24,388 matches
-
la adâncimea potrivită; în ceea ce privește cantitatea insuficientă de apă pentru culturi, el propune construirea unei stații de pompare pentru a colecta apa celor trei izvoare ce treceau prin apropiere și a o folosi la irigații. Ideea colectării apei din cele trei izvoare fusese susținută anterior și de studentul Mircea Abrudan (Dan Puric), dar conducerea comunei o respinsese pe motiv că ar avea costuri prea ridicate. Inginerul susține că din suma de 6 milioane de lei necesară pentru construirea sistemului de irigații, costurile
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
municipiului, iar solonceacurile se întâlnesc în lunca Răutului în apropiere de Elizaveta. Proprietățile și componența substanțială a acestor soluri sunt nefavorabile pentru plantele agricole, ele se deosebesc prin productivitatea redusă sau nulă. Apele curgătoare sunt reprezentate prin râuri, pâraie și izvoare. Teritoriul orașului este traversat de 2 râuri: Răut și afluentul său de dreapta - Răuțel - lungimea totală pe teritoriul Bălțului cursuri fiind de 17 km. De asemenea, există 6 pâraie - 4 afluenți ai Răuțelului și 2 ai Răutului (inclusiv Flămânda - unicul
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
Flămânda - unicul pârâu cu denumire). Pâraiele se caracterizează prin viteza mare de curgere, până la 5 m/s și debit redus. Debitul crește doar în timpul ploilor și topirii zăpezilor. În sezonul arid albia acestora seacă complet. Sursa principală de apă constituie izvoarele și precipitațiile atmosferice. Răut Primăvara în lunile martie-aprilie, topirea zăpezilor din bazinele râurilor produce ridicarea nivelului de ape în râuri. De asemenea și în perioada caldă a anului, ploile torențiale contribuie la formarea viiturilor pluviale. Debitul maxim instantaneu ale apelor
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
m, este alcătuită din Cyanophyta (1 specie), Bacillariophyta - "Navicula cuspidata", "Nitzschia palea", "Cyclotella meneghiniana" (15 specii), Euglenophyta - "Trachelomonas hispida" (4 specii), Volvocophyceae (1 specie) și Chlorococcophyceae - "Scenedesmus quadricauda", "Monoraphidium contortum", "Crucigenia tetrapedia" (11 specii). Starea microbiologică a râului Răut la izvor este satisfăcătoare, cantitatea totală a bacteriilor heterotrofe variază în limitele admisibile (0,3 - 0,6 mln. cel/ml.), în aval de orașul Bălți bacterioplanctonul sporește de 7-10 ori. Ihtiofauna piscicolă a râurilor Răut și Răuțel este compusă din specii ce
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
și Tjølling. Principalele repere geografice sunt lacul Farris și râul Numedalslågen, numit de localnici "Lågen", care se sfârșește în Larvik, la est de oraș. Alte rezervoare de apă sunt lacurile Eikeren, Farris, Goksjø și Hallevatnet. Larvik este cunoscut și pentru izvoarele sale naturale de ape minerale "Farriskildene", care sunt exploatate comercial sub numele de "Farris". La Kaupang in Tjølling pot fi vizitate rămășițele vechiului avanpost comercial Skiringssal. De asemenea, Larvik este locul cu cele mai nordice păduri de fag din lume
Larvik () [Corola-website/Science/328506_a_329835]
-
în sensul contrar acelor de ceasornic. În această curte se mai află două monumente sacre: piatra lui Ibrahim (în arabă: maqăm Ibrăhīm), o piatră asociată în Islam cu descrierea coranică a reconstrucției Ka'bei de către Ibrahim și Ismael și sfântul izvor Zamzam. În imediata apropiere se află două dealuri între care pelerinii trebuie să alerge sau să meargă, conform ritualului cunoscut sub numele de saʿy. Astăzi, structura moscheii acoperă o suprafață de aproximativ 356.800 de metri pătrați care include atât
