25,496 matches
-
cultura organizațională și de climatul organizațional, care, oricât de strâns legate între ele, nu se identifică. Ele definesc identitatea și dinamica oricărei instituții. Cultura organizațională se referă la un set mai mult sau mai puțin coerent de norme, valori, ritualuri, povestiri, mituri, rutine zilnice, care-i țin pe membrii unei organizații împreună, credințe conducătoare și ordonatoare, percepții, reprezentări, înțelesuri, modele de gândire, comportamente și practici organizaționale specifice. Pe scurt, cultura organizațională se referă la "întreaga filosofie care ghidează angajații unei organizații
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se construiesc în situațiile concrete și care supervizează identificarea stimulilor și colectarea răspunsurilor; e. tradiția, lucruri care au fost create, care au fost făcute sau crezute în trecut și care sunt sau au fost transmise din generație în generație; f. povestirile (în măsura în care oamenii gândesc mai degrabă într-un mod narativ decât argumentativ); oamenii decupează viața în povestiri și, făcând aceasta, ei impun o coerență la ceea ce, în caz contrar, nu ar fi decât "o zeamă lungă". În urma investigațiilor lor, S.C. Thompson
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care au fost create, care au fost făcute sau crezute în trecut și care sunt sau au fost transmise din generație în generație; f. povestirile (în măsura în care oamenii gândesc mai degrabă într-un mod narativ decât argumentativ); oamenii decupează viața în povestiri și, făcând aceasta, ei impun o coerență la ceea ce, în caz contrar, nu ar fi decât "o zeamă lungă". În urma investigațiilor lor, S.C. Thompson și A.S. Janigian (1988, apud Rimé, 2008, pp. 414-415) au ajuns la concluzia potrivit căreia fiecare
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
aria istoriei culturale, a istoriei mentalităților și a microistoriei. O arie de studii dificilă pentru vremile trecute, din cauza absenței surselor sau a necesității căutării unor surse mai puțin convenționale, a recompunerii, ca și cum s-ar reuni piesele unui puzzle, a unor povestiri din surse variate, dar captivante și pasionante, ce ne-ar permite să înțelegem mai bine societățile de odinioară prin prisma lucrurilor "banale", a existentelor obișnuite. La încheierea acestui "cuvânt de introducere", am dori să mai spunem două lucruri! Unul este
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
prezentate mai sus. Dintre acestea, stăruim asupra lui Ioan Adam (1875-1911), magistrat la Călărași și Tulcea, cunoscut, mai degrabă, ca scriitor, colaborator al "Adevărului Ilustrat", "Neamului Românesc Literar", "Semănătorului" etc.; autor al romanelor Rătăcire (1902), Sybaris (1902), al volumelor de povestiri și nuvele Flori de câmp (1900), Voia mării (1909), Aripi tăiate (1910). Sau asupra lui Iorgu Radu, titular, după unii, și al unui doctorat în științe politice și administrative (tot la Bruxelles!), avocat, magistrat, deputat (1883-1884, 1895), prefect de Bacău
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
determinat pe tânărul Zlătescu să se împrumute nesăbuit. De asemenea, necazurile financiare i-au pus probleme și în demersul său de a obține diplomă de doctor, căci nu plătise toate taxele de studii. Fascinante în sine, invitând adesea la o povestire romanesca, aceste frânturi de destine mărunte sunt fragmente prețioase de microistorie, mărturii ce ne permit să înțelegem viața cotidiană a societăților trecute, să le reconstituim bogăția și diversitatea. Corespondență celor patru tineri sau a părinților acestora (tatăl, în cazul lui
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
