25,049 matches
-
istoriei evreilor este în principal legat de Semiluna Fertilă. Acestă istorie începe cu acei oameni, care au ocupat zona situată între râurile Nil, Tigru și Eufrat. Înconjurat de vechi culturi în Egipt și Babilon, prin deșerturile Arabiei, și mărginit de dealurile Asiei Minor, Canaanul (aproximativ corespunzătoare Israelului modern, teritoriilor palestiniene, Iordaniei și Libanului), a fost un punct de întâlnire a civilizațiilor. Terenul a fost traversat de rute comerciale vechi, stabilite și porturi importante în Golful Akaba (Eilat) și coasta Mării Mediterane
Istoria evreilor () [Corola-website/Science/325864_a_327193]
-
est muntele este delimitat de râul Kidron, care îl separă de lanțul Muntelui Măslinilor. La vest este mărginit de Valea Centrală (Hagay Hamerkazí), iar la nord de râul Nahal Beit Zeta. La marginea de sud se află o prelungire a Dealului Ofel, din care se ramifică colina Orașului lui David. Ca urmare a construcției esplanadei Muntelui Templului în secolul I î.e.n. în vremea regelui Irod, traseul topografic originar al muntelui a dispărut aproape cu desăvârșire, fiind „îngropat” dedesubtul ei și în spatele
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
Străvechi și Peștera cu Gheață, fiind marcat cu cruce roșie. De la poiana aflată deasupra abatajului nordic al carierei de travertin de lângă Poiana Zânelor, se merge pe bifurcația marcată cu triunghi roșu spre Peștera Urșilor. În imediata apropiere a acesteia în deal, se poate urca la punctul de belvedere de deasupra (marcaj punct roșu). În vale se coboară spre Valea Vinului, ieșirea făcîndu-se lîngă DN15 spre centrul Borsecului de Jos. Aspectul este cel al unor culoare înguste cu aspect de defileu care
Grota Urșilor () [Corola-website/Science/325067_a_326396]
-
carpio), somnul (Silurus glanis , știuca (Esox lucius). "Solurile" sunt fertile, din clasa argiluvisoluri; acestea au că diagnostic orizontul ( B+) îmbogățit în argilă migrata care formează pelicule cu fetele verticale și orizontale ale agregatelor structurale. Argiluvisolurile sunt soluri specifice regiunilor de deal și podiș și câmpiiilor piemontane acoperite cu vegetație de pădure de foioase. Solurile brun-roșcate s-au format pe un relief plan de câmpii interfluviale largi, într-un climat temperat-continental cu temperaturi medii anuale de 10 - 11 °C și precipitații medii
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
Capri. Cel mai semnificativ obiectiv din localitate este Villa Sân Michele. Compozitorul francez Claude Debussy a fost un vizitator obișnuit la Anacapri. El chiar și-a numit unul dintre preludiile sale la prima carte, No.5 ""Leș collines d'Anacapri"" (Dealurile din Anacapri), în semn de omagiu pentru comunitate. Există un serviciu de autobuz care face legătura printr-un drum în serpentina de la Marină Grande și Capri către Anacapri. Una dintre atracțiile turistice din Anacapri este telescaunul ("seggiovia") care urcă până la
Anacapri () [Corola-website/Science/325130_a_326459]
-
înțeles ca și grecescul "Kraniou Topos", anume "locul craniilor" ("calva" în latină însemnând "craniu", "țeastă", explicația numelui fiind după Sfântul Ieronim datorată craniilor dezgropate care punctau peisajul; o teorie tardivă (secolul al XIX-lea pune mai degrabă numele pe seama formei dealului pe care se află acest loc al execuției criminalilor în Ierusalimul perioadei romane. Istoricii subliniază totuși că pentru evrei termenul aramean "Golgota" desemna nu numai un singur astfel de loc de execuție a condamnaților, ci orice astfel de loc situat
Golgota () [Corola-website/Science/325156_a_326485]
-
