KorAP: Find »[drukola/base=frică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...964 965 966 ...1026 >

25,627 matches

Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

Ne-am obișnuit azi să spunem despre noi că suntem oameni activi în sensul în care credem în puterea noastră, ca oameni, de a modifica lumea în favoarea noastră, a confortului, stabilității noastre. În același timp posibilitățile noastre de a elimina fricile ancestrale au crescut odată cu acțiunea umană. Dacă azi oamenii trăiesc mai mult și mai bine asta se datorează și filosofiei creștine, creștinismului, care a permis și a tolerat acțiunea umană ca mod de a fi. Între modul de a fi

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
invidie. Bancul prost ajunsese o formă de rezistență. Spuneau bancuri cu voluptate și cu iluzia că, iată, ei pot să-și manifeste cumva libertatea și împotrivirea față de regim. În fapt asta nu însemna nimic, dincolo poate de o reconfirmare a fricii, lașității și complicității generalizate. Cea mai mare problemă a lor era foamea. Nimeni nu știa ce se întâmplă, dar socialismul victorios construise magazine numai că rafturile acestora erau în totalitate goale. Nimic de mâncare în ,,alimentarele" de pe întreg cuprinsul țării

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
conștient de unicitatea sa ca ființă îndumnezeită pe suprafața pământului. Epoca bancnotei și capitalismul, în general, vor încununa și exacerba individualismul ca atitudine și mod de a fi al omului. Lumea monedei de hârtie și capitalismul vor elimina multe dintre fricile ancestrale ale conștientului uman. Omul modern, occidental, este un om rațional în sensul atribuit de Descartes: Bunul-simț este lucrul cel mai bine distribuit în lume. (...). În această chestiune, nu este posibil ca toți să se înșele; mai degrabă aceasta arată

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
mult. De fapt, dacă ar fi să caracterizăm într-o singură propoziție istoria umană această propoziție ar trebui să-l imite pe Le Goff spunând că întreaga istorie umană este un șir de fapte și întâmplări ale bătăliei omului cu frica și cu foamea. Economia Evului Mediu este o economie agrară, dependentă în proporții uriașe de capriciile naturii. A fost nevoie de sute de ani pentru a se trece de la consumul agricol direct la consumul agricol indirect 6. Scopul principal al

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
este produsul în întregime al omului european medieval. Dimpotrivă, europenii aduc multe din afară, trăiesc multe, și înfăptuiesc o unică sinteză de ordin cultural și de civilizație. Capitalismul este o întâmplare unică în eforturile umane în bătălia împotriva foamei, a fricii și a morții. În secolele al XIV-lea și al XV-lea, apar primele firme comerciale de mărime mare33. Sunt un fel de multinaționale care operau pe rute comerciale tradiționale în Europa, Africa și Asia. Schimburile de mărfuri erau deja

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
provocări și cu eforturile sale intense de a evada din întuneric. Evident că este vorba despre mai mult decât o deposedare a unor oameni de unelte sau proprietăți, este vorba despre un proces de recunoaștere a bogăției ca armă împotriva fricii și de folosință a oricărui mijloc pentru a fugi de frica lipsurilor și sărăciei. Procesul se va produce în întreaga masă socială și are o amploare foarte mare, atât pe verticală, cât și pe orizontală, atât în plan intern cât

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Evident că este vorba despre mai mult decât o deposedare a unor oameni de unelte sau proprietăți, este vorba despre un proces de recunoaștere a bogăției ca armă împotriva fricii și de folosință a oricărui mijloc pentru a fugi de frica lipsurilor și sărăciei. Procesul se va produce în întreaga masă socială și are o amploare foarte mare, atât pe verticală, cât și pe orizontală, atât în plan intern cât și internațional. Pentru prima dată în istorie oamenii își propun să

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
produce în întreaga masă socială și are o amploare foarte mare, atât pe verticală, cât și pe orizontală, atât în plan intern cât și internațional. Pentru prima dată în istorie oamenii își propun să lupte cu lipsurile și sărăcia, cu frica și grijile lor ancestrale. Unul dintre fenomenele specifice ale perioadei de trecere de la feudalism la capitalism îl reprezintă vagabondajul. Condițiile sociale care au dus la apariția sa sunt enumerate de către Marx și Engels în opera lor ,,Ideologia germană": apariția manufacturilor

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
mici modificări se reia textul din anul 1995, care a permis enormitățile despre care vorbeam. Mai mult, se vor reîntoarce în funcții și frustrații pentru care juriștii au murit de somn ,iar păsările din spatele rectoratelor au trebuit să tacă de frică și care au plecat din funcții cu mandate nefinalizate. Cât privește pensionarea șefilor, ordonanța este foarte clară. Șefii nu se mai pensionează. Iată textul: ,,Prin excepție de la alin. 1 (care prevede pensionarea profesorilor și cercetătorilor la 65 de ani), în

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
obiective, mai puțin sofisticate pe primele trepte de dezvoltare ale omului și mai complexe, mult mai complexe în cazul omului modern. Morala ne apără de dispariție și ne întărește sentimentul de siguranță ca ființă. Tot ea ne ține departe de frica de întuneric sau de frica de foame date omului dintotdeauna. Omul modern se asociază și azi în familie și caută comunitatea pentru că aici se simte protejat și nu din generozitatea de a oferi celorlalți mai mult decât primește. Socializarea nu

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
primele trepte de dezvoltare ale omului și mai complexe, mult mai complexe în cazul omului modern. Morala ne apără de dispariție și ne întărește sentimentul de siguranță ca ființă. Tot ea ne ține departe de frica de întuneric sau de frica de foame date omului dintotdeauna. Omul modern se asociază și azi în familie și caută comunitatea pentru că aici se simte protejat și nu din generozitatea de a oferi celorlalți mai mult decât primește. Socializarea nu este un ritual pe care

