24,998 matches
-
șarpe și Eva; 5) vicleșugul (răufăcătorul încearcă să-și înșele victima pentru a o stăpîni) este utilizat de șarpe, care ia chipul celui mai înțelept dintre animale; 6) complicitatea (victima se lasă înșelată, ajutîndu-și fără să vrea dușmanul) vizează plecarea urechii de către Adam și Eva la îndemnurile aparent justificate ale lui Satan; 7) încălcarea (interdicția este nerespectată)17 se concretizează prin simbolica mușcătură din mărul interzis de către Adam și Eva; actul arhetipal al înșelăciunii (avînd ca formă particulară minciuna) și toate
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sau, cu alte cuvinte, existența noastră omenească oscilează fundamental între rău și minciună, pe de o parte, între bine și adevăr, pe de altă parte. Dacă plasarea în cea dintîi ipostază este "genetică", fiind moștenită de la protopărinții care au plecat urechea la șoapta lui Satan, cea din urmă este rezultatul actului spiritual deliberat, de alegere liberă, în consens cu harul cu care Dumnezeu i-a înzestrat pe oameni. De data aceasta, adevărul se ascunde în binele libertății de alegere. Putem constata
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mai adesea de un la fel de cunoscut adagiu: "Perseverare diabolicum est". O dată mai mult, amintirea păcatului originar este actualizată cu acest prilej; căci, poate Dumnezeu ar fi trecut cu vederea cel dintîi păcat al cuplului uman acela de a fi plecat urechea la insinuările șarpelui și la îndoiala sugerată de acesta cu privire la intențiile Creatorului dacă omul nu ar fi persistat în greșeală și nu ar fi mușcat din mărul cunoașterii binelui și răului, a adevărului și a minciunii. Faptul că descendenții perechii
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
că nu ucide sau nu fură pentru binele familiei sale, ci refuză chiar să mintă, să înșele, să bîrfească sau să lezeze drepturile celorlalți în alte moduri. (du Boulay 1976:392) Acestea erau normele acceptate; însă în practică "trasul cu urechea, bîrfa la adresa vecinilor, inventarea unor explicații grosolane, minciuna spusă în scopul de a distruge reputația altuia" erau fapte obișnuite, acceptate ca strategii justificabile pe care oricine avea dreptul să le folosească pentru a-și apăra secretele personale și a le
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
din cuvintele/ structurile subliniate în textele de mai jos: (a) "Ion începu să se mire: Cum?! Nu vrei nici să mănânci?! Și asta-i încă una... Bre! bre! Așa lighioaie îndărătnică încă n-am văzut! Și Ianoș își tremura o ureche, făcând semne prietenului din cerdac" (Mihail Sadoveanu, Ianoș Năzdrăvan) (b) "Dară vulpea n-avea timp de vorbă. Rupea și înghițea ca de frica morții. După ce isprăvi, începu a-și linge mustățile și, întorcându-se spre arici, îi zise: Ce ziseși
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
g) "Ce mai chiu și chef prin ramuri / Se-ncinsese-atunci! / Numai frați, și veri, și neamuri / De-ar fi fost umpleau o țară! Dar așa, că se-adunară / Și străini din lunci!" (George Coșbuc, Nunta în codru) (h) "Două scufii cu urechi / Și târligi două părechi, / Mânicere și pieptare. / Mult de lucru nu mai are. // Ghemul când i-l ia pisica, / Iar se supără bunica. / Tocmai pe subt un dulap / Fuge câte un ciorap." (Tudor Arghezi, Darurile) Motivați scrierea cuvintelor cu m
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
neam, s-a, cam, cor, dea, i-au, ia, l-a, m-ai, nai, n-a, nor, cea, al, ai, s-ar, tei. Formulați enunțuri cu omografele cuvintelor subliniate în textele de mai jos: (a) "Vai, bunicuța, da' de ce ai urechi atât de mari? Ca să te pot auzi mai bine." (Frații Grimm, Scufița Roșie) (b) "Dănuț avea în schimb o față copilăroasă, cu toate că în jurul ochilor i se inelau, viorii, cearcănele dragostii." (Ionel Teodoreanu, La Medeleni) (c) ,,Din văzduh cumplita iarnă cerne
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
leneș) (b) "Ea își înfigea furca cu caierul de in în brâu și începea să tragă și să răsucească un fir lung și subțire. Eu mă culcam pe spate și lăsam alene capul în poala ei. Fusul îmi sfârâia pe la urechi. De sus mi se părea că se scutura o ploaie albastră." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) (c) "Izgonită din trup, copilăria stăruia delicat în rotunjimea lină a obrajilor, în puritatea feminină a bărbiei și a gâtului, și în entuziasmul fraged al
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