Moscheea Sfântă din Mecca () [Corola-website/Science/328511_a_329840]
-
și Emilio Rodriguez Ayuso. Ca urmare a creșterii populației orașului și a marii prețuiri pe care populația o acorda luptelor cu tauri, piața a devenit mică, și în 1931 s-a deschis o nouă arena, Monumental de Las Ventas lângă izvorul Abroñigal. Timp de trei ani piața a fost practic nefolosită, așa că luptele cu tauri s-au ținut în continuare în vechea arenă. Ultima a avut loc pe 14 octombrie 1934. O săptămână mai târziu, pe 21 octombrie, a fost inaugurată
Palatul Sporturilor Comunității din Madrid () [Corola-website/Science/336537_a_337866]
-
Biblică și cărți de cult: 2. Molitfelnic, publicat cu binecuvântarea Sfântului Sinod și Binecuvântarea Preafericitului Părinte DANIEL- Patriarhul B.O.R., Editura I.B.M.B.O.R., București 2013; Bibliografie patristică (principală): 3. Sf. Chiril al Ierusalimului, Catehezele, partea I, în col. „Izvoarele Ortodoxiei nr.6”,trad. de Pr.D. Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București 1943; 4. Sf. Chiril al Ierusalimului, Catehezele, partea II, în col. „Izvoarele Ortodoxiei nr.7”, trad. de Pr.D. Fecioru, Editura Institutului Biblic
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
3. Sf. Chiril al Ierusalimului, Catehezele, partea I, în col. „Izvoarele Ortodoxiei nr.6”,trad. de Pr.D. Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București 1943; 4. Sf. Chiril al Ierusalimului, Catehezele, partea II, în col. „Izvoarele Ortodoxiei nr.7”, trad. de Pr.D. Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București 1943; Studii și articole: 5. Băbuș, Arhim. Grigore, „Opera catehetică a Sfântului Chiril al Ierusalimului și actualitatea ei”, în ORTODOXIA, nr 3
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
Gustave, Saint Cyrille de Jerusalem, sa vie et ses oeuvres(1865), Editura Kessinger Publishing LLC, Montana 2010; 8. Coman, Pr. Prof. G. Ioan, Patrologia, Ed. I.B.M.B.O.R, București 1956; 9. Chițu, Magistrand Viorel, „Catehezele Sfântului Chiril al Ierusalimului ca izvor pentru istoria cultului creștin”, în Studii Teologice, nr 1-2/1960; 10. Bulacu, Pr. Mihail, „Problema conștiinței creștine după Catehezele Sfântului Chiril al Ierusalimului”, în Studii Teologice, nr.III/1938-1939. Biserica Ortodoxă
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 93.082 hectare și include ariile protejate: Parcul Natural Apuseni, Avenul Borțigului, Complexul Carstic din Valea Ponorului, Cheile Albacului, Cheile Gârdișoarei, Cheile Ordâncușei, Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros, Groapă de la Bârsa, Groapă Ruginoasa, Izbucul Tăuzului, Izbucul Cotețul Dobreștilor, Izbucul Matisești, Molhașul Mare de la Izbuc, Piatra Bulzului, Pietrele Galbenei, Peșteră Cetatea Rădesei, Peșteră Vârfurașu, Peșteră Poartă lui Ionele, Peșteră Mare de pe Valea Firei, Peșteră Scărișoara, Peșteră Ghețarul
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
20 de hectare. Aria protejată este inclusă în situl Natura 2000 - ", Cibului și Măzii" și reprezintă o formațiune de tip chei (stâncării, abrupturi) săpate în calcare (atribuite perioadei jurasicului superior) de apele văii Ardeului (afluent de stânga al râului Geoagiu), izvoare, izbucuri, pajiști și fânețe, ce adăpostesc o gamă floristică variată, constituită din arbori, arbusti și specii ierboase. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Cheile Glodului () [Corola-website/Science/330010_a_331339]
-
