25,049 matches
-
Dâmbovița, Muntenia, România. Satul se află în centrul comunei, mai sus de Gură Bărbulețului și mai jos de Cetățuia, de-a lungul râului Bărbulețu. Comună Bărbulețu este situat într-o depresiune a subcarpaților de curbura cu Dealul Bărbulețu (860 m), dealurile lui Coman (845,2 m) și dealul lui Iacob (708,8 m). Puternic fragmentată de rețeaua hidrografica a apei Rău Alb și a afluentului sau Bărbulețu (6 km) pe o lungime de 25 Km. Pentru moșia Barbulețu prima mențiune documentara
Bărbulețu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324775_a_326104]
-
centrul comunei, mai sus de Gură Bărbulețului și mai jos de Cetățuia, de-a lungul râului Bărbulețu. Comună Bărbulețu este situat într-o depresiune a subcarpaților de curbura cu Dealul Bărbulețu (860 m), dealurile lui Coman (845,2 m) și dealul lui Iacob (708,8 m). Puternic fragmentată de rețeaua hidrografica a apei Rău Alb și a afluentului sau Bărbulețu (6 km) pe o lungime de 25 Km. Pentru moșia Barbulețu prima mențiune documentara este cuprinsă în hrisovul din anul 1574
Bărbulețu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324775_a_326104]
-
județul Argeș, Muntenia, România. CADRU GEOGRAFIC Satul Râca este așezat pe paralela 45 și pe meridianul 33 grade latitudine nordică. Se află în sudul județului Argeș, cam la jumătatea drumului județean Popești-Căldăraru (Miroși), pe partea dreaptă a Pârâului Bucov, pe dealurile aceluiași pârâu. Relieful este alcătuit din partea nordică a câmpiei Găvanu -Burdea și este format din dealuri și văi înguste. La sud se mărginește cu comuna Siliștea-Gumești, din județul Teleorman, la nord, cu comunele Ungheni și Izvorul de Jos, la estare
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
33 grade latitudine nordică. Se află în sudul județului Argeș, cam la jumătatea drumului județean Popești-Căldăraru (Miroși), pe partea dreaptă a Pârâului Bucov, pe dealurile aceluiași pârâu. Relieful este alcătuit din partea nordică a câmpiei Găvanu -Burdea și este format din dealuri și văi înguste. La sud se mărginește cu comuna Siliștea-Gumești, din județul Teleorman, la nord, cu comunele Ungheni și Izvorul de Jos, la estare ca limită râul Teleorman, satele Palanga, Popești, Slobozia-Trăznitu și Tătărăștii de Sus. Iar la vest, comunele
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
și Izvorul de Jos, la estare ca limită râul Teleorman, satele Palanga, Popești, Slobozia-Trăznitu și Tătărăștii de Sus. Iar la vest, comunele Miroși și Căldăraru, având ca limită linia fierată Roșiori-Costești. Ca forme de relief predomină câmpia ( câmpia Găvanu-Burdea) și dealurile Bucovului și Teleormanului. În partea de est se află dealurile Teleormanului, care vin dinspre Costești și se pierd dincolo de Tătărăști, atingând în unele locuri 200 m. înălțime.; la nord, dealurile Bucovului șiPiscului; la vest- dealurile Strâmbei și în interior dealurile
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
satele Palanga, Popești, Slobozia-Trăznitu și Tătărăștii de Sus. Iar la vest, comunele Miroși și Căldăraru, având ca limită linia fierată Roșiori-Costești. Ca forme de relief predomină câmpia ( câmpia Găvanu-Burdea) și dealurile Bucovului și Teleormanului. În partea de est se află dealurile Teleormanului, care vin dinspre Costești și se pierd dincolo de Tătărăști, atingând în unele locuri 200 m. înălțime.; la nord, dealurile Bucovului șiPiscului; la vest- dealurile Strâmbei și în interior dealurile Barbeșului și Purcarului. Câmpiile mai importante sunt: Coșcovele, Izvoarele, Strâmba
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Roșiori-Costești. Ca forme de relief predomină câmpia ( câmpia Găvanu-Burdea) și dealurile Bucovului și Teleormanului. În partea de est se află dealurile Teleormanului, care vin dinspre Costești și se pierd dincolo de Tătărăști, atingând în unele locuri 200 m. înălțime.; la nord, dealurile Bucovului șiPiscului; la vest- dealurile Strâmbei și în interior dealurile Barbeșului și Purcarului. Câmpiile mai importante sunt: Coșcovele, Izvoarele, Strâmba și Tudoria. Dintre ape, râul cel mai apropiat de sat, cu debitul cel mai mare este Teleormanul care izvorăște mai