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
de cultura sau poporul căruia aparții. Atunci când ne este foame nu mai discutăm despre lucruri sofosticate cum sunt libertatea umană și democrația. Un om înfometat este o ființă degradată, cu reflexe primare, animalice. Foamea este marea spaimă a omului, marea frică ce justifică însăși tendința naturală de a aduna, de a avea cât mai mult. Strângem din reflex, cu gândul ascuns că într-o zi ne putem apăra de foame și degradare. Dacă vom lua în dezbatere numai acest unic criteriu

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
semn de prostie, după cum a fi adecvat nu este neapărat un semn de inteligență, ci poate doar de bun-simț comun, adică de raționalitate. Adecvarea noastră, de exemplu, la comunism nu a fost un exemplu de inteligență ci mai degrabă de frică combinată cu calcul personal. Inadecvarea poate funcționa la nivel de persoane, dar poate exista și la nivel de state. Grecia, pentru că acesta este subiectul nostru, este un caz grav de inadecvare în relația cu lumea economică și geopolitică în care

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
față de regulă, duce la confuzie socială și alienare. Nu putem discuta despre fericire, satisfacție și predictibilitate socială într-o organizație coruptă. Într-o enumerare a cauzelor care produc instabilitate și neliniște într-o societate, Aristotel vorbește despre: lipsa de măsură, frica, excesul, disprețul, înălțarea dincolo de proporționalitate, intrigile, neglijența, mărunțișurile, inechitatea. Referindu-se la suportabiliatea socială a îmbogățirii și la justețea socială, filosoful grec arată: ,,Câștigul și averea îi îndreaptă pe unii împotriva altora, nu pentru a agonisi ceva pentru ei înșiși

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
situeze mereu de partea ,,înălțătoarelor idealuri socialiste". Ori, la noi, omul nou înjura regimul comunist în orice situație mai puțin oficială și îl lăuda în toate situațiile oficiale. Am trăit multe zeci de ani într-o uriașă duplicitate, impusă de frica față de aparatul represiv al lui Ceaușescu. Nedreptățile din jurul nostru, imperfecțiunile lumii în care trăim nu pot fi îndreptate cu adevărat numai înțelegând această lume așa cum este ea. Nu este nevoie să schimbăm și nici nu putem schimba un om construit

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
ține de existența polisului. Dreptul polisului se raportează exclusiv la el...". Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. II, p. 74. 244 Oswald Spengler, Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. I, p. 36. 245 Cu ajutorul lucrării Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, pp. 276-302. 246 ,,Animalul nu-și anticipează moartea. Omul, dimpotrivă, știe foarte devreme că va muri. El este așadar, singura ființă de pe lume care cunoaște

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
existența polisului. Dreptul polisului se raportează exclusiv la el...". Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. II, p. 74. 244 Oswald Spengler, Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. I, p. 36. 245 Cu ajutorul lucrării Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, pp. 276-302. 246 ,,Animalul nu-și anticipează moartea. Omul, dimpotrivă, știe foarte devreme că va muri. El este așadar, singura ființă de pe lume care cunoaște frica într-

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, pp. 276-302. 246 ,,Animalul nu-și anticipează moartea. Omul, dimpotrivă, știe foarte devreme că va muri. El este așadar, singura ființă de pe lume care cunoaște frica într-un grad atât de redutabil și de durabil". Jean Delumeau, Frica în Occident, Editura Meridiane, București, 1986, vol. I, p. 19. 247 Editura Meridiane, București, 1986, vol. I și II. 248 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Trei, București, 2011, pp. 276-302. 246 ,,Animalul nu-și anticipează moartea. Omul, dimpotrivă, știe foarte devreme că va muri. El este așadar, singura ființă de pe lume care cunoaște frica într-un grad atât de redutabil și de durabil". Jean Delumeau, Frica în Occident, Editura Meridiane, București, 1986, vol. I, p. 19. 247 Editura Meridiane, București, 1986, vol. I și II. 248 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p.

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
de pe lume care cunoaște frica într-un grad atât de redutabil și de durabil". Jean Delumeau, Frica în Occident, Editura Meridiane, București, 1986, vol. I, p. 19. 247 Editura Meridiane, București, 1986, vol. I și II. 248 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 277. 249 Ibidem, p. 278. 250 Ibidem, p. 279. 251 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
care cunoaște frica într-un grad atât de redutabil și de durabil". Jean Delumeau, Frica în Occident, Editura Meridiane, București, 1986, vol. I, p. 19. 247 Editura Meridiane, București, 1986, vol. I și II. 248 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 277. 249 Ibidem, p. 278. 250 Ibidem, p. 279. 251 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
București, 1986, vol. I și II. 248 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 277. 249 Ibidem, p. 278. 250 Ibidem, p. 279. 251 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 281. 252 Ibidem, p. 281. 253 Distincție introdusă de Michel de Montaigne. Apud. Septimiu Chelcea, ,, Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
vol. I și II. 248 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 277. 249 Ibidem, p. 278. 250 Ibidem, p. 279. 251 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 281. 252 Ibidem, p. 281. 253 Distincție introdusă de Michel de Montaigne. Apud. Septimiu Chelcea, ,, Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Ibidem, p. 279. 251 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 281. 252 Ibidem, p. 281. 253 Distincție introdusă de Michel de Montaigne. Apud. Septimiu Chelcea, ,, Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 282. 254 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 282. Expresia

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
279. 251 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 281. 252 Ibidem, p. 281. 253 Distincție introdusă de Michel de Montaigne. Apud. Septimiu Chelcea, ,, Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 282. 254 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 282. Expresia emoțiilor la

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]