site-uri din SUA. Morris nu anticipase dimensiunea efectului jocului său. Pierderile au fost de milioane de dolari. Tatăl lui a trebuit să treacă prin multe momente neplăcute, fiindcă era om de știință al Agenției Naționale de Securitate. Ca multe povestiri americane, și aceasta a avut un happy end, Morris fiind ulterior angajat pe un post pe măsura calităților lui. Ulterior, un rol-cheie l-au avut așa-zisele bulletin board services (BBS), prin care informațiile s-au împânzit în toată lumea tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
acte, acestea, la rândul lor în scene/tablouri, ultimele alcătuite din replici ale personajelor și didascalii 87; * text dramatizat produs al activității de dramatizare a unui text epic (cel mai frecvent, mai ales în cazul spectacolelor destinate copiilor, basm, poveste, povestire, schiță, snoavă, parabolă, fabulă etc.), destinat reprezentării scenice în fața unui anumit tip de public-țintă și caracterizat printr-o "triplă enunțare" (Ciobotaru, 2006a, p. 79) realizată de către autorul textului dramatizat, de autorul dramatizării și de către actori. I.3.2. Strategii teatrale
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
îi duc plăcinte...; * monologate: Chiar mă gândeam... Timpul trece încet și se pare că răbdarea nu e punctul meu forte... Poate că dacă aș ști că...; sau, nuanțând, contexte comunicative interpersonale, respectiv didactice/educaționale implicând actualizarea unor elemente precum: * "analogii", "povestiri explicative" (D. P. Newton & L. D. Newton, 2000, p. 609); "instrucțiuni adresate direct" interlocutorului, "încurajări (recompense/complimente)", "reamintirea" unor sarcini de lucru/reguli, "repetarea unor informații", "rezumări", "împărtășirea de experiențe personale/anecdote", "lectură" etc. (Dickson, 2005, p. 115, tabel 9
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Dialog din exclamații Ssst! Doarme mama/tata/copilul/... Metamorfoza viermelui de mătase Ghicește rolul!/ Cine sunt? Cine ești? Desigur, dar... Una spun, alta arăt... Funcția "încetinire" De vorbă cu... Corect, și... Una spun, alta gândesc... Funcția "accelerare" Jocul proverbelor Poveste/povestire în lanț Îmi place.../ nu-mi place... Vorbim cu iconi de pe Messenger... Tabloul de comandă al robotului Cum se face o știre Mesaj din jumătăți/ Lanțul jumătăților de mesaje Expoziție de tablouri vii Expoziție de fotografii vii Cu mască Improvizație
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mici, părinți și bunici. Iași: Editura Optima. Nedelcu Mihăilescu, F.E. (2005). Copilul un mic actor. Slatina: Editura Didactic Press. Negru, M., & Dobrotă, R. (2010?). Jucăm teatru, recităm și-nvățăm să circulăm. Craiova: PrintXpert. Pană, C. (1998). Dramatizări după povești și povestiri celebre. Scenete pentru preșcolari și școlarii mici. Pitești: Editura Paralela 45. Popa, D., Manolache, M., & Vieru, E. C. (2006). Mici elevi, dar mari actori. Iași: Pim. Popescu, M.M. (2008). Celelalte anotimpuri. Piesă de teatru în versuri pentru copii. Craiova: Autograf MJM
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
osânză, toți trăind de pe spinarea lui încovoiată de mizerii și nevoi." Venind în sprijinul ridicării culturale a țăranilor, ziarul publică beletristică, mai ales de factură populară, snoave și anecdote, poezie populară, povești din viața satului (Sorcovadupă Delavrancea), republică povești și povestiri (O călătorie de la București la Iași înainte de 1848. de I. Ghica; „Prostia omenească” și „Moș Ion Roată și Unirea”, de Ion Creangă, „La hanul lui Mânjoală”, de I.L. Caragiale), sunt reproduse poezii de Mihai Eminescu („Adio”, 15 iulie 1935), colaborări
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cercului literar “Mihail Sadoveanu” a făcut din Rulmentul o publicație cu specific de revistă de promovare a literaturii și artei. Aici au semnat proză: Constantin Hușanu („Ilinca”, „Bârladul ieri și astăzi”, după o monografie a orașului Bârlad , „Caietul cu amintiri” - povestire distinsă cu premiul I la concursul de creație „Alexandru Sahia” organizat de revista 142 Clubul, Casa Centrală a Creației Populare și Comisia de Îndrumare a cenaclurilor literare de pe lângă Uniunea Scriitorilor ș.a.), Cornel Văleanu, Nicolae Rainea („Despre delicatețe” - fragment de monolog
