26,109 matches
-
eliberarea în soluție a ionilor de hidrogen. Poate fi actuală, reprezentată prin concentrația în ioni de hidrogen a soluției solului, și potențială (sau hidrolitică, de schimb), reprezentată prin totalitatea ionilor de hidrogen deplasați din sol la tratarea cu soluția unei sări. Determinarea acidității solului servește la stabilirea necesității de amendament calcaros.
Aciditate () [Corola-website/Science/306640_a_307969]
-
similară. Locuirea în zonă a continuat cu intermitențe în epoca bronzului și a fierului, de atunci existând urme ale traco-dacilor și celților. Pe măsura dezvoltării unei economii bazate pe creșterea vitelor mari în Câmpia Pannoniei, a sporit importanța comerțului cu sare dinspre Câmpia Transilvaniei. Două căi majore, una nord-sud și alta est-vest se încrucișau în dreptul vadului de sub promontoriul de deal, numit azi Cetățuie. Este de presupus că aici va fi existat o cetate dacică, ce controla acest nod de comunicații și
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
de la Aiton) găsită în localitatea Aiton în 1758, pe drumul roman care venea dinspre Turda (). Așezarea romană Napoca s-a dezvoltat fiindcă beneficia o poziție strategică și comercială avantajoasă, aici intersectându-se principalele drumuri nord-sud și est-vest ale comerțului cu sare din regiune. Totodată mănoasa vale a Someșului Mic și dealurile înconjurătoare, ca și precipitațiile abundente, au creat bune oportunități pentru producția agricolă. În secolele care au urmat poziția geografică explică prosperitatea de care s-a bucurat Clujul în antichitate. Datorită
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
prelucrarea metalelor, etc). Pe Bd. Eroilor a fost descoperit găsit un atelier din secolul al II-lea în care se confecționau fibule de bronz. Mulți coloniști veniți aici găseau un vad bun pentru comerț - minereuri, produse agricole, obiecte de lux, sare (Cojocna, Sic, Ocna Dejului) ș.a. Similar altor orașe romane, Napoca era condus de ordinul decurionilor, compus dintr-un număr de până la 50 de persoane care proveneau din rândul personalităților influente (proprietari de pământ, negustori, dregători, militari aflați în pensie). Deși
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
() este denumirea generică dată concentratelor de uraniu obținute prin extracție din minereuri ce conțin oxizi ai uraniului. Aceste concentrate sunt produse intermediare obținute în procesele industriale de separare și rafinare ale uraniului și conțin un amstec de oxizi și săruri ale uraniului. Metodele de obținere diferă, în funcție de tipul zăcământului și de conținutul de uraniu. Cel mai frecvent, aceste concentrate de uraniu sunt obținute prin procedee tipice de minerit, urmate de concentrare fizico-chimică în uraniu. Minereul uranifer este mai întâi sfărâmat
Yellowcake () [Corola-website/Science/306733_a_308062]
-
maronie sau chiar neagră; denumirea de "yellowcake" - provenită din epoca de început a prelucrării uraniului - s-a păstrat însă. În 1970, Biroul Minelor al Statelor Unite ale Americii se referea la aceste concentrate ca fiind precipitate finale ale procesului industrial de formare de săruri de uraniu. Compoziția concentratelor variază însă în limite largi, depinzând de tipul zăcământului, metoda și condițiile de extracție considerate. Printre compușii identificați în aceste concentrate se numără hidroxidul de uranil, sulfatul de uranil, diuranatul de sodiu/ amoniu și peroxidul de
Yellowcake () [Corola-website/Science/306733_a_308062]
-
le (lat. "Algae" - "”iarbă de mare”") constituie un grup diversificat din Regnul Protista, dar și unele organisme din Regnul Monera. le sunt capabile de a realiza procesul de fotosinteză cu ajutorul pigmentului care este frecvent clorofila sau ficocianina. Astfel din apă, săruri minerale, CO folosind ca sursă de energie lumina solară și în prezența pigmentului verde clorofilă, sintetizează substanțe organice. Majoritatea algelor sunt organisme acvatice, dar se întîlnesc și pe uscat: pe sol și pietre, pe copaci etc. Corpul algelor (talul) poate