I se deschide astfel drumul perfecționării universitare. Puternic impresionat de lecturile geografice ale lui Ion Simionescu,de care aflase și pe care le citise în anii de liceu,la care se adaugă dragostea pentru natură minunată a locurilor natale cu dealuri,vai și lunci,codrii și câmpuri roditoare îl fac să se înscrie,ca stundent,la secția de Geografie a Universității din Iași,unde Ion Simionescu era profesor,obținând,în urma unui concurs și dreptul de a locui gratuit în cămin. La
Ion Gugiuman () [Corola-website/Science/325168_a_326497]
-
Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) apare sub numele de "Szind". Altitudinea medie: 454 m. În afară de calcar, la Sândulești au mai existat în trecut exploatări la zi de gips, bentonit și caolin. Gipsul a fost exploatat în cariera din zona Buna (dealul Hedeșcău), iar bentonitul în cariera din zona dealului Raus/Ravasz - Pordei. 1. Ape curgătoare<br> Teritoriul satului este străbătut de Valea Săndulești și Valea Pordei. Valea Sândulești se formează prin unirea Văii Sândului Mic (pârâul Zisok) cu Valea Sândului Mare
Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/325224_a_326553]
-
de "Szind". Altitudinea medie: 454 m. În afară de calcar, la Sândulești au mai existat în trecut exploatări la zi de gips, bentonit și caolin. Gipsul a fost exploatat în cariera din zona Buna (dealul Hedeșcău), iar bentonitul în cariera din zona dealului Raus/Ravasz - Pordei. 1. Ape curgătoare<br> Teritoriul satului este străbătut de Valea Săndulești și Valea Pordei. Valea Sândulești se formează prin unirea Văii Sândului Mic (pârâul Zisok) cu Valea Sândului Mare (pârâul Chereborz-Kerekborza). 2. Ape stătătoare<br> La sud
Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/325224_a_326553]
-
tunul atunci când generalul Jouvet folosește artileria în apropierea unei trecători montane pe unde partizanii trebuiau să treacă pentru a ajunge la Avila. Cu ajutorul populației locale, ei reușesc să traverseze trecătoarea cu tunul, deși acesta este grav avariat la coborârea unui deal. Tun este ascuns într-o catedrală unde este reparat, fiind nevoie să fie deghizat ca o piesă decorativă în timpul celebrării religioase de Paști. Ofițerii francezi sunt informați cu privire la prezența tunului, dar, cu toate acestea, tunul a fost mutat în momentul
Mândrie și pasiune () [Corola-website/Science/325232_a_326561]
-
Dumitrașcu Lădescu vinde o moșie serdarului Vlasto. Satul OLTEANCA -este cel mai vechi sat al comunei, fiind atestat documentar la 20 iulie 1526, cănd Radu de la Afumați conferă lui Dobre al Neagăi și altora, Moșia Olteanca și toată Pesceana, din dealul Peșcenii până la hotarul Cermegeștilor.[ Documenta Romaniae Historica- Țara Românească vol.III, doc.nr.26. Satul nu mai apare,în documente,până în anul 1893, când îl găsim , menționat, ca mahala a satului Măldărești. Ca etimologie a numelui,Iorgu Iordan îl pune
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
se va alipi com. Dejoi. Satul PĂSCULEȘTI - În anul 1795 localitatea era o mahala a satului Ciumagi. Denumirea vine, cel mai probabil, de la numele Păscu, foarte frecvență în zonă.Aparține de com. Lădești după Legea administrativă din sept. 1950. Satul DEALUL CORNII - În documentul din 2 sept.1580 al domnitorului Mihnea Turcitu v.v se spune că„Peste Cerna, spre răsărit,în capul Cornii s-a însemnat un stejar ca semn de hotar”. Denumirea vine de la numele Cornea, probabil proprietarul dealului
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
DEALUL CORNII - În documentul din 2 sept.1580 al domnitorului Mihnea Turcitu v.v se spune că„Peste Cerna, spre răsărit,în capul Cornii s-a însemnat un stejar ca semn de hotar”. Denumirea vine de la numele Cornea, probabil proprietarul dealului de lângă sat.