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
predomină câmpia ( câmpia Găvanu-Burdea) și dealurile Bucovului și Teleormanului. În partea de est se află dealurile Teleormanului, care vin dinspre Costești și se pierd dincolo de Tătărăști, atingând în unele locuri 200 m. înălțime.; la nord, dealurile Bucovului șiPiscului; la vest- dealurile Strâmbei și în interior dealurile Barbeșului și Purcarului. Câmpiile mai importante sunt: Coșcovele, Izvoarele, Strâmba și Tudoria. Dintre ape, râul cel mai apropiat de sat, cu debitul cel mai mare este Teleormanul care izvorăște mai jos de Slătioare și merge
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
dealurile Bucovului și Teleormanului. În partea de est se află dealurile Teleormanului, care vin dinspre Costești și se pierd dincolo de Tătărăști, atingând în unele locuri 200 m. înălțime.; la nord, dealurile Bucovului șiPiscului; la vest- dealurile Strâmbei și în interior dealurile Barbeșului și Purcarului. Câmpiile mai importante sunt: Coșcovele, Izvoarele, Strâmba și Tudoria. Dintre ape, râul cel mai apropiat de sat, cu debitul cel mai mare este Teleormanul care izvorăște mai jos de Slătioare și merge paralel cu drumul național Pitești-Costești-Alexandria
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
au ocupat o mare zonă pe aceste meleaguri, făcând parte din marii codri ai Teleormanului. Cele mai importante păduri ale comunei au fost: pădurea Popilor, Bobatea, Șapte-Boi, Piscului, Academiei (sau pădurea Bucovului) și Cracului. Au mai existat păduri și pe dealurile Strâmbei și Plescării dar s-au defrișat. Toate aceste trupuri de păduri se legau cu faimoșii codri ai Vlăsiei și țineau de la Dunăre până pe sub dealurile Costeștilor. Codrii Teleormanului cuprindeau arbori variați: fagi, stejari ( local numiți tufani), arțari, aluni, corni
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Șapte-Boi, Piscului, Academiei (sau pădurea Bucovului) și Cracului. Au mai existat păduri și pe dealurile Strâmbei și Plescării dar s-au defrișat. Toate aceste trupuri de păduri se legau cu faimoșii codri ai Vlăsiei și țineau de la Dunăre până pe sub dealurile Costeștilor. Codrii Teleormanului cuprindeau arbori variați: fagi, stejari ( local numiți tufani), arțari, aluni, corni, tei, frasini, ulmi, jugaștri, salcâmi, ghiorghinari (porumbari), măceși, cireși sălbatici, peri sălbatici, răsuri, carpeni, sângerul, aninul, măceșul, alunul, mărăcinișuri și mai rari, socul și salcia mai
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
ISTORIC Istoricul satului Râca Pe aceste meleaguri a existat viață din preistorie. Bogdam Petriceicu Hasdeu, pomenește localitatea Râca printre cele 95 de localități din Muntenia, unde s-au găsit urme ale <unui trai antic urban>. La locul numit Odaia-Veche, pe Dealurile Bucovului , în Tudoria și în Pădurea Academiei la punctul numit Fântâna cantonului s-au găsit urme ale trecutului nostru milenar. La Odaia Veche și pe Valea Ghiincioaei (Dealurile bucovului) cu ocazia arăturilor adânci de toamnă și a săpăturilor pentru plantarea
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
găsit urme ale <unui trai antic urban>. La locul numit Odaia-Veche, pe Dealurile Bucovului , în Tudoria și în Pădurea Academiei la punctul numit Fântâna cantonului s-au găsit urme ale trecutului nostru milenar. La Odaia Veche și pe Valea Ghiincioaei (Dealurile bucovului) cu ocazia arăturilor adânci de toamnă și a săpăturilor pentru plantarea viței-de-vie, între anii 1962-1964, s-au găsit ciocane și topoare din piatră șlefuită, ceramică, unelte din silex, precum și vârfuri de săgeți și de sulițe, datând din neolitic. Continuitatea
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
jucând un rol administrativ dar și judecătoresc pe lângă Vornicie. După anii 1800-1830 comuna Râca ce se găsea în vechea vatră din Strâmba începe să fie părăsită de locuitori, mutându-se cam la 6 km. spre răsărit, lângă satul Bucov, pe dealurile din stânga ale apei Purcarului, începând de la Drumul de Apă, formând un nou sat, numit Râca-Nouă. Deja pe la 1833 satul Râca din Strâmba (numit acum Râca-Veche) e ignorat de stăpânire și apare pe Harta administrativă a țării Românești din 1833 pe