identice, în schimb, s-au găsit straturi de roci identice pe partea de est la o distanță mereu egală de 110 km nord de cele de pe partea vestică. De pildă, în nordul văii Iordanului din zona Hamam al Malih izvorăsc izvoare de apă termală, din roci de calcar și marnă galbenă din Jurasic, iar acestea din urmă se aseamănă cu calcarul și marna din zona Madjdal Shams de la poalele Muntelui Hermon, care se află pe partea de nord-est a depresiunii, cu
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
Iordanului. În sud și la mijloc versantul dinspre Samaria spre depresiune este continuu și cu greu permite trecerea dintre est și vest. Corpurile acvatice de la nord la sud: pătrunde în depresiunea Iordanului între Mehola și Shadmot Mehola, conține apă din izvoarele sărate din Hammam al Malih și Eyn Djamal Înainte de vărsarea sa în Iordan, în badlandurile de marnă Consiliul regional al Văii Iordanului a creat un mare și perfecționat sistem de rezervoare de apă pentru captarea apelor de inundații. Rezervoarele de
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
în Iordan, în badlandurile de marnă Consiliul regional al Văii Iordanului a creat un mare și perfecționat sistem de rezervoare de apă pentru captarea apelor de inundații. Rezervoarele de apă servesc la irigarea suprafețelor agricole ale așezărilor din regiune. Apele izvoarelor care se revarsă în râu sunt utilizate de agricultorii palestineni pentru irigarea ogoarelor lor de-a lungul râului, mai ales în zona Hadji Fatlik, cotește spre sud, și la nord de așezarea Maale Efraim, se întoarce și o ia spre
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
În albii se întâlnesc arbuștii amintiți. Lunca Iordanului este caracterizată de un habitat umed și sărat. De-a lungul Iordanului cresc arbori ca plopii de Eufrat sau de deșert (Populus euphraticus), tamariscul Nilului (Tamarix nilotica). Ici și colo în preajma unor izvoare de apa sărată cresc stuful de mare Juncus maritimus sau stuful comun Phragmites australis. În ariile de sebkha sau malha cresc Arthrocnemum macrostachyum și specii de Suaeda. Dintre mamiferele erbivore în toate zonele Văii Iordanului se pot întâlni turme de
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
văii. La vest este menționată de pildă, localitatea Tzortan. Vestul Depresiunii Iordanului fusese inclus, conform tradiției biblice, în ținuturile aparținând triburilor ebraice Efraim, Binyamin și Menashe. Agricultura s-a putut dezvolta în aceste ținuturi datorită folosirii în irigații a apelor izvoarelor locale, a pământului rodnic acumulat din aluviunile de la gura pâraielor și căldurii climatului ce permitea coacerea rapidă a cerealelor și fructelor. În zilele celui de-al Doilea Templu, a regatului iudeu al Hasmoneilor și al Antipatrizilor, depresiunea Iordanului a cunoscut
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
un drum de două zile, cu o lungime de 40 de mile, traseul prin Marele Deșert Sărat a avut 80 de mile și au fost necesare șase zile pentru a-l străbate. Când s-au oprit să se recupereze la izvoarele din partea cealaltă a deșertului, nicio persoană din grup nu mai avea încredere în „scurtătura lui Hastings” Au stat câteva zile să recupereze din animalele pierdute în deșert și carele abandonate, dar și pentru a transfera bagaje și provizii din unele
Expediția Donner () [Corola-website/Science/331237_a_332566]
-
protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 274 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, zone umede cu izvoare permanente, peșteri, goluri carstice, stâncării calcaroase și grohotișuri) încadrată în bioregiunea continentală a Hunedoarei, aflată la poalele Munților Metaliferi (grupă muntoasă aflată în extremitatea sudică a Apusenilor, ce aparțin lanțului carpatic al Occidentalilor). Acesta se află în bazinul hidrografic superior
