24,732 matches
-
De exemplu, ființei numite "samadhi"/Pumnul Satanei i se spune și Sheol (denumirea ebraică a lumii morților), "moksha"/Scrijelitorul în Carne este cunoscut și ca "Jehannum" (similar ebraicului Gehinnom și arabului Jahannum, care desemnează Iadul sau Purgatoriul), iar "turiya"/Ucigașul Neamului este și Herem (ebraicul pentru proscris, exilat, excomunicat). Numele poporului Elohim reprezintă termenul ebraic pentru Dumnezeu. În 1986, David Langford a publicat un eseu al lui Nick Lowe, în care acesta propunea "un mod de a găsi plăcerea în cărțile
Cronicile lui Thomas Covenant, Necredinciosul () [Corola-website/Science/320367_a_321696]
-
un numar de victime... Dar pentru Roșe una singură contează... Dimitri Belikov. Și este obligată acum să aleagă: fie își respectă jurământul vieții, acela de a o apără pe Lissa - cea mai bună prietenă a ei și ultima supraviețuitoare a neamului Dragomir -, fie să renunțe la Academie și să se aventureze în lume, vanandu-l pe bărbatul iubit. Va trebui să meargă până la capătul pământului ca să-l găsească pe Dimitri și să-și respecte jurământul pe care i l-a făcut
Academia Vampirilor () [Corola-website/Science/321108_a_322437]
-
Insula Saint Kitts, anterior împărțită între Franța și Marea Britanie a fost cedată în întregime celei din urmă. Franța a fost obligată să recunoască suzeranitatea britanicilor asupra indienilor Iroquois și să deschidă comerțul cu triburile îndepărtate de indieni negustorilor de toate neamurile. Franța și-a păstrat celelate posesiuni nordamericane antebelice, inclusiv Île-Saint-Jean (astăzi Insula Prințul Edward) precum și Île Royale (astăzi Insula Cape Breton), pe care a înălțat cetatea Louisbourg. După semnarea tratatelor de la Utrecht, francezii au continuat conflictul cu împăratul Carol al
Tratatul de la Utrecht () [Corola-website/Science/321149_a_322478]
-
similar cu modul în care era folosit termenul „națiune” sau „etnie” în alte țări (de unde alunecarea semantică de la „millet”, comunitate, la „milyet” sau „miliet”, națiune). Cuvântul "miliet" își află originea în cuvântul arab "millah" (ملة), care poate fi tradus prin „neam”. Sistemul „milieturilor” al legii islamice poate fi considerat ca fiind un exemplu de pluralism religios în cadrul căruia un oarecare grad de toleranță era acordat comunităților minoritare în schimbul unor obligații suplimentare (plata haraciului, răpirea primului băiat). Conceptul ("melet") a fost folosit
Millet (Imperiul Otoman) () [Corola-website/Science/321214_a_322543]
-
erau diseminate pe tot cuprinsul imperiului, cu minorități semnificative în cele mai multe dintre orașele importante. Autonomia acestor grupuri era imposibil de aplicat pe baze teritoriale. Toți creștinii creștinii ortodocși supuși ai Imperiului Otoman erau încadrați în milietul denumit "millet-i Rûm", literal „neamul Romanilor”, nume referitor la faptul că înainte de a fi supuși ai sultanilor, fuseseră cetățeni ai imperiului Roman de răsărit, numit ulterior „Bizantin”. Astfel, "Rûm" era denumirea dată de turci grecilor, bulgarilor, macedonenilor, albanezilor ortodocși, vlahilor, românilorn sârbilor, georgienilor și arabilor
Millet (Imperiul Otoman) () [Corola-website/Science/321214_a_322543]
-
etniile turcă sau pomacă, ceea ce este în practică o moștenire a sistemului milleturilor otomane. Termenul „miliet” din limba turcă contemporană ("milliyet") poate fi tradus prin „național” ("milliyet naturpark"), dar el păstrează de asemenea și conotații religioase sau etnice ("çingene miliyeti": neamul Romilor), putând fi folosit și pentru încadrarea unei persoane într-un grup anume, nu neapărat religios sau etnic ("dolmușçu miliyeti": breasla „șoferilor de maxi-taxi”; "kadın miliyeti" : „femeimea”; "erkek miliyeti" : „omenirea”).
