24,122 matches
-
de tip cromatic. Totodată remarcăm parcimonia cromatică, care este una dintre principalele caracteristici ale lui Tonitza, capabil să orânduiască suprafețele cu ajutorul unui număr redus de culori pure. Ductul pensulei încărcate de culoare trasează în tente diafane de ocru și brun trăsăturile cele mai importante și transmite totodată fragilitatea ființei pictate. Valoare estimativă: € 15.000 - 25.000 Specială în creația lui Nicolae Tonitza este Intimitate din 1933. În creația de profundă maturitate a artistului putem identifica o detașare față de expresivitatea subiectului și
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
De altfel, celebritatea acestora îl făceau ca în expoziția Grupului celor Patru din primăvara anului menționat să expună nu mai puțin de 14 opere cu nuduri. Acele "studii de nud", așa cum le intitula Tonitza pe toate, se traduceau după aceleași trăsături pe care le putem observa în uleiul de față. Trăsăturile naturale ale trupului sunt concepute într-un regim cromatic ascetizat, iar Tonitza utilizează cu iscusință paleta irizată, în ocrurile și brunurile cele mai diafane. Dezinteresul pentru individualizarea modelului ne indică
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
celor Patru din primăvara anului menționat să expună nu mai puțin de 14 opere cu nuduri. Acele "studii de nud", așa cum le intitula Tonitza pe toate, se traduceau după aceleași trăsături pe care le putem observa în uleiul de față. Trăsăturile naturale ale trupului sunt concepute într-un regim cromatic ascetizat, iar Tonitza utilizează cu iscusință paleta irizată, în ocrurile și brunurile cele mai diafane. Dezinteresul pentru individualizarea modelului ne indică și faptul că nudul nu este scopul, ci doar mecanismul
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
în gura unor viitori constructori, a arhitecților și betoniștilor de mîine. O limbă de beton nu are nuanțe, alta decît a cenușiului beton. O limbă de beton n-are flexiune (nici, pare-mi-se, reflexiune)". în continuare sînt menționate cîteva trăsături ale acestei buclucașe ,limbi". Ea ar constitui un fel de onomatopee, monosilabică, deoarece ,nu-i poți cere fierului lovit să scoată un alt sunet decît Ťzdrang!ť, nici damigenelor să zică și altceva decît Ťgîl-gîlť". Urcînd în amonte, autorul glosează
Virtuozul number one by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/10958_a_12283]
-
ființei, confruntată cu propriile-i complexe și sindroame. Despre creator, a cules Mihai Apostol referințe, multe și îndeosebi receptiv la sublinierea valorii. Nu le mai semnalez, nici măcar pentru titlu ori nume, deoarece observațiile se repetă în tonalități diferite. Critica prezintă trăsături asemănătoare, individuală rămâne exprimarea lor. Rețin doar frumosul citat din Alexandru Teodor Maria Stamatiad, articol, el însuși bun de citat în întregime, despre "poetul cu nume lung ca un șirag de mărgăritare negre", despre "poetul-cavaler", datorat lui Felix Aderca, atunci când
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
de sens, deoarece teatrul venit de pe aceste meleaguri nu poate fi despărțit de politică, de istorie, cu toate consecințele ei tragice. Un teatru deosebit de variat, îmbinînd tradiția cu spiritul modernist pînă la provocare, dar căruia i se pot găsi cîteva trăsături comune. Prima dintre ele, experiența catastrofei: pentru popoarele fostei Iugoslavii, războiul devenit realitate cotidiană, pentru o anumită generație experiența comunismului, o altă formă de catastrofă, iar pentru toți, deziluziile și marasmul societății post-comuniste. Limbajul acestui teatru, unde realitățile sociale răzbesc
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
carte de proză care evoca zilele Revoluției anticomuniste românești, aceeași lipsă a "revelațiilor", aceeași absență a pretenției de a oferi adevărul - în fond, aceeași neîncredere că acesta există. Dacă faptele propriu-zise ale povestirii depășesc uneori granițele realului, această din urmă trăsătură este, din păcate de un "realism" de necontestat, pentru spațiul românesc. Victimizarea nostalgică, scormonitul după scuze sau cosmetizarea vieții, pentru a o prezenta drept suportabilă, sînt complet străine acestei incursiuni în viața sub regim comunist și imediat după. Carmen Firan
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
ciorba, iar mămăliga s-a transformat în pricomigdale gelatinoase, jeleuri și alte rahaturi cu mac. Tîrîtoarele își zornăiau solzii pe ulițele murdare, îmbrățișînd duios copăceii Bundy proaspăt înfrunziți. Se fura pe rupte, se trăia pe sponci, se murea pe capete. Trăsăturile de bază ale poporului Bundy atunci s-au format și așa au rămas pînă astăzi. Totul, după aceea, a fost o imitație a unor modele sosite prin zvon, cu brișca ori consumate fiindcă aveau ștampilă de import. Cînd prin Europa
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
de contur contradictoriu există în chiar unul din aforismele sale - nu au nimic de-a face cu vreo zgîrietură ci dimpotrivă, ne fac să-l îndrăgim pe Cioran. Sper că am reușit să relev în cartea mea că tocmai acele trăsături ale firii sau comportamentului său, care-mi pricinuiau uneori mici supărări, făceau parte din persoana lui, din felul lui de a se face iubit. La sfîrșitul volumului îi faceți lui Cioran un reproș foarte fin deși poate neintenționat: acela de
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
comunitate. Le pasă, adică, de cel de alături, nu-l lasă în nici o împrejurare singur. Și asta nu doar în comunitățile rurale. Viața urmează aceste reguli inclusiv în capitală. Nu sunt, adevărat, decât 650 de mii de toți. Dar solidaritatea, trăsătură ce nouă ne cam lipsește, îi face foarte puternici. Mai puternici parcă decât munții.