își aduseră aminte de acea dimineață ciudată. Mai întâi, li se dădu pentru prima dată voie să vină jos, în sufragerie, la cafea." (P. L. Travers, Mary Poppins) (b) "Cine sunt? Neghiniță, gândul lumii. De mic ce sunt, pătrund în urechile oamenilor și-i ascult cum gândesc. Adineauri eram în urechea ta a dreaptă, apoi am trecut în a stângă, ș-am râs de m-am prăpădit când am văzut ce-ți trece prin minte..." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Neghiniță) (c) " Da' bine
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se dădu pentru prima dată voie să vină jos, în sufragerie, la cafea." (P. L. Travers, Mary Poppins) (b) "Cine sunt? Neghiniță, gândul lumii. De mic ce sunt, pătrund în urechile oamenilor și-i ascult cum gândesc. Adineauri eram în urechea ta a dreaptă, apoi am trecut în a stângă, ș-am râs de m-am prăpădit când am văzut ce-ți trece prin minte..." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Neghiniță) (c) " Da' bine, moșnege, când ai venit în cela rând, parcă erai în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-i mămuca. Eu o cunosc de pe glas; glasul ei nu-i așa de gros și de răgușit, că-i mai subțire și mai frumos!" (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) (b) " Și bunica spunea, spunea înainte, și fusul sfâr-sfâr pe la urechi, ca un bondar, ca acele cântece din burienile în care adormisem de atâtea ori." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) (c) "Frumușel cățel aveți, zic eu cocoanii, după câteva momente de tăcere; da' rău! Aș! nu e rău, zice cocoana; până se
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
propoziție secundare din textele de mai jos și precizați prin ce părți de vorbire sunt realizate: (a) " Apoi capra iese și se duce în treaba ei. Iar iezii închid ușa după dânsa și trag zăvorul. Dar vorba veche: Păreții au urechi și fereștile ochi". Un dușman de lup ș-apoi știți care? chiar cumătrul caprei, care de mult pândea vreme cu prilej ca să pape iezii, trăgea cu urechea la păretele din dosul casei, când vorbea capra cu dânșii." (Ion Creangă, Capra
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
iezii închid ușa după dânsa și trag zăvorul. Dar vorba veche: Păreții au urechi și fereștile ochi". Un dușman de lup ș-apoi știți care? chiar cumătrul caprei, care de mult pândea vreme cu prilej ca să pape iezii, trăgea cu urechea la păretele din dosul casei, când vorbea capra cu dânșii." (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) (b) "Am ieșit puțin la soare, / Zise melcul surâzând... / În căsuța-mi de sidef / Nu mă ninge, nu mă plouă, / Nu m-atinge-un strop de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
într-un sfârșit, descoperi un drum. Iar drumurile, toate, duc spre oameni." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Transcrieți elementele introductive ale propozițiilor subordonate din textele de mai jos și precizați-le valoarea morfologică: (a) "Se duse binișor și intră în urechea cărturarului care zicea că știe măruntaiele omului și leacurile bolilor. Ăsta se gândea nu la sfat, ci că-i plăcea inelul împăratului. Așa află, pe rând, că unul se gândea la o cucoană frumoasă, că altul se gândea cam ce
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
s-au înțeles dar între dânșii ca peste noapte, când doarme, să meargă unul dintre dânșii și să-i toace cu buzduganul în cap ca nici "hâc!" să nu mai zică. Omul însă, trecut acum prin multe, a tras cu urechea, și cuminte, cum se făcuse, a luat troaca de la porci și-a pus-o în locul lui în pat, iară el s-a pitit frumușel sub pat și-a-nceput să sforăie din greu." (Ioan Slavici, Spaima zmeilor) (e) "Mă întreb
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Îl sărută. Cum mănânci tu, Neghiniță al maicăi? Eu? Eu mă satur din fum. Până acum am mâncat la mese împărătești fără să știe nimeni. Și ce-am mai râs când ceilalți tremurau înaintea împăraților, iar eu mă plimbam prin urechile lor și le aflam gândul. Bine o fi de ei, Neghiniță mamă..." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Neghiniță) (e) "Domnișoara Ciocârlie se întoarse spre ea și o privi cu trufie. De unde știi dumneata ce spune câinele meu, dacă-mi dai voie să
