25,496 matches
-
Homer, mitul este cuvântul rostit și ascultat, o strategie, dar și "proiect, ordine, sentință și tactică". La Hesiod, mitul este o revelație, un discurs inspirat, asimilat cu creația poetică. Platon pune în opoziție conceptul de mythos, care desemna "o pură povestire, fără necesitate logică, irațională", cu logos-ul, reprezentând abordarea rațională, analitică și adevărată. În Poetica lui Aristotel, mitul este prezentat ca structură narativă din care se dezvoltă tragedia și creația poetică. În epoca modernă, au apărut noi accepțiuni ale conceptului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
moraliștii Iluminismului); * O "boală a limbajului" care deformează cunoștințele despre fenomenele astronomice (M. Müller); * O ideologie, adică o "explicație deformată" a relațiilor sociale (de la K. Marx la R. Barthes și numeroși reprezentanți ai curentului "cultural studies"); * O raționalizare și o povestire (logomena) a riturilor (R. Smith, J. Harrison și întreaga Școală ritualistă); * O manifestare a "gândirii primitive", "prelogice" sau "sălbatice" (de la G. B. Vico la C. Lévi-Strauss); * O expresie, fie a psihologiei primitive (de la L. Lévi-Bruhl la E. Cassirer) a "inconștientului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pentru menținerea ordinii necesare în natură și în societate."11 Pentru Gilbert Durand, mitul este "un metalimbaj", "un sistem semiologic mărit"12, "o repetare ritmică"13, "o creatură hibridă legată în același timp de discurs și de simbol (...), introducerea liniarității povestirii în universul neliniar și pluridimensional al semantismului."14 Claude Lévi-Strauss consideră că "mitul face parte integrantă din limbă, îl cunoaștem prin intermediul vorbirii, el ține de discurs; mitul există simultan în limbaj și dincolo de el".15 Pentru Lévi-Strauss, unitățile minimale constitutive
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
crapă și toate vietățile se împrăștie, merg iar la mâna Arhanghelului. De Arhanghel să aprinzi o lumânare la biserică și aceea luminează în veci, precum și pentru cei spânzurați, înecați etc. Totdeauna la Sfântul Arhanghel să te rogi."197 Într-o povestire bucovineană, în care se prezintă Nașterea lui Isus Hristos, "luminătorii cerești" se coboară pentru a consfinți minunea împletirii pământescului cu cerescul: "La ea (Maica Domnului) s-au coborât soarele și luna și au venit în rodini."198 În perioada celor 12
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Paraschiva/ABUTNĂRIȚEI, Ioan, Monografia comunei Poiana Stampei, Editura AXA, Botoșani, 2006. AFLOREI, Ion, Crâmpei de fapte și vorbe la Obârșiile Sucevei, Editura Amadoros, Câmpulung Moldovenesc, 2005. ALECSANDRI, Vasile, Poezii populare ale românilor, Editura Litera, București-Chișinău, Ediție on-line. BALABASCIUC, Casian, Stranii povestiri huțule, Editura Cibela, Moldovița, 2006. BĂNĂȚEANU, Tancred, Arta populară bucovineană, Centrul de îndrumare a creației populare și a muncii artistice de masă a județului Suceava, 1975. BÂRLEA, Ovidiu, Eseu despre dansul popular românesc, Editura Cartea Românească, București, 1982. BÂRLEA, Ovidiu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
G. Sbiera, Povești și poezii populare românești, Ediție îngrijită și prefață de Pavel Țugui, Editura Minerva, București, 1971, "Petrea Voinicul și Ileana Cosânțana", p. 31. 93 I. G. Sbiera, Op. cit., "Mintă-Creață, Busuioc și Sucnă-Murgă", p. 135. 94 Casian Balabasciuc, Stranii povestiri huțule, Editura Cibela, Moldovița, 2006, v. Solomonca, p. 76. 95 Ibidem, p. 77. 96 Doru Scărlătescu, Grațian Jucan, Dragoș Nisioiu, Dornă, Dornă, vad cu dor, Folclor din ținutul Dornelor, Suceava, 1983, p. 23. 97 Ibidem, p. 117. 98 George Muntean
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și capacitățile sale s-ar putea dovedi utile.52a A sperat, în același timp, că se va simți mai bine în mijlocul unor oameni simpli, pe care tindea să-i privească prin optica idealizantă pe care i-au transmis-o unele povestiri ale lui Tolstoi. Poate că modul cum gândea pe atunci Wittgenstein va putea fi mai bine înțeles de cel care citește o istorisire cum este Părintele Serghei. Aici este vorba despre un tânăr cu mari înzestrări care a năzuit să
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
lui pentru filme naive, cum sunt westernurile, al căror mesaj moral este simplu și transparent, în contrast cu cele în care sunt etalate ambițiile intelectuale și artistice ale regizorului. Lui Wittgenstein îi plăcea să citească prietenilor basme populare pentru copii, de exemplu povestirile fraților Grimm. El valoriza marile opere ale gândirii speculative din aceeași perspectivă din care recepta arta și textele religioase. Contestarea pretenției metafizicii tradiționale de a reprezenta o contribuție la cunoașterea lumii mergea mână în mână cu prețuirea pentru acele realizări
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