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
sugestiv „Comori Folclorice din China”. Cei prezenți au asistat la 12 dansuri tradiționale, din nouă regiuni diferite ale Chinei, o țară de o mare diversitate etnică, în care trăiesc armonios 56 de naționalități. În mod firesc, fiecare etnie își aduce trăsăturile culturale specifice în acest ansamblu de mari dimensiuni care este cultura chineză. În cadrul spectacolului, publicul a putut admira o adevărată sinteză a acestei varietăți de tradiții: dansul uigur, plin de vigoare, a trimis cu gândul la generozitate și umor, dansul
Anul Nou Chinezesc () [Corola-website/Journalistic/296290_a_297619]
-
și, din 1997, capitala de facto a Uniunii Europene. Bruxelles - capitala Belgiei - era la origine un târg întemeiat de urmașii lui Carol cel Mare, cândva prin sec. IX-X, la vărsarea râului Senne în fluviul Escault. Îndelungata sa istorie conferă orașului trăsături nu odată paradoxale, începând cu faptul că Brussels, oraș flamand, are acum o populație în proporție de 80% francofonă și doar de 15-20% vorbitori de neerlandeză (numită și flamandă). Această situație reflectă complexa hartă lingvistică și culturală a Belgiei, la
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
în secolul al XIX-lea, crescut într-un catolicism conservator și cu o educație militară, avea o proiecție asupra Rusiei care o întrecea în liberalism pe cea a multor politicieni occidentali contemporani. În același timp, evoluțiile prezentului atestă o altă trăsătură a imaginii lui de Gaulle asupra Europei: naționalismul. Viziunea liderului francez includea, pe de o parte, rolul Franței în noul construct continental și, în linii generale, acesta s-a păstrat: Franța a reușit să rămână o mare putere și o
Viziunea unor mari lideri – Charles de Gaulle () [Corola-website/Journalistic/296471_a_297800]
-
istorice. În toate celelalte țări care redescopereau acum democrația, astfel de partide nu mai existau și vectorul principal al transformărilor era reprezentat de partide noi, cu o structură mai puțin rigidă și care combina de fapt elemente de partid cu trăsături de organizație civică: Forumul Civic din Cehoslovacia, Solidarnosti din Polonia - chiar și UDMR de la noi. Mineriada din iunie 1990 este de departe cea care a dobândit o nefericită popularitate în media interne și internaționale. Ecoul ei peste hotare a fost
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
profunde a universului chopinian, eleganța, ușurința instrumentală, conducerea suplă a vocilor interne care evoluează neîncetat în cadrul unui minunat polimelodism. Bourré-ul din Suita op. 10 în Re major de George Enescu a fost creat sonor cu voioșia, energia și inventivitatea inspirată, trăsături specifice acestei pagini instrumentale de bravură și jubilație. Violoncelistul Beniamin Chircă din clasa a XI-a a Colegiului Național „George Enescu” din București, aflat sub îndrumarea distinsei profesoare Anca Vartolomei, a reliefat, în interpretarea Allemandei și a Courantei din Suita
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
Modalis III, solist: Pierre-Yves Artaud, dirijor: Pierre- Alain Biget. Revenind la seară de muzică și poezie de la Paris am remarcat interesul organizatorilor și al publicului parizian pentru muzica românească. De altfel, în intervențiile sale, Jean-Luc Darbellay s- a referit la trăsăturile specifice ale muzicii românești contemporane - racordata la tehnicile moderne de compoziție - , ca și la orientările sale estetice marcate, de multe ori, de sinteză Orient-Occident. Proiecțiile video, realizate în colaborare cu Festivalul de film experimental de la Baia Mare, invitarea unor poeți români
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]
-
