcă cererea bătrânei, care i-a oferit sprijin cavalerului, dezvăluie nu dorința de a deține autoritatea în cadrul menajului asupra soțului, ci de a avea alături un bărbat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o blândă înțelegere față de slăbiciunile acesteia: „Tirană-i pofta n orișice ființă,/ și surghiunește buna cuviință.”1040 Devin apărători ai 1036 Charles A. Owen, op. cit., p. 305. (trad. n.) 1037 Ibidem, p. 306. (trad. n.) 1038 Ibidem. 1039 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 494. 1040 Ibidem, p. 495. 278 cauzei femeii, fie că este virtuoasă și calitățile ei nu sunt apreciate la adevărata măsură („Căci doar bărbații-și caută muieri/ De soi mai prost, părtașe-ntru plăceri,/ Decât nevasta
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Geoffrey Chaucer nu-și exprimă, decât arareori, în mod direct intențiile, „se portretizează pe sine ca un simplu reporter al experienței de viață, care nu este responsabil, deoarece este incapabil să judece problemele de morală și de decență ridicate de povestiri”1043, devine un creator subtil, „ce nu așteaptă să fie înțeles în întregime de toți cititorii săi. Câteva dintre procedeele sale stilistice țin de un complex de cunoștințe pe care puțini cititori le au”1044, simplitatea stilistică este adoptată doar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
află de fapt, prin intermediul naratorilor, în mijlocul acestora (este cazul lui Chaucer, prin naratorul care îi poartă numele). Boccaccio și Chaucer aduc eliberarea dintr-un mediu preponderent teologic, saturat de canoane și precepte constrângătoare (care are ca emblemă angelicul, ce în povestirile lor va cunoaște o demitizare), spre o lume dezordonată, dar firească și pitorească 1048 (aceea a demonicului, ilustrând mai mult dionisiacul sau epicurismul), doi termeni ce constituie, în cadrul abordării noastre, concepte de bază, asupra cărora am insistat în capitolul al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
analizate, au avut un impact hotărâtor asupra celor din jur, iar lipsa educației a fost mereu suplinită prin istețime, cuvintele spirituale, vorbele de duh, glumele ocupă un loc central în fresca socială pe care o propune atât Decameronul, cât și Povestirile din Canterbury. Cu toate privațiunile la care era supus (lipsa unei instrucții reale, instituționalizate, claustrarea, privarea de drepturi, ironizarea), personajul feminin din operele celor doi scriitori domină din umbră o lume pe care bărbații o vor doar a lor. Femeii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
schimbător. Pentru cititori, ele reprezintă doar un mijloc de a face timpul să treacă mai plăcut. Virtutea și durerea devin mijlocitoare ale plăcerii.1054 O lume guvernată de plăcere și ghidată de soartă (așa cum devine cea din Decameronul sau din Povestirile din Canterbury) este nepăsătoare și veselă, dar în 1050 Ibidem, p. 91. 1051 Ibidem, p. 92. 1052 Francesco De Sanctis, op. cit., p. 350. 1053 Ibidem, p. 352. 1054 Ibidem. 284 același timp comică. Donna demonicata atrage simpatia asupra ei mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
impunerii unui comportament adecvat sau spre oferirea unei alternative în a distinge binele de rău. De aici decăderea, demitizarea pe care o cunoaște donna angelicata, de care ne-am preocupat în subcapitolul al doilea al aceluiași ultim capitol. Decameronul și Povestirile din Canterbury reprezintă o imensă imago mundi, o panoramă umană, în toată varietatea sa de personaje și de evenimente 1056, „impresia unică și armonioasă a unei lumi ușuratice și superficiale, îndreptată numai în afară, spre bucuriile vieții, mânată încolo și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
penitent: condamnarea păcatului, corectarea abuzurilor, incriminarea ipocriziei.”1059 Ei au reușit să arate că lumea nu este „o vale a plângerii”, ci un loc al liberului arbitru și al bucuriei de a trăi, al democrației și al diversității. Decameronul și Povestirile din Canterbury nu înfățișează lumi care oferă 1055 Ibidem, p. 353. 1056 Ibidem, p. 356. 1057 Ibidem. 1058 N. S. Thompson, Chaucer, Boccaccio and the Debate of Love..., p. 28. 1059 Ibidem, p. 70. (trad. n.) 285 răspunsuri certe, trebuie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cura di V. Branca, Padova, Liviana, 1958. 15. Idem, Teseida, a cura di A. Limentani, in Tutte le opere, vol. III, Mondadori, Milano, 1974. 16. Idem, Viața lui Dante, traducere de ștefan Crudu, Editura Humanitas, București, 2005. 17. Chaucer, Geoffrey, Povestirile din Canterbury, traducere de Dan Duțescu, studiu introductiv de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Editura Hyperion, Chișinău, 1993. 18. Idem, The Canterbury Tales, Harmondsworth, Middlesex, Penguin, 1973. 19. Idem, The Works of Geoffrey Chaucer, 2nd ed., editor F. N. Robinson, Boston, Houghton Mifflin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