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
Milostea - Obislavul, care face racordul între drumurile naționale Drăgășani - Tg. Jiu și Rm. Vâlcea - Tg. Jiu. (Ibidem ). Comuna Grădiștea are o suprafață de 4814 ha din care 1504 ha pădure și 1362 ha teren agricol. Ca forme de relief, predomină dealurile și văile, fiind o comună de zonă colinară. (Ibidem ). Clima este temperat continentală, cu o temperatură medie anuală de 10, 4 0C. Cea mai joasă temperatură a fost înregistrată în ianuarie 1942, minus 350C iar cea mai ridicată în iulie
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
ca unitate geomorfologică, face parte din Platforma Oltețului, treaptă a Podișului getic. Structura solului este formată din sedimente de rezistență diferită (argile, marne, pietrișuri, nisipuri, etc. ) depuse pe un fundament cristalin de tip carpatic în ultima parte a pliocenului. (Ibidem ). Dealurile din stânga și dreapta râului Olteț, sunt ferăstruite transversal de numeroase pârâiașe care vara seacă. Dealurile sunt acoperite de păduri de foioase în care predomină specii de Querus Q. Robur = stejar, Q. Frainetto = gârnița, Q. Ceris = cerul, Ulmus foliace = ulmul, Fraxinus
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
formată din sedimente de rezistență diferită (argile, marne, pietrișuri, nisipuri, etc. ) depuse pe un fundament cristalin de tip carpatic în ultima parte a pliocenului. (Ibidem ). Dealurile din stânga și dreapta râului Olteț, sunt ferăstruite transversal de numeroase pârâiașe care vara seacă. Dealurile sunt acoperite de păduri de foioase în care predomină specii de Querus Q. Robur = stejar, Q. Frainetto = gârnița, Q. Ceris = cerul, Ulmus foliace = ulmul, Fraxinus excelsior = frasin, Rubinia pseudacacia = salcâm, Fagus silvestis = fagul și alte specii de arbori. Dintre speciile
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
care se găsesc în pădurile din comună putem aminti: păducelul ( crategus monogina ), alunul ( corilus avellana ), socul sălbatic ( sambucus nigra ) iar ca subarbuști putem aminti rugul ( rugus cereus ), măceșul ( roza canina ), etc. În poienile din pădurile comunei, pe văile și versanții dealurilor cresc o mulțime de specii de plante din care unele sunt plante medicinale: coada șoricelului ( Alchilleia millefolium ), sunătoarea ( Hipericum Perfoliatum ), coada calului ( Ecvizetum sp. ), trei frați pătați, etc.. Primăvara înfloresc viorelele, Cocorăii ( Eritronum Den cansis ), tămâioarele și altele. În luncile
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
care băltește apa cresc specii de arbori adaptate pentru aceste condiții: Plopul ( populus alba ), salcia ( salix sp. ) și arinul. Dintre arbuști putem menționa răchița albă și roșie, sângerul ( cornus sangvineea), lemnul câinesc ( Ligustrum vulgare) etc. În văile pârâurilor ce traversează dealurile cresc spontan plante foarte căutate pentru fructele lor aromate cum ar fi murul și fragul. În locurile mlăștinoase cresc plante specifice acestor terenuri ca papura și țipirigul. Dintre plantele cultivate din cele mai vechi timpuri putem aminti grâul, porumbul, orzul
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
părul, gutuiul, prunul, cireșul, vișinul, piersicul comun și alte specii dar în număr mai mic ca de exemplu caisul. Un loc important în ultimi ani la ocupat cultura viței-de-vie. (Ibidem ). Condițiile climaterice din zonă sunt propice pentru o faună bogată. Dealurile acoperite cu păduri sunt un mediu bun pentru animale sălbatice ca mistrețul ( sus scrofa ), vulpea ( vulpes vulpes ), iepurele ( leptus europeus ), veverița ( scyrus vulgaris fuscoater ), viezurele ( meles meles ) și altele. În zonele din luncile apelor pot fi observate rațele sălbatice, fazanul