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu surorile și frații cei mai mici când se duceau părinții la muncă, vedea de dânșii, îi muștruluia și îi povățuia să fie mai cu răbdare, mai îngăduitori, ca să nu se amărască până într-atât părinții. Dară, bate toba la urechea surdului. Adecă, de! Ce să zici? Ar fi fost și ei, poate, mai îngăduitori, și mai cu răbdare, dară burta le da ghies și îi făcea de multe ori să fie neînțelegători." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (e) "Săracul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și nemișcată ca o făclie, se uită după umbra șchioapă cum se ducea, se tot ducea, mică, mai mică, și mai mică, până ce se înecă în ceața depărtării. Apoi, fără să mai simtă ceva, afară de un vuiet adânc, adânc, în fundul urechilor, intră în iatacul de cleștar, se trânti în pat și începu să plângă." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Poveste) Formulați enunțuri în care complementul circumstanțial de loc să fie exprimat prin: (a) pronume personal propriu-zis precedat de prepoziție; (b) substantiv în cazul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
faci, că de multe primejdii m-a scăpat și pe mine în tinerețile mele! Na-ți acum și pielea asta de urs, că ți-a prinde bine vreodată." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (f) ,,Auraș, păcuraș / Scoate-mi apa din urechi / Că ți-oi da parale vechi. / Scoate-mi-o din amândouă / Că ți-oi da parale nouă." (g) " Atunci se învoiră să se ia la luptă dreaptă, / și se luptară / și se luptară, / zi de vară / până seară; iară când
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tu ala ghe colo... Spune-ne tu doară: ce iaște ființă și ce iaște lucru, mă? Elevul: Lucrul, dom'le, este care nu mișcă, și ființă pentru că mișcă! [...] Profesorul (foarte nemulțumit și repetând definiția): Muzica iaște aceea care ne gâghilă urechile într-un mod plăcut... (pântre dinți, aparte, școlarului:) Ia sama doară să nu ți le gâghil eu ție într-un mod neplăcut! Se aude clopotul de ieșire.) Inspectorul (se ridică; copiii fac și ei ca inspectorul): Domnule profesore, sunt foarte
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Zâna Florilor... Auzisem prin vis. Pleoapele-mi cădeau încărcate de lene, de somn, de mulțumire. Și mă simțeam ușor, ca un fulg plutind pe o apă care curge încet, încetinel, încetișor... Și bunica spunea, spunea înainte, și fusul sfâr-sfâr pe la urechi, ca un bondar, ca acele cântece din buruienile în care adormisem de atâtea ori. Și împăratul a încălecat pe calul cel mai bun... " (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) Cerințe: 1. Indicați, prin rescriere, vocalele și semivocalele din cuvintele: știu, calul. 2
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
două, haț! pe ied de gât, îi rătează capul pe loc și-l mănâncă așa de iute și cu așa poftă, de-ți părea că nici pe-o măsea n-are ce pune. Apoi ridică chersinul binișor, înșfacă iedul de urechi și-l flocăiește și-l jumulește și pe acela de-i merg petecele!..." (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) Bibliografie selectivă Academia Română. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" (1998). Dicționarul explicativ al limbii române. Ediția a II-a. București
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
experimentare și autenticitate, cu îndrăzneală și curaj. PROVIZORATUL: CARISMĂ REGENERABILĂ A trăi în provizorat nu înseamnă să «trăiești de pe o zi la alta», ci înseamnă să-ți contextualizezi propria trăire și fidelitate la un nivel din ce în ce mai amplu. Trebuie să ciulești urechile, ca și cum ar fi două ferestre: una deschisă spre trecut, iar cealaltă îndreptată spre viitor, lăsând ca aerul vieții să circule, să încânte, să dinamizeze. Fratele Roger Schutz, aproape cu jumătate de secol în urmă, vorbea despre starea de provizorat, care
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
opinia lui Matt Sleat (din "What Is Realism For? Recovering the Intellectual Context of Political Realism", Draft, 2015, https://sheffield.academia.edu/ MattSleat, p. 1), potrivit căreia adoptarea realismului "îi va permite teoriei politice normative să ajungă în sfârșit la urechile celor care se ocupă cu proiectarea și implementarea politicilor publice și să se bucure de "impactul" în lumea reală pe care și l-a dorit dintotdeauna", pare una cu totul naivă (și - aș adăuga - cu totul surprinzătoare pentru cineva care
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
fără început iar probele ar-heologice dovedesc fără putință de tăgadă că pe toriștea noastră omul a început să-și confecționeze unelte în urmă cu 70(șapte zeci) de milenii!!! Geții nu sînt urmașii năvălitorilor indo-europeni cum ne zumzăie frumos la ureche mulți dascăli ai neamului nostru. Făcătura odioasă a indoeuropenismului a fost demascată de către istoricii englezi coordonați de către Rapson E. J. prin lucrarea Cambridge history of India, At the University Press, Cambridge, apărută în anul 1922, în 8 volume, însă istoricii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]