concertului, cvartetul alcătuit din Oana Spânu-Vișenescu, Emil Vișenescu, Marian Movileanu și Ioana Peteu a interpretat două lucrări de Otorino Respighi: Aria Italiana și Aria di Corte, creații remarcabile prin noblețea expresivă și bogăția semnificațiilor. Artiștii au reliefat cu mult rafinament trăsăturile limbajului specific compozitorului, în care se împletesc elemente modale ale artei Renașterii târzii, cu procedee polifonice ale epocii baroce și cu armonia cromatică a muzicii secolului al XX-lea. Dacă în Aria Italiană- Andantino, spectatorii au fost captivați de poezia
Concert cameral la Palatul Șuțu by Carmen MANEA () [Corola-website/Journalistic/83852_a_85177]
-
frenezie, până la sfârșitul scherzo-ului. În mișcarea a patra, Finale (Allegro), compozitorul dezbate un registru bogat de probleme existențiale, prin intermediul unor teme contrastante, originale din punctul de vedere al conținutului și al expresiei. Artiștii au evidențiat cu fantezie și dezinvoltură trăsăturile concertante și amploarea simfonică a discursului muzical. Capodopera beethoveniană le-a oferit prilejul de a-și etala calitățile instrumentale excepționale, creativitatea și colaborarea fructuoasă din cadrul formației, de a dezvălui profunzimea gândirii muzicale și concepția estetică unitară. Prestația de înaltă valoare
Recital în Piața Ateneului by Carmen MANEA () [Corola-website/Journalistic/83856_a_85181]
-
o concepție matură, însușita poate, si de la maeștrii pe langă care a făcut asistență de regie, la: Napoli, Veneția, Triest, Macerata, Oviedo sau Toulon. În plus, are o fină sensibilitate a design-ului luminos și a relațiilor umane dintre personaje, trăsături accentuate de apetenta să pentru cinematografie, fotografie și arte vizuale. A avut și câteva „tuse” personale, printre care, o statuie a Madonei (întruchipata de balerina Diana Dragan), ale cărei gesturi lente accentuează dramatismul acțiunii din primul act, torturarea lui Cavaradossi
O proaspătă montare a operei "Tosca" de Puccini la Brașov. In: O proaspătă montare a operei "Tosca" de Puccini la Braov by Luminița CONSTANTINESCU () [Corola-website/Journalistic/83850_a_85175]
-
publicul să poată recepta și mai ales fixa în memorie momentul respectiv. Credem că recitalul susținut de violonista Clara Cernat în seara de 7 septembrie pe scena mare a Atheneului Român sub genericul Enescu și contemporanii săi reunește câteva din trăsăturile necesare unei evoluții de mare calitate. Alături de pianista franceză Thérèse Dussaut, care a fost invitată din nou în juriul Concursului Internațional de Pian desfășurat în prima parte a Festivalului „George Enescu”, Clara Cernat s-a prezentat și în calitate de violistă, prima
Clara Cernat - Therese Dusaut by Corina Bura () [Corola-other/Journalistic/83558_a_84883]
-
este înființarea la insistențele și sub îndrumarea lui Florin Răducanu a primei secții de jazz (la Colegiul ” G. Enescu”) în cadrul învățământului preuniversitar din România”. Mircea Tiberian „...Sunt prezentate succint, cu claritate și exemple bine alese, ipostaze ale limbajului muzical jazzistic, trăsături tehnico-stilistice vizând notația, armonia melosul, ritmul, structurile intonaționale. Este conceput de un subtil profesionist, de un pedagog cu har și un creator-interpret de elită, ce propune celor interesați un scurt Îndreptar pentru studiul improvizației muzicale, atât în stilul jazz, cât
?ndreptarul de art? improvizatoric? de Jazz by Florin R?ducanu () [Corola-other/Journalistic/83690_a_85015]
-
și înțelepciunea; este un zeu al formelor armonioase și al euritmiei, al luminii intelectuale și al formei juste”. Ibidem - pg. 442 - 443 Mulți sau puțini se vor întreba de ce am ales modelul grecesc al artei, al civilizației, de ce prezint obsesiv trăsăturile și arhitecturile estetice ale acestei copleșitoare civilizații: nu mă frânează nici o obiecție, având în logica firii continuitatea ideii că artele sonore, muzica și formele ei de expresie pleacă din edificiul civilizației grecești, sub formă de arcade, de altare, de vestale
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]