1373, în Petrarch: The First Modern Scholar and Man of Letters by James. Harvey Robinson with Henry Winchester Rolfe, 1898. Reprint by Haskell House Publishers Ltd., 1970, pp. 191-196. B. Literatură de specialitate 1. Adam, Jean Michel, Francoise Revaz, Analiza povestirii, Editura Institutul European, Iași, 1999. 2. Arnold, Matthew, An introduction to The English Poets: Chaucer to Donne, vol. I, edited by Thomas Humphrey Ward, Macmillan and Co., 1889, pp. xviixlvii. 288 3. Auerbach, Erich, Frate Alberto, in Critical Perspectives on
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Literatura populară. Soacra cu treĭ nurorĭ, poveste. IX. 7. Literatura populară. Capra cu treĭ ĭezĭ, poveste. IX. 9. Literatura populară. Punguța cu doĭ banĭ, poveste. IX. 10. Literatura populară. Dănilă Prepeleag, poveste. IX. 12. Povestea porcului X. Moș Nichifor coțcarĭul, povestire glumeață. X. 10. Povestea luĭ Stan Pățitul. XI. 1. Povestea luĭ Harap Alb. XI. 5. Fata babeĭ și fata moșneaguluĭ, poveste. XI. 6 Ivan Turbinca, poveste XII. Povestea unuĭ om leneș XII. Amintirĭ din copilărie, L povestire. XIV. 10. Amintirĭ din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
X. Moș Nichifor coțcarĭul, povestire glumeață. X. 10. Povestea luĭ Stan Pățitul. XI. 1. Povestea luĭ Harap Alb. XI. 5. Fata babeĭ și fata moșneaguluĭ, poveste. XI. 6 Ivan Turbinca, poveste XII. Povestea unuĭ om leneș XII. Amintirĭ din copilărie, L povestire. XIV. 10. Amintirĭ din copilărie. II povestire. XV. 1. Popa Duhu XV. 8. Amintirĭ din copilărie. III. povestire XV. 12. Cincĭ pânĭ, anecdotă XVI. Anecdotă, XVII. Moș Ioan Roată. XVIII. Deasupra tuturor acestor scrierĭ stau Amintirile, prin puternica lor originalitate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
10. Povestea luĭ Stan Pățitul. XI. 1. Povestea luĭ Harap Alb. XI. 5. Fata babeĭ și fata moșneaguluĭ, poveste. XI. 6 Ivan Turbinca, poveste XII. Povestea unuĭ om leneș XII. Amintirĭ din copilărie, L povestire. XIV. 10. Amintirĭ din copilărie. II povestire. XV. 1. Popa Duhu XV. 8. Amintirĭ din copilărie. III. povestire XV. 12. Cincĭ pânĭ, anecdotă XVI. Anecdotă, XVII. Moș Ioan Roată. XVIII. Deasupra tuturor acestor scrierĭ stau Amintirile, prin puternica lor originalitate. Afară de acestea a maĭ scris treĭ articole
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
5. Fata babeĭ și fata moșneaguluĭ, poveste. XI. 6 Ivan Turbinca, poveste XII. Povestea unuĭ om leneș XII. Amintirĭ din copilărie, L povestire. XIV. 10. Amintirĭ din copilărie. II povestire. XV. 1. Popa Duhu XV. 8. Amintirĭ din copilărie. III. povestire XV. 12. Cincĭ pânĭ, anecdotă XVI. Anecdotă, XVII. Moș Ioan Roată. XVIII. Deasupra tuturor acestor scrierĭ stau Amintirile, prin puternica lor originalitate. Afară de acestea a maĭ scris treĭ articole în Curierul D-luĭ Scipione Bădescu pe la 1872. Unul din aceste articole
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
plăcut, și așa una zicea una, alta iarăși alta, tot lăundându-se, numai ca să le iaie; dară cum au rupt-o, au și început munții și dealurile a alerga unul cătră altul și a se izbi cap în cap."93 În povestirile huțule, elementul primordial (focul, aici) prinde viață, deținând taina "sorților" omului: "Solomonca citește semnele pe care flăcările încearcă să i le arate"94, "știe că într-o bună zi focul care îi povestește din vatră se va stinge, pentru totdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
poetice relaționale. Astfel, procesul semantic, care învestește mitul ca discurs polifonic, poate fi reprezentat în felul următor: Interdependența categorială formează nucleul semantic al discursului mitic polifonic: III.1. DISCURSUL MITIC UN DISCURS POLIFONIC Filosofic și antropologic, mitul este considerat "o povestire anonimă aparținând unui corpus de narațiuni transmise oral între membrii unor grupuri sociale cu culturi proprii, aparținând lumii antice și popoarelor de interes etnografic".5 Termenul de mit provine din grecescul mythos care înseamnă "discurs, povestire". La Homer, mitul este
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mitul este considerat "o povestire anonimă aparținând unui corpus de narațiuni transmise oral între membrii unor grupuri sociale cu culturi proprii, aparținând lumii antice și popoarelor de interes etnografic".5 Termenul de mit provine din grecescul mythos care înseamnă "discurs, povestire". La Homer, mitul este cuvântul rostit și ascultat, o strategie, dar și "proiect, ordine, sentință și tactică". La Hesiod, mitul este o revelație, un discurs inspirat, asimilat cu creația poetică. Platon pune în opoziție conceptul de mythos, care desemna "o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]