Alge () [Corola-website/Science/306824_a_308153]
-
înființată prin defrișarea unei bucăți de pădure, lucru de care aduce aminte și emblema comunei. Parte din fosta pădure a fost păstrată, fiind un loc de plimbare preferat al locuitorilor. Haar se afla pe unul din așa-numitele "drumuri ale sării" ("Salzstrasse") și astfel a cunoscut o înflorire economică deosebită, care s-a accentuat după legarea comunei la căile ferate. Din 1871 Haar este o stație principală pe ruta de cale ferată Rosenheim-München. Prima școală a comunității cu centrul în Haar
Haar, Bavaria () [Corola-website/Science/306833_a_308162]
-
Turda Nouă), în prezent prin noua și moderna intrare din centrul turistic Salina-Durgău (Aleea Durgău nr. 7). este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (). Zăcămintele de sare din Transilvania (exploatate sistematic în cursul vremii la Ocna Dejului, Cojocna, Turda, Ocna Mureș, Ocna Sibiului și Praid) s-au format cu 13,5 milioane de ani în urmă, într-o mare cu adâncime redusă și sub un climat tropical
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
în cursul vremii la Ocna Dejului, Cojocna, Turda, Ocna Mureș, Ocna Sibiului și Praid) s-au format cu 13,5 milioane de ani în urmă, într-o mare cu adâncime redusă și sub un climat tropical, foarte cald. Stratul de sare se întinde pretutindeni în subsolul Transilvaniei, având o grosime de circa 400 m. Straturile groase de sedimente depuse ulterior deasupra celui de sare au apăsat cu o greutate imensă stratul maleabil (plastic) de sare, care a căutat zone mai slabe
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
în urmă, într-o mare cu adâncime redusă și sub un climat tropical, foarte cald. Stratul de sare se întinde pretutindeni în subsolul Transilvaniei, având o grosime de circa 400 m. Straturile groase de sedimente depuse ulterior deasupra celui de sare au apăsat cu o greutate imensă stratul maleabil (plastic) de sare, care a căutat zone mai slabe ale scoarței terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu înălțimi de peste 1.000 m, ajungând de multe
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
climat tropical, foarte cald. Stratul de sare se întinde pretutindeni în subsolul Transilvaniei, având o grosime de circa 400 m. Straturile groase de sedimente depuse ulterior deasupra celui de sare au apăsat cu o greutate imensă stratul maleabil (plastic) de sare, care a căutat zone mai slabe ale scoarței terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu înălțimi de peste 1.000 m, ajungând de multe ori chiar până la suprafața pământului (cazul localităților cu vechi exploatări de
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
care a căutat zone mai slabe ale scoarței terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu înălțimi de peste 1.000 m, ajungând de multe ori chiar până la suprafața pământului (cazul localităților cu vechi exploatări de sare menționate mai sus). La Turda ciuperca de sare are o înălțime de circa 1.200 m (cercetată prin foraje relativ recente). Dovezi arheologice sigure ale exploatării sării la Durgău-Turda există din perioada preromană (50 î.C.-106 d.C.). Romanii (106-274
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu înălțimi de peste 1.000 m, ajungând de multe ori chiar până la suprafața pământului (cazul localităților cu vechi exploatări de sare menționate mai sus). La Turda ciuperca de sare are o înălțime de circa 1.200 m (cercetată prin foraje relativ recente). Dovezi arheologice sigure ale exploatării sării la Durgău-Turda există din perioada preromană (50 î.C.-106 d.C.). Romanii (106-274 d.C.) au exploatat sarea la Durgău în camere
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
de multe ori chiar până la suprafața pământului (cazul localităților cu vechi exploatări de sare menționate mai sus). La Turda ciuperca de sare are o înălțime de circa 1.200 m (cercetată prin foraje relativ recente). Dovezi arheologice sigure ale exploatării sării la Durgău-Turda există din perioada preromană (50 î.C.-106 d.C.). Romanii (106-274 d.C.) au exploatat sarea la Durgău în camere piramidale de 17-34 m adâncime si 10-12 m lățime. În afara masivului de sare de la Durgău, Romanii au exploatat si