Millet (Imperiul Otoman) () [Corola-website/Science/321214_a_322543]
-
13%), 1.951 evrei (32,29%), 1.357 români (22,45%), 161 polonezi (2,66%), 61 ruteni (1%), 17 cehi și slovaci, 11 armeni, 11 unguri, 7 ruși, 5 țigani, 4 sârbi, croați și sloveni, 3 greci, 28 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 2.631 romano-catolici (43,54%), 1.951 mozaici (32,29%), 1.280 ortodocși (21,18%), 100 evanghelici (luterani) (1,65%), 25 greco-catolici, 22 lipoveni, 22
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
s-a îmbolnăvit, s-a retras la părinți și apoi la Mănăstirea Agafton unde a murit în același an. În semn de prețuire a activității lui Nicolae Stoleru pentru binele poporului, Nicolae Iorga l-a numit într-un articol din „Neamul Românesc” din 23 septembrie 1917 cu apelativul de "„organizator al țărănimii”". În semn de prețuire a memoriei sale, în colțul de sud-est al Parcului comunei Baia, s-a dezvelit la 29 iunie 1937 un bust al învățătorului erou Nicolae Stoleru
Nicolae Stoleru () [Corola-website/Science/320604_a_321933]
-
când era președinte al "Comitetului de Cultură și Artă" al județului Prahova și se ocupa de reluarea cursurilor "Universității Populare de Vară" de la Vălenii de Munte, Ion Șt. Baicu a reeditat ziarul care apăruse, odinioară, sub egida lui Nicolae Iorga: ""Neamul Românesc"". Stilul naționalist al ziarului l-a deranjat pe Nicolae Ceaușescu care a cerut personal, în 1978, interzicerea acestuia și sistarea cursurilor de la Vălenii de Munte. Prin concurs, în 1977, Ion Șt. Baicu a obținut postul de conferențiar la disciplina
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
în comuna Sarata-Răzeși, județul Leova) - Poeta, traducătoare, publicista, eseista, jurnalista, activitate publică. Basarabeanca, locuiește la Riga, Letonia. Scrie versuri în limba română și limba letona. Autoare a șase volume, editate la Chișinău și la Riga. Pe linia paterna descinde din neamul Macovei, familie de răzeșeni înstăriți; pe linia maternă - din Movila. Publică articole, versuri, eseuri, publicistica, atît în mass-media din Moldova cît și în cea din Letonia. Paralel continuă să scrie versuri și să traducă din letona. În momentul de față
Maria Briede-Macovei () [Corola-website/Science/320733_a_322062]
-
de Harkonnen. După exilarea lui Abulurd pe Lankeveil, copiii lui află povești despre modul în care le-a fost furat rangul de nobili. După moartea lui Abulurd, fiii săi pretind că Vorian Atreides a orchestrat moartea lui, pentru a distruge neamul Harkonnen. Credința aceasta trece din generație în generație și, când Casa Harkonnen revine în imperiu, acuzațiile împotriva Casei Atreides ajung să fie acceptate ca atare. Astfel a luat naștere dușmănia dintre Casa Atreides și Casa Harkonnen. Magicienele de pe Rossak fac
Dune: Bătălia Corrinului () [Corola-website/Science/320730_a_322059]
-
13%), 1.951 evrei (32,29%), 1.357 români (22,45%), 161 polonezi (2,66%), 61 ruteni (1%), 17 cehi și slovaci, 11 armeni, 11 unguri, 7 ruși, 5 țigani, 4 sârbi, croați și sloveni, 3 greci, 28 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 2.631 romano-catolici (43,54%), 1.951 mozaici (32,29%), 1.280 ortodocși (21,18%), 100 evanghelici (luterani) (1,65%), 25 greco-catolici, 22 lipoveni, 22
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
Cry of the Heron" se spune că membrii familiei Kuroda pot percepe invizibilitatea, dar nu pot deveni ei înșiși invizibili. Singurul personaj Kuroda care apare pe parcursul seriei este Kondo Kiichi (care și-a luat numele Kondo după adoptarea sa de către neamurile din partea mamei). Cele mai puțin importante clanuri ale Tribului. În general lucrează ca grăjdari și servitori. La ora actuală se fac planuri pentru o ecranizare a romanului "Să nu trezești podeaua-privighetoare", Lian Hearn confirmând că David Henry Hwang lucrează la