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și cercetări” de C. Enescu - Bughea; „Datine și credințe” de Const P. Beldie, Ion C. Mara, Ion N. Niculescu - Vătășoiu, Ionel I. Leuștean, Vasile Corce, Aur elian Borsianu; „Poveste” - de Lucian Costin; „Urații” - Gh. Salmogeanu; „Cântec de război” - Vasile Dobrescu; „Povestiri și legende” - N. Mateescu, Ion Martin, C. Gr. Chirica, Lucian Costin; „De‐ ale copiilor”: Dorina P. Beldie, Lucian Costin, Iosif N. Dumitrescu; „Boala la oameni și animale” - de A. M. Grigoraș, D. Urzică, A. Cosma, B. Urieșteanu, C onst. Milici; „O seamă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
As tăzi am văzut deschisă / Iar fereastra ‐ c‐ astă ‐ vară / Dar speranța‐mi fu ucisă: 331 / Dădea muștele afară...! Avea talent de tânăr, Victor Ion Popa, nu cum n ejustificat susțineau alții... în Florile Dalbe de la Bârlad au apărut primele povestiri ale lui Vasile Voiculescu „Singuriʺ și „Momâieʺ, ve stind pana unui mare prozator. Tot la această revistă a debutat cu poezia „În albastruʺ poetul și romancierul I. Valerian, director mai târziu la revista bucureșteană „Viața literarăʺ. „Cel ce venea de la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad). Ei -și nu numai - au fost și autori de texte în revista care apărea pe o hârtie deosebit de bună, uneori, și cu un cuprins pe măsură. Dar, iată doar câteva rubrici: „O scrisoare”, „Despre Ion Creangă”, „Povești”, „Cântece bătrânești”, „Povestiri și legende”, „Ghicitori”, „Datine și credințe”, Vorbe adânci”, „Colinde”, „Glume, jitii, taclale”, cronici, poșta redacției, ilustrații de Stoica, dar și „Vrăji și farmece”, „De‐ale copiilor”, „Botanica populară”, „Boli de oameni, leacuri și descântece” etc. Revista a avut redacția la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
același număr aflăm și de câteva cărți semnate de Virgil Caraivan aflate în difuzare: „Basme și legende străine” ‐ traducere din folclorul lumii, Editura și Tipografia Vălenii de Munte, 1911; „La gura sob ei” ‐ povești și snoave, Editura Socec; „Movila roșie” ‐ povestiri, schițe și amintiri, 1913, și că vor apare în curând „Povești de pretutindeni”, traducere din folclorul lumii, ilustrații de pictorul Stoica, Ediția a III‐a, Editura Socec S.A., București, Calea Victoriei. Numărul 8 din Răzeșul este realizat la Atelierele grafice Nicolae
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în 1917 alcătuiam Calendarul nostru pe 1918, dorind să fac astfel o plăcere poetului A. Vlahuță care se afla atunci între noi, în „Academia Bârlădeană”, M. Lupescu a venit de multe ori la reuniunile noastre, uimind pe t oți cu povestirile‐ 431 i pline de tâlc și de veselie. Îmi aduc aminte, cât de mult a râs „Maestrul Vlahuță” ascultând snoava „Un gospoda r care se ... ouă” (pentru o mai completă edificare a se vedea și Îndrumări pedagogice și Făclia - revistă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
reportofon, ceea ce a facilitat analiza informațiilor narative. S-a încercat analizarea atât a informației ca atare, cât și a comportamentului nonverbal - voce, mimică, gestică etc., punându-se accent pe spontaneitatea, autenticitatea discursului. Fiecare intervievată relatează ceva unic, de profunzime, o povestire personală. Însă povestirile deținutelor seamănă între ele. În timp ce ele se diferențiază ca vârstă, nivel de educație, cultură, statut socioeconomic etc., experiențele de viață și efectele actului lor sugerează diferențe minore. Prin cele spuse, femeile intervievate exprimă teme comune și descriu