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
La Turda ciuperca de sare are o înălțime de circa 1.200 m (cercetată prin foraje relativ recente). Dovezi arheologice sigure ale exploatării sării la Durgău-Turda există din perioada preromană (50 î.C.-106 d.C.). Romanii (106-274 d.C.) au exploatat sarea la Durgău în camere piramidale de 17-34 m adâncime si 10-12 m lățime. În afara masivului de sare de la Durgău, Romanii au exploatat si masivul de sare învecinat de la Băile Romane (în zona ștrandului actual). Volker Wollmann în monografia sa asupra
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
recente). Dovezi arheologice sigure ale exploatării sării la Durgău-Turda există din perioada preromană (50 î.C.-106 d.C.). Romanii (106-274 d.C.) au exploatat sarea la Durgău în camere piramidale de 17-34 m adâncime si 10-12 m lățime. În afara masivului de sare de la Durgău, Romanii au exploatat si masivul de sare învecinat de la Băile Romane (în zona ștrandului actual). Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
există din perioada preromană (50 î.C.-106 d.C.). Romanii (106-274 d.C.) au exploatat sarea la Durgău în camere piramidale de 17-34 m adâncime si 10-12 m lățime. În afara masivului de sare de la Durgău, Romanii au exploatat si masivul de sare învecinat de la Băile Romane (în zona ștrandului actual). Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman Potaissa a apărat exploatările de sare de la
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
si 10-12 m lățime. În afara masivului de sare de la Durgău, Romanii au exploatat si masivul de sare învecinat de la Băile Romane (în zona ștrandului actual). Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman Potaissa a apărat exploatările de sare de la Turda. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
de sare învecinat de la Băile Romane (în zona ștrandului actual). Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman Potaissa a apărat exploatările de sare de la Turda. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman Potaissa a apărat exploatările de sare de la Turda. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri. După retragerea romanilor în anul
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri. După retragerea romanilor în anul 274, până în secolul al XI-lea, nu există dovezi certe că extracția sării ar fi continuat. În primul document cunoscut până în prezent cu referire la
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri. După retragerea romanilor în anul 274, până în secolul al XI-lea, nu există dovezi certe că extracția sării ar fi continuat. În primul document cunoscut până în prezent cu referire la sarea de la Turda, emis de cancelaria maghiară în anul 1075, este menționată vama ocnelor de sare de la Turda (Torda) într-un loc de lângă râul Arieș "„qui dicitur hungarice
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri. După retragerea romanilor în anul 274, până în secolul al XI-lea, nu există dovezi certe că extracția sării ar fi continuat. În primul document cunoscut până în prezent cu referire la sarea de la Turda, emis de cancelaria maghiară în anul 1075, este menționată vama ocnelor de sare de la Turda (Torda) într-un loc de lângă râul Arieș "„qui dicitur hungarice Aranas (Aranyos), latine autem Aureus”" ("„în locul ce se cheamă pe ungurește Aranyos, iar
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
274, până în secolul al XI-lea, nu există dovezi certe că extracția sării ar fi continuat. În primul document cunoscut până în prezent cu referire la sarea de la Turda, emis de cancelaria maghiară în anul 1075, este menționată vama ocnelor de sare de la Turda (Torda) într-un loc de lângă râul Arieș "„qui dicitur hungarice Aranas (Aranyos), latine autem Aureus”" ("„în locul ce se cheamă pe ungurește Aranyos, iar pe latinește Aureus”") . Acest punct de vamă era situat în preajma fostului pod roman (folosit în
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]