în mister. Cu toate că de-a lungul timpului au fost numite fie „apocrife“, „pseudo epigrafe“, „literatură extra canonică“ sau „literatură inter-testamentară“ și chiar dacă Biserica nu le-a acceptat în întregime, toate aceste scrieri ne oferă informații prețioase asupra perioadei între încheierea povestirilor Vechiului Testament și apariția Noului Testament. După această sumară prezentare a evoluției studiului literaturii apocrife de-a lungul secolelor, nu putem să nu remarcăm aplecarea cercetătorilor mai mult asupra lucrărilor apocrife cu un conținut religios și mult mai puțin asupra
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
egalat, a rostit: «Spune oamenilor că ușile palatului vor fi deschise larg imediat, și că oricine dorește poate intra în camera regelui. Dar informează-i că maiestatea sa doarme și cere să fie cât mai tăcuți posibil»“ (trad. n.). Ritmul povestirii devine dramatic, iar descrierea este amplă, detaliată. Propozițiile sunt scurte, pentru a mări impactul emoțional.„M. Souches s-a supus. Ușile s-au deschis. Mulțimea a năvălit. Cu toate acestea, contrar tuturor așteptărilor, imediat ce au intrat în apartamentul regal, amintindu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Polia. Printr-o magie este transportat într-o pădure unde se rătăcește, întâlnește o serie de personaje mitologice dar mai ales descrie o serie de ansambluri arhitectonice. Din nou adoarme și se trezește într-un al doilea vis, asemenea unei povestiri în povestire. În această nouă aventură este condus de către nimfe la regina lor, unde i se cere să-și exprime dragostea pentru Polia. După o înfocată declarație de dragoste, este condus e aceleași nimfe în fața a trei porți și, făcând
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
o magie este transportat într-o pădure unde se rătăcește, întâlnește o serie de personaje mitologice dar mai ales descrie o serie de ansambluri arhitectonice. Din nou adoarme și se trezește într-un al doilea vis, asemenea unei povestiri în povestire. În această nouă aventură este condus de către nimfe la regina lor, unde i se cere să-și exprime dragostea pentru Polia. După o înfocată declarație de dragoste, este condus e aceleași nimfe în fața a trei porți și, făcând alegerea corectă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mai puțin de cinci procesiuni. Ne permitem să remarcăm faptul că cifra cinci a fost atribuită simbolului geometric al pentagramei. Astrologic și astronomic, dacă unim punctele străbătute de planeta Venus pe cer, obținem imaginea unei pentagrame. A doua parte a povestirii descrie aceleași evenimente, dar relatate din perspectiva Poliei. Deși există voci care susțin că lucrarea este un imn închinat dragostei dintre Polia și Poliphilo, ne permitem să ridicăm un semn de întrebare asupra acestei afirmații. Poveste căutării celor doi îndrăgostiți
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Rememorând evenimente petrecute cu douăzeci de ani înaintea scenei descrise, autorul încearcă să întărească o posibilă poziție sus pusă la curtea regelui și faptul că era la curent cu toate evenimentele. Din acest motiv folosește si tehnica dialogului, dând culoare povestirii. Același dialog este prezent și în cazul memoriilor secrete ale prințesei palatine. Lucrarea, intitulată Secret Memoirs of the Court of Louis XIV de Charlotte-Elisabeth, duchesse d'Orléans a fost publicată la Londra în anul, 1895, după manuscrisul original:„El [Marchizul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mâncat, s-au plimbat, sau jucat, au mers la vânătoare. Mirosul narciselor galbene putea fi simțit peste tot; a fost încântător.“ în această relatare, admirăm stilul artistic al doamnei de Sévigné. Chiar dacă nu a participat la evenimentele de la Chantilly, stilul povestirii este plin de viață iar modul în care relatează ne transpune, chiar și după mai bine de trei secole, în mijlocul atmosferei. De asemenea, Ludovic al XIV-lea a depus mult efort pentru a putea fi bine informat despre tot ce
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cu memoriile apocrife, ambele curente cel memorialistic și cel apocrif fiind la modă în Europa secolului al XVII-lea. Pentru cercetători sunt importante și direcțiile pe care aceste scrieri s-au axat relatări despre războaie și despre călătorii, dar și povestirile cu notă comică, amintirile din copilărie, aventurile galante. în secolul al XVII-lea memoriile apocrife scrise de curtezane sunt destul de rare. Cele scrise de doamna de La Guette constitue o mărturie importantă asupra vieții cotidiene din timpul Războiului de 30 de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
conține elemente care nu se regăsesc În contextul situației. Raportul suprapunerii celor două este În funcție de natura jocului, a contextului situației În care actanții sunt angrenați, mai precis, de rolul pe care codul verbal Îl joacă În interacțiune. Dacă situația este povestirea unei Întâmplări din copilărie, rolul pe care Îl are material situational setting poate fi nesemnificativ Am luat scaunul din fața televizorului și lam pus pe masa de lângă fereastră. Dulapul de lângă vitrină avea o ușă deschisă, așa că m-am Ținut de ea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