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
facilitat analiza informațiilor narative. S-a încercat analizarea atât a informației ca atare, cât și a comportamentului nonverbal - voce, mimică, gestică etc., punându-se accent pe spontaneitatea, autenticitatea discursului. Fiecare intervievată relatează ceva unic, de profunzime, o povestire personală. Însă povestirile deținutelor seamănă între ele. În timp ce ele se diferențiază ca vârstă, nivel de educație, cultură, statut socioeconomic etc., experiențele de viață și efectele actului lor sugerează diferențe minore. Prin cele spuse, femeile intervievate exprimă teme comune și descriu modele de viață
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
narativă și de tehnică a filmării constă, în cele din urmă, în a amalgama, până la anulare, elementele specifice tramei narative ficționale și a modurilor în care oamenii își fac dreptate. Violența nu apare doar ca legitimă (în anumite situații ale povestirii), ci chiar ca ceva natural, ceva care ține de firea lucrurilor: logica narativă a acțiunii și interacțiunilor violente se impune ca o logică naturală a lumii reale a oamenilor. Pe de altă parte, odată cu ceea ce Olivier Moeglin numește „hiperviolența specifică
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
acceptată. Valorile latente Am constituit un al patrulea grup, în care figurează patru valori (există mai multe, cu siguranță): dreptatea (D. 1.), solidaritatea (D. 2.), bunăvoința (D. 3.) și bunătatea (D. 4.). Ele sunt prezentate în cuvântările publice sau în povestirile edificatoare. Cu toate acestea, ele sunt slab cotate în anchete și plasate mai degrabă la sfârșitul listei, prin comparație cu altele. Le-am calificat drept "latente" deoarece ele sunt prezente în conștiință în stare de somnolență. Ele se trezesc atunci când
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
E. Kraepelin, 1907), afecțiune psihotică considerată foarte apropiată de schizofrenie. Sindromul parafrenic poate avea mai multe forme clinice: - parafrenia expansivă în care întâlnim un delir de urmărire grandios și extravagant; - parafrenia fantastică, cu un delir de tip fantastic constând din povestirea de către bolnav a unor întâmplări aventuroase și inconsecvente; - parafrenia confabulatorie, în cursul căreia delirul are ca sursă automatismul mintal și halucinațiile adevărate, iar alteori confabulații paramnezice. Sindroamele delirante Acest grup cuprinde toate cazurile de „alienație ale persoanei” caracterizate printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin recoltă), recognoscibil, de asemenea, în pictură. Proza semnată de S., în special romanul Castelul de apă (1972), reluat și amplificat în Oblic peste lume (1979) și Viața prin hublou (1986), ambele scrieri autobiografice compuse dintr-o succesiune de capitole (povestiri) cvasiautonome, reprezintă adevărata ei realizare literară. Bine lucrate, cu umor și vervă descriptivă sau cu emoție, paginile memorialistice învie personaje (dintre care se distinge Bunica), peisaje și interioare din copilărie și adolescență. Mediul târgului de provincie sau acela al cartierului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
bogăția întâmplărilor. În fine, cea din mijloc rostește esențialul, denumirea unei categorii estetice: tragedia și caracterizarea ei - oribilă. Abia mai târziu povestitorul acestor întâmplări evocă inspirația, un alt factor important: O inspirațiune... - eu ca poet am totdeauna inspirațiuni! Dintre toate povestirile de natură dramatică din teatrul lui Caragiale, cea de față are o intenționalitate și o limpede conștiință estetică; ea nu este o simplă informare care poate să cuprindă, în textura ei, anumite elemente epice sau dramatice; este un produs artistic
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]