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
dacice”. Cetatea datează din perioada de trecere de la cultura Hallstatt (prima epocă a fierului - începe în jurul anului 1000 î.e.n.) la cultura LaTéne (a doua epocă a fierului - durează până la cucerirea romană). Cetatea hallstattiană se află pe un platou înalt numit Dealul Muierii. Este de forma circulară, cu diametrul de 80 m. Era apărată de o palisadă de lemn ce alterna cu blocuri de pământ bătătorit și avea rol de refugiu. Au fost identificate două nivele de locuire corespunzătoare secolelor XII- IX
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
1977,1998, 2003, 2007. Situația recesământului populației 2011. IV. VIAȚA ECONOMICĂ Ocupația principală a locuitorilor Comunei Grădiștea a constituit-o și o constituie cultura cerealelor, pomicultura, viticultura si creșterea animalelor. Pe văile apelor s-a practicat cultura cerealelor, iar pe dealuri cultura pomilor fructiferi și a viței - de - vie. În ultima perioadă se observă o preocupare pentru apicultură. Mulți tineri accesând fonduri europene în acest sens. În anul 1847, în Grădiștea funcționa o moară pe râul Olteț, moară proprietate a Obștei
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
nu era, însă, adevărat, căci întregul Corp VI împreună cu divizia generalului Abner Doubleday din Corpul I nu făcuseră încă nimic, pierzând doar câțiva oameni din cauza tirului de artilerie în timp ce stăteau în rezervă. Confederații s-au retras în siguranța oferită de dealurile de la sud de oraș. Stonewall Jackson a luat în calcul reluarea unui contraatac, dar artileria federală și întunericul care se lăsa l-au făcut să se răzgândească. O pătrundere unionistă a fost irosită deoarece Franklin nu a întărit succesul lui
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
în coloane înainte de a trece. Circa 550 m vest de Fredericksburg se afla creasta joasă denumită Înălțimile lui Marye ("Marye's Heights"), la circa 12-15 m peste câmpie. (Deși denumită popular Înălțimile lui Marye, creasta era formată din mai multe dealuri despărțite de ravene, de la nord la sud: Dealul lui Taylor, Dealul Stansbury, Dealul lui Marye și Dealul Willis.) Lângă vârful porțiunii din creastă ce forma dealurile lui Marye și Willis, o cărare îngustă ușor piezișă—Drumul Telegraph, denumit după bătălie
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
vest de Fredericksburg se afla creasta joasă denumită Înălțimile lui Marye ("Marye's Heights"), la circa 12-15 m peste câmpie. (Deși denumită popular Înălțimile lui Marye, creasta era formată din mai multe dealuri despărțite de ravene, de la nord la sud: Dealul lui Taylor, Dealul Stansbury, Dealul lui Marye și Dealul Willis.) Lângă vârful porțiunii din creastă ce forma dealurile lui Marye și Willis, o cărare îngustă ușor piezișă—Drumul Telegraph, denumit după bătălie "Drumul Scufundat" ("Sunken Road")—era protejat de un
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
se afla creasta joasă denumită Înălțimile lui Marye ("Marye's Heights"), la circa 12-15 m peste câmpie. (Deși denumită popular Înălțimile lui Marye, creasta era formată din mai multe dealuri despărțite de ravene, de la nord la sud: Dealul lui Taylor, Dealul Stansbury, Dealul lui Marye și Dealul Willis.) Lângă vârful porțiunii din creastă ce forma dealurile lui Marye și Willis, o cărare îngustă ușor piezișă—Drumul Telegraph, denumit după bătălie "Drumul Scufundat" ("Sunken Road")—era protejat de un zid de piatră
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]