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
din Transilvania. Vasile Lucaciu și familia sa au locuit aici aproape 30 ani. Ansamblul este alcătuit din: casa parohială (secolul al XVIII-lea), școala (1905), Biserica Sfintei Uniri a Tuturor Românilor (1890), cu mormântul lui Vasile Lucaciu, Locul de adunare, Izvorul Maicii Românilor de la Sisești, coloanele de piatră pentru statuile lui Traian și Decebal, altarul vechii biserici de lemn, biblioteca familiei Lucaciu. Casa în care Vasile Lucaciu și familia sa au locuit aproape 30 ani a fost construită în august 1837
Ansamblul Muzeal și Monumental „Dr. Vasile Lucaciu” () [Corola-website/Science/331353_a_332682]
-
Silvia Marinescu-Bîlcu, Alexandru Vulpe. Clădirea muzeului este monument de arhitectură (1912 - 1913). A fost sediu al Prefecturii și Tribunalului județean. Sunt expuse bogate colecții de arheologie, dintre care remarcăm: Hora de la Frumușica, Gânditorul de la Târpești, vas cu colonete, descoperit la Izvoare, tezaurul de vase din aur de la Rădeni, tezaurul de vase din argint de la Muscelul de Sus, județul Iași. Clădirea muzeului este monument de arhitectură (1912 - 1913). A fost sediu al Prefecturii și Tribunalului județean; Sfatului popular raional și Tribunalului raional
Complexul Muzeal Județean Neamț () [Corola-website/Science/331361_a_332690]
-
6 iunie 1871, viitorul mare savant și-a petrecut la Vălenii de Munte, mai bine de 30 de ani. A avut și motive să se statornicească. “Era aici - scrie el - o pace, o bună înțelegere românească.....care te cucerește îndată”. Izvor de liniște și cugetare, Văleniul i-a fost totodată și locul în care și-a clădit o parte din impresionanta sa opera. De altfel, polivalenta lui activitate însumează un greu egalabil record. A publicat 1250 de cărți și broșuri, a
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331365_a_332694]
-
Neda (în greacă: Νέδα) este un râu în peninsula Peloponez din Grecia. Izvorul sau se află aproape de localitatea Neda, în prefectura Arcadia. Are o lungime de 32 km și este unul din cele două râuri cu nume feminine din Grecia (alături de Erkyna). Neda se varsă în Golful Kyparissia, al Mării Ionice, în apropierea
Râul Neda () [Corola-website/Science/331390_a_332719]
-
zonele de pădure, spre Carpații Orientali sau spre Dunărea de Jos, atât pentru a dispune de apă, cât și pentru a fugi de jafurile popoarelor nomade din stepa pontică, ele însele împinse spre Apus, adesea unele de altele, din cauza secării izvoarelor și râurilor mici. În perioadele de pluviometrie normală, când cursurile de apă își regăseau debitul iar pădurile și pășunile se refăceau, populațiile de agricultori (succesiv Daci, Slavi, Romanici manifestați prin cultura Dridu, Bolohoveni etc.) coborau din nou „spre vale” și
Moldova () [Corola-website/Science/334107_a_335436]
-
aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"). Aceasta are o suprafață de 28 ha și reprezintă un șleau de câmpie de tip cereto-gârniteț. Aria naturală se află în vestul satului Valea Bujorului din comuna Izvoarele, județul Giurgiu, în bazinul pârâului Ismar, afluent de dreapta al Câlniștei. Deși situată în Câmpia Burnazului, ca și rezervația Comana, pădurea Manafu dispune de condiții de mediu ușor diferențiate. Astfel, solurile aparțin grupei cernoziomurilor argiloluviale, pe alocuri apărând insule de
Pădurea Manafu () [Corola-website/Science/334148_a_335477]