24,868 matches
-
cu smalț emailat roșu. În partea de sus a medaliei se află un asterisc pentagonal convex. Marginile aversului sunt convexe. Pe reversul medaliei se află în centru stema Republicii Moldovenești Nistrene. Reversul are margini convexe. Medalia este prinsă printr-o ureche de o panglică pentagonală de mătase lucioasă, având o lățime de 24 mm. Panglica are la extremități două benzi roșii cu lățimea de câte 5 mm fiecare și în mijloc trei benzi albastre și două benzi roșii (cele roșii au
Medalia „Pentru servicii excepționale în apărarea ordinii publice” (Transnistria) () [Corola-website/Science/313396_a_314725]
-
sunt gravate pe medalie și acoperite cu un smalț verde. Suprafața reversului medaliei este granulată în relief și are margine. În mijlocul cercului se află inscripția pe o linie: "1991-2001". Înălțimea numerelor este de 4 mm. Medalia este prinsă printr-o ureche de un cadru metalic rectangular, având dimensiunile de 27 x 18 mm. Cadrul este acoperit de o bandă de mătase lucioasă cu lățimea de 24 mm, având culorile steagului național al Republicii Moldovenești Nistrene, astfel: benzile roșii au 9 mm
Insigna „10 ani de la mișcarea de eliberare a femeilor din RMN” () [Corola-website/Science/313406_a_314735]
-
două cercuri se află inscripția "Интернациональная помощь" ("Asistență internațională") dispusă circular pe un spațiu acoperit cu smalț alb. Pe reversul insignei este inscripția: "За оборону Приднестровья" ("Pentru apărarea Transnistriei"). Toate imaginile și inscripțiile sunt convexe. Insigna este prinsă printr-o ureche de un cadru rectangular dintr-un aliaj de aluminiu, care are scobituri pe margini. Suprafața cadrului este împărțită în trei fâșii transversale de dimensiuni egale: două de smalț emailat roșu și una de smalț emailat verde, simbolizând culorile steagului național
Insigna „Asistență internațională” () [Corola-website/Science/313409_a_314738]
-
soției pictorului, Gala, așezată pe un piedestal, cu brațul stâng în jurul unei lebede care își întinde ciocul spre ea, dând impresia, pe de o parte, că are intenția să o sărute, iar pe de alta, că îi șoptește ceva la ureche. Diferite obiecte, printre care o carte, un echer, două taburete și un ou plutesc în jurul figurii principale. Pentru a localiza imaginea, în fundal, pe ambele laturi ale tabloului, sunt reprezentate stâncile Capului Norfeu, situat pe Costa Brava în Catalonia). Tabloul
Leda atomica () [Corola-website/Science/313444_a_314773]
-
exaltează pe Gala, zeița metafizică și am reușit să creez 'spațiul suspendat"". Convingerile catolice ale lui Dali permit și alte interpretări ale tabloului, care poate fi considerat ca o interpretare a Bunei Vestiri. Lebăda pare să-i șoptească Ledei la ureche o prevestire a viitorului ei, o posibilă referire la legenda conceperii lui Iisus Christos, realizată prin suflul Sfântului Duh intrând în urechea Fecioarei Maria. Leda se uită direct în ochii lebedei având expresia că înțelege misterul la care participă.
Leda atomica () [Corola-website/Science/313444_a_314773]
-
tabloului, care poate fi considerat ca o interpretare a Bunei Vestiri. Lebăda pare să-i șoptească Ledei la ureche o prevestire a viitorului ei, o posibilă referire la legenda conceperii lui Iisus Christos, realizată prin suflul Sfântului Duh intrând în urechea Fecioarei Maria. Leda se uită direct în ochii lebedei având expresia că înțelege misterul la care participă.
Leda atomica () [Corola-website/Science/313444_a_314773]
-
IUCN. Specii de mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes"), mistreț ("Sus scrofa"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcan pitic ("Sorex
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
Rupicapra rupicapra"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes"), mistreț ("Sus scrofa"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcan pitic ("Sorex minutus"), șoarece pitic ("Micromys minutus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), sau chițcan de munte ("Sorex alpinus
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care: șase mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", lupul ("Canis lupus"), râsul ("Lynx lynx"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteini") și liliacul comun ("Myotis myotis"); trei amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), un pește din specia "Cottus gobio" (zglăvoacă), precum și cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii, o nevertebrată din specia "Odontopodisma rubripes". La nivelul
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcanul
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), cerb lopătar ("Dama dama"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigea"), veveriță ("Sciurus carolineansis"), orbete ("Nannospalax leucodon"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul târziu ("Eptesicus serotinus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul de ziduri ("Vespertilio murinus"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), șoarece săritor de pădure ("Sicista betulina"); Păsări
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); printre care: cinci mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", lupul ("Caniș lupus"), râsul ("Lynx lynx"), liliacul cu urechi lațe ("Barbastella barbastellus") și liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); un amfibian cunoscut sub denumirea populară de ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și trei specii floristice rare: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula serrata") și ligularia ("Ligularia sibirica"). Floră
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); printre care: cinci mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", lupul ("Caniș lupus"), râsul ("Lynx lynx"), liliacul cu urechi lațe ("Barbastella barbastellus") și liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); un amfibian cunoscut sub denumirea populară de ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și trei specii floristice rare: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula serrata") și ligularia ("Ligularia sibirica"). Floră ariei protejate are în componență specii vegetale
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
de mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", lupul ("Canis lupus"), râsul ("Lynx lynx"), vidra de râu ("Lutra lutra"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul de iaz ("Myotis dasycneme"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii") și liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"); un amfibian din specia "Bombina variegata", cunoscut sub denumirea populară de ivoraș-cu-burta-galbenă; nouă specii de pești: zglăvoacă ("Cottus gobio"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), petroc ("Gobio kessleri"), dunăriță ("Sabanejewia aurata
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică);astfel: șase specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum") și liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); trei specii de pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio") și dunăriță ("Sabanejewia aurata"); precum și șapte specii de nevertebrate: rădașca (" Lucanus cervus"), cosașul transilvan ("Pholidoptera
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
în componență 14 specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos", lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), vidra de râu ("Lutra lutra"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteini"), liliacul cu potcoavă a lui Blasius ("Rhinolophus blasii"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii") și liliacul cu picioare lungi ("Myotis capaccinii"); o
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteini"), liliacul cu potcoavă a lui Blasius ("Rhinolophus blasii"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii") și liliacul cu picioare lungi ("Myotis capaccinii"); o reptilă și un amfibian: broasca-țestoasă de uscat ("Testudo hermanni") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); șase specii de pești: porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
vitis-idaea"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște, de stâncărie, de mlaștină), dintre care unele foarte rare și protejate prin lege sau endemice pentru această zonă. Specii floristice: angelica ("Angelica archangelica"), unghia păsării ("Violă dacica"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), mlăștinița (cu specii de "Epipactis atrorubens" și "Epipactis helleborine"), ghințura punctata ("Gențiana punctata"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), o orhidee din specia "Gymnadenia odoratissima", buhai ("Listera
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Printre speciile faunistice semnalate în arealul parcului se află șapte mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), vidra de râu ("Lutra lutra"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu picioare lungi ("Myotis capaccinii") și liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"); trei specii de amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus
Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” () [Corola-website/Science/313783_a_315112]
-
cu mustăți ("Myotis mystacinus"), liliacul de seară ("Nyctalus noctula"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul urecheat cenușiu ("Plecotus austriacus"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros); Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
de nerespectarea palierelor de decompresie. Aceste accidente apar la un interval de timp scurt după ieșirea scafandrului din apă. Simptomele caracteristice apar în primele minute după revenirea la presiunea atmosferică: Sunt accidente de decompresie care afectează sistemul vestibular la nivelul urechii interne. Scafandrul prezintă amețeli mai mult sau mai puțin violente și asociate cu stări de vomă și mai rar, chiar surditate. Acest accident se mai numește și „rău de adâncime”. Accidentele de decompresie cu tulburări respiratorii survin prin degajarea de
Accident de decompresie () [Corola-website/Science/313793_a_315122]
-
conform cărora inima era sursa conștiinței nu s-au modificat pînă în timpul lui Hippocrate. El a fost primul care a crezut despre creier ca pe lîngă implicare sa în procesul senzorial, deoarece cele mai multe din organele specializate în aceasta (ex: ochii, urechile, limba) sînt localizate în cap foarte aproape de creier, creierul este responsabil și pentru inteligentă. Aristotel, cu toate acestea. credea că inima este centrul inteligenței iar creierul servea ca și mecanism de răcire pentru sînge. Acest model a fost acceptat pînă
Neuroștiințe () [Corola-website/Science/313878_a_315207]
-
propagării undei de șoc sub apă, acestea fiind ficatul, rinichii și splina. Părțile corpului care sunt cel mai afectate de propagarea undei de șoc sub apă sunt cele care conțin aer și anume plămânii, intestinele, stomacul și capul (sinusuri și urechi). Acestea sunt supuse efectelor de rupere și perforare sub acțiunea undei de șoc. Simptomele prezentate de către scafandri expuși la unde de șoc pot fi:
Tăiere subacvatică () [Corola-website/Science/313939_a_315268]
-
segmente. Oasele care formează scheletul uman pot fi fuzionate cu alte oase, cu oase primare formate în timpul vieții intrauterine sau se pot articula cu un singur os sau deloc. Oasele craniului sunt exemplul perfect pentru articulații fixe multiple, cele din urechea mijlocie ca articulații singulare, iar osul hioid ca nearticulat, fiind înconjurat doar de mușchi și ligamente. Oasele pelviene, coxalul (os pereche care împreună cu sacrococcigele formează centura pelviană), reprezintă oasele evoluate din oasele primare intrauterine, acesta fiind format din ilium, ischium
Schelet uman () [Corola-website/Science/314817_a_316146]
-
satului, pe o mică colină. A fost construită în anul 1739. Localitatea Filea de Jos este situată la o distanță de 27 km de Cluj-Napoca, pe direcția Făget-Sălicea-Ciurila. Numele satului Filea de Jos provine din cuvântul maghiar Alsöfüle care înseamnă „Urechea de Jos”, iar prima datare apare într-un document din anul 1450. Forma actuală a numelui apare scrisă în anul 1854, după ce în decursul timpului o avem consemnată sub diferite forme ale limbii maghiare sau germane. Parohia Ortodoxă din Filea
Biserica de lemn din Filea de Jos () [Corola-website/Science/314892_a_316221]