Legendele clanului Otori () [Corola-website/Science/320760_a_322089]
-
și cercetător al documentelor istorice referitoare la biserica din Oltenia. și-a făcut debutul de scritor în lucrări teologice. În timp, se remarcă prin lucrări din istoria bisericii din Oltenia, printre altele: „Documente oltenești felurite” (1938), „Documente oltenești” (1939), „Documentele neamului Sâmboteanu” (1940), „Biserica Sf. Dumitru - Catedrala mitropolitană din Craiova” (1941), „Biserici, târguri și fapte din jud. Vâlcea” (1941), „Pe firul istoric al Mitropoliei Olteniei” (1941), „Vechile proprietăți ale Episcopiei Râmnicului, în Craiova și București” (1942), „Patriarhul Avramie al Ierusalimului și
Ioan Popescu-Cilieni () [Corola-website/Science/321539_a_322868]
-
1953 este subinspector și inspector școlar la Cluj unde deține funcții didactice și administrative. Debutează în 1926 - cu proză - la revista „Patria“ condusă de Ion Agârbiceanu care i-a dat supranumele „Cheatră“. Editorial a debutat în anul 1933 cu romanul „Neamul nevoii“, Editura Anca din Cluj. A contribuit la întemeierea revistelor „Lanuri" (Mediaș, 1933-1939), alături de George Popa și Mihai Axinte, „Crai nou" (Cluj, 1937) și „Detunata" pe care o și conduce (Alba Iulia, 1943-1944), alături de Ioan Popa-Zlatna și I.V. Munteanu. S-
Vasile Copilu-Cheatră () [Corola-website/Science/321568_a_322897]
-
Polybius considera că al doilea război punic a început din trei cauze: ura lui Hamilcar față de Roma, nemulțumirea cartaginezilor față de ocuparea Siciliei de către romani și succesele generalilor Bacrizi. De asemenea, Polybius aprecia că ,Toate câte s-au întâmplat celor două neamuri, roman și cartaginez, au fost stârnite de o singură minte, de un singur om. Și omul acesta era Hannibal.” Al doilea război punic a început cu invadarea Italiei de către Hannibal. El a reușit să obțină victorii foarte importante la Trebbia
Armata romană republicană () [Corola-website/Science/321619_a_322948]
-
scriitor român. A absolvit Colegiul Național Liviu Rebreanu din Bistrița în anul 2005. A urmat și absolvit cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, specializarea Teologie Pastorală (promoția 2009) cu teza de licență ,"Tănase Todoran martir al neamului și Bisericii noastre"“ precum și cele ale Facultății de Istorie și Filosofie, specializarea Istorie (promoția 2011) în cadrul aceleiași universități, susținând o teză intitulată ,"Reflecții teologice asupra secularizării în Transilvania în prima parte a secolului XX"”. A urmat și absolvit de asemenea
Paul-Ersilian Roșca () [Corola-website/Science/321716_a_323045]
-
VII- a a obtinut Premiul I la secțiunea Sociologie, inițiată de doamna Stela Rusu (KOLN). În anul 2008 a publicat teza de licență susținută la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, rezultând volumul Tănase Todoran martir al neamului și Bisericii noastre, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2008, ISBN 978-973-757-125-0. A participat la numeroase festivaluri și concursuri literare din străinătate obținând o serie de premii și distincții: ● Locul III și premiul ,Maria” la Concursul Național de Cultură și Creație ,Iulia Hașdeu
Paul-Ersilian Roșca () [Corola-website/Science/321716_a_323045]
-
Năsăud cu ocazia celei de-a X-a ediții a ,Zilelor Năsăudului” 2011. ● ,ASTRA” Despărțământul Năsăud, Secretar al cercului de Știință și Pedagogie. ● Membru de onoare al "Maison Naaman pour la Culture" Liban. A publicat volumul "Tănase Todoran martir al neamului și Bisericii noastre", Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2008. Volume colective: ● "The Concilium II Vatican and the beginning of the dialogue between the Romanian Orthodox Church and the Roman Catholic Church", în vol. colectiv: ,Integrarea europeană și valorile Bisericii” (coordonatori Ioan-Vasile Leb