prezent nu are nici o contribuție la semnificația enunțului pentru că el conține o altă lume referențială, fără nici o legătură cu textul. Obiectivul enunțului nu este de natură materială, este rostirea În sine. Totul se petrece În contextul intern al limbajului, al povestirii. Interacțiunea participanților este minimă. Cu totul altfel stau lucrurile În cazul unui enunț produs În situația așezării mobilei Întro cameră Ia scaunul ăla din fața televizorului și pune-l lângă fereastră. Deschide ușa din partea stângă a dulapului de lângă vitrină și pune
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
54 ÎN ȘPALT)!!! DE INTRODUS SI LEGENDA Bibliografie specială Florea, 1983. Șerbănescu, 2001. IV. Speciile textului științific Fiecare dintre cele patru stiluri publicistice și-a cristalizat specii proprii. Astfel, În cazul stilului beletristic, vorbim despre sonet, rondel, odă, roman, schiță, povestire, nuvelă, dramă etc. Stilului administrativ Îi sunt specifice petiția, cererea, procesul-verbal, CV-ul, scrisoarea de intenție, scrisoarea de recomandare, după cum stilul publicistic are următoarele specii: știrea, interviul, ancheta, reportajul, editorialul etc. Este și normal ca stilul științific să fi impus
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
le-a Îmbrăcat, Barbu (redactor-șef la revista Săptămâna) amenințând că Își va da demisia din PCR, dacă nu Încetează campania de acuzații Împotriva sa. Mai aproape de zilele noastre, o tânără prozatoare din Cluj-Napoca, Maria Lucia Hațegan, a scris o povestire intitulată Incredibilul adevăr, pe care, În 1996, a prezentat-o revistei Tribuna pentru a fi publicată. Secretară la această revistă era Titina Țene, soția scriitorului Al. Florin Țene. Maria Lucia Hațegan a plecat, după predarea acestei povestiri la Tribuna, În
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a scris o povestire intitulată Incredibilul adevăr, pe care, În 1996, a prezentat-o revistei Tribuna pentru a fi publicată. Secretară la această revistă era Titina Țene, soția scriitorului Al. Florin Țene. Maria Lucia Hațegan a plecat, după predarea acestei povestiri la Tribuna, În străinătate, pentru o specializare de trei ani. La Începutul anului 2001, fără a ști dacă povestirea Incredibilul adevăr a fost sau nu publicată În Tribuna, Maria Lucia Hațegan a inclus povestirea ei În volumul propriu de povestiri
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
publicată. Secretară la această revistă era Titina Țene, soția scriitorului Al. Florin Țene. Maria Lucia Hațegan a plecat, după predarea acestei povestiri la Tribuna, În străinătate, pentru o specializare de trei ani. La Începutul anului 2001, fără a ști dacă povestirea Incredibilul adevăr a fost sau nu publicată În Tribuna, Maria Lucia Hațegan a inclus povestirea ei În volumul propriu de povestiri Noaptea și focul (Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000). Cu un an În urmă, apăruse un roman al
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Hațegan a plecat, după predarea acestei povestiri la Tribuna, În străinătate, pentru o specializare de trei ani. La Începutul anului 2001, fără a ști dacă povestirea Incredibilul adevăr a fost sau nu publicată În Tribuna, Maria Lucia Hațegan a inclus povestirea ei În volumul propriu de povestiri Noaptea și focul (Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000). Cu un an În urmă, apăruse un roman al scriitorului Al. Florin Țene intitulat Insula viscolului (Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000), unde era inserată
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
povestiri la Tribuna, În străinătate, pentru o specializare de trei ani. La Începutul anului 2001, fără a ști dacă povestirea Incredibilul adevăr a fost sau nu publicată În Tribuna, Maria Lucia Hațegan a inclus povestirea ei În volumul propriu de povestiri Noaptea și focul (Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000). Cu un an În urmă, apăruse un roman al scriitorului Al. Florin Țene intitulat Insula viscolului (Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000), unde era inserată și povestirea Incredibilul adevăr, intercalată Între
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
În volumul propriu de povestiri Noaptea și focul (Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000). Cu un an În urmă, apăruse un roman al scriitorului Al. Florin Țene intitulat Insula viscolului (Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000), unde era inserată și povestirea Incredibilul adevăr, intercalată Între ghilimele și prezentată ca o scurtă proză visată de unul dintre personajele romanului, Sorin (pp. 204-212). Interpelat În legătură cu acest caz, Al. Florin Țene a răspuns că nu este vorba despre un plagiat, ci despre intertextualitate, un
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]