Paul-Ersilian Roșca () [Corola-website/Science/321716_a_323045]
-
Clipa Siderală”, Nr. 6, Chișinău, 2004. ● "Corupția și țările postcomuniste", în ,Virtus romana rediviva”(VRR), nr. 10, Cluj-Napoca, 2006. ● "Noi opinii despre Tănase Todoran", în ,Virtus romana rediviva”(VRR), nr. 11, Cluj-Napoca, 2007-2008. ● "Tănase Todoran, o expresie a iubirii de neam", în ,Anuarul Asociației Profesorilor de istorie din România”(APIR-BN), filiala Bistrița-Năsăud, nr.3, Bistrița, 2008. ● "Mucenicia lui Tănase Todoran", în ,Lumea Credinței”, Nr. 8 (61), An VI, august, 2008. ● "Un an de la canonizarea Sf. Atanasie Todoran din Bichigiu", în ,Renașterea
Paul-Ersilian Roșca () [Corola-website/Science/321716_a_323045]
-
Fotografiile realizate au fost expuse cu prilejul a trei expoziții fotografice pe teme de mediu și natură: „Rugă pentru pădure”, „Noi arborii-Voi oamenii” și „Expoziția din grajd”. Iubirea față de pădure, dar și dorința de a scoate în evidență înțelepciunea neamului huțulilor, l-a determinat pe Balabașciuc să scrie literatură. "„Am început să scriu când am văzut că lumea nu poate fi corectată prin amenzi și documente. Eu am ales calea poveștii.”" El consideră că viața huțulilor este strâns legată de
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Duhului sfânt s-au plătit această Sfăntă besearecă de robul lui Dumnezeu Hancu Constantin și fămeaea sa Sâia și feciorii lor Ion, Loghin, Vasilie, Gheorghe, Cătălina să le fie pomenire lor și la tot neamul lor, fiind paroh popa Ion și dascăl Vasilie frați fiind. Zugrav Ban Vasilie Porfirie de la Feisa, Sfârșit-au și lui Dumnezeu Laudă - 1789"" Aspectul bisericii era determinat de către forma planului. Acesta era dreptunghiular, cu absida altarului poligonală, cu cinci laturi
Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320861_a_322190]
-
Bucovina" publicat între anii 1848-1850 de familia Hurmuzachi. În casa acestora, el a cunoscut mai mulți revoluționari pașoptiști printre care și pe Vasile Alecsandri. Acesta l-a îndemnat să culeagă folclor din satele bucovinene, zicându-i: ""Scrie, să împărtășești și neamului d-tale și al nostru ceea ce ai și ceea ce știi d-ta. Așa se cade, așa e bine, așa să facem cu toții după puterile noastre. (...) Cel mai scurt cântec, cea mai mică poveste să nu o bagatelizezi, să nu o
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
Pe lângă culegerea de folclor, el scrie balade după model folcloric ("Anița"), prelucrează legende din popor ("Ieremie Movilă și sihastrul sau Altariul mânăstirii Sucevița") sau evocă obiceiuri legate de îndeletnicirile sătești ("Stâna"). În poeziile sale patriotice, el exaltă originea latină a neamului ("Fata de roman"), elogiază unii luptători români din Revoluția de la 1848 ("Lui Iancu") sau își exprimă compasiunea pentru cei loviți de soartă ("Poetul", "Cerșetorul"). Poemele sale suferă din cauza limbii inundate de latinisme și germanisme. Spre deosebire de poeme, amintirile sale folosesc o
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
13%), 1.951 evrei (32,29%), 1.357 români (22,45%), 161 polonezi (2,66%), 61 ruteni (1%), 17 cehi și slovaci, 11 armeni, 11 unguri, 7 ruși, 5 țigani, 4 sârbi, croați și sloveni, 3 greci, 28 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 2.631 romano-catolici (43,54%), 1.951 mozaici (32,29%), 1.280 ortodocși (21,18%), 100 evanghelici (luterani) (1,65%), 25 greco-catolici, 22 lipoveni, 22
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]