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
fost prima înregistrare a unei căi ferate în Anglia , înaintea Căii Wollaton,dar pare a fi construită înainte. În secolul 18,funicularele erau folosite pentru a permite traficul de barje pe canale,dar și pentru a urca și a coborî dealuri abrupte.Un exemplu timpuriu au fost cele trei planuri înclinate pe Canalul Tyrone care au fost utilizate încă din 1777.Ele au fost utilizate în principal în secolul 19,în special în timpul anilor 1830,în timpul construirii canalelor.Astfel de canale
Funicular () [Corola-website/Science/324830_a_326159]
-
mod repetat de către erupțiile vulcanice,așa că a fost abandonat după erupția din 1944. Funicularele private de pe secțiuni abrupte oferă acces mai ușor de la stradă la o casă ,decât potecile abrupte sau mersul pe jos.Acestea sunt comune în orașe de deal ca Wellington,Noua Zeelandă.Ele sunt numite des telecabine sau telechioșcuri,dar au o mașină mică,de două până la patru persoane,permanent atașată la un cablu de la un troliu.Mașina rulează pe o pereche de șine înclinate sau o singură șină
Funicular () [Corola-website/Science/324830_a_326159]
-
cu același nume din județul Dâmbovița, Muntenia, România. Există două versiuni cu privire la numele comunei Vișina, intrate în legendă și transmise oral din generație în generație. Prima versiune după spusele bătrânilor datează din anii 1450 până în 1550 și se găsea pe dealul Baracului, în jurul lacului Mateeștilor. Se pare că este adevărat acest lucru, pentru că în jurul lacului s-au găsit, cu ocazia lucrărilor agricole, urme de așezări omenești, vetre de cărămidă, râșnite de facut mălai, cioburi de vase și alte obiecte. Oamenii acestui
Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324835_a_326164]
-
dregători ai Domnului alături de Rada care avea doi copii, pe Dumitru și Niță. Alături de Stângești se așezară Preda Ceaușu cu cei doi copii, Preda și Florea alături de Pițigoi, om cu șase copii, Barbu, Tache, Tănase, Matei, Sandu și Niță. De peste deal din Haref a venit și Iordache Protopopescu ca fiind împroprietărit de Mitropolit. Valea Danului a fost moșia Mânăstirii, mai apoi a venit și Raicu Mihale, Stoica Neamțu, Boroban cu trei copii: Prodan, Anghel și Oprea, unii veniți de la câmp, Câmpenii
Valea Danului, Argeș () [Corola-website/Science/324852_a_326181]
-
ca fiind împroprietărit de Mitropolit. Valea Danului a fost moșia Mânăstirii, mai apoi a venit și Raicu Mihale, Stoica Neamțu, Boroban cu trei copii: Prodan, Anghel și Oprea, unii veniți de la câmp, Câmpenii, Vasile, Nistor, Andrei și alții. Pe alt deal Ciurea cu fiul său Mihai, însprea răsărit clăcași de pe moșia mânăstirii în balta satului, alături de Rada. Aceștia toți au dat numele cătunelor satului nostru: Rărești, Borobănești, Ciurești, etc. Pentru acest fapt tata-mare al tatălui meu ne-a dat denumirea de
Valea Danului, Argeș () [Corola-website/Science/324852_a_326181]
-
Cetatea Scurtă este o așezare neolitică pe un deal numit Dealul Lidii sau Dealul Cetatea Scurtă aflat în vecinătatea Orlatului la nord-vestul satului. Pe această înălțime cercetările arheologice și mențiunile documentare identifică numeroase situri printre care o așezare neolitică și două fortificații cu valuri de pământ: Cetatea Scurtă și
Cetatea Scurtă (Orlat) () [Corola-website/Science/326079_a_327408]
-
Cetatea Scurtă este o așezare neolitică pe un deal numit Dealul Lidii sau Dealul Cetatea Scurtă aflat în vecinătatea Orlatului la nord-vestul satului. Pe această înălțime cercetările arheologice și mențiunile documentare identifică numeroase situri printre care o așezare neolitică și două fortificații cu valuri de pământ: Cetatea Scurtă și Cetatea ""La
Cetatea Scurtă (Orlat) () [Corola-website/Science/326079_a_327408]
-
Cetatea Scurtă este o așezare neolitică pe un deal numit Dealul Lidii sau Dealul Cetatea Scurtă aflat în vecinătatea Orlatului la nord-vestul satului. Pe această înălțime cercetările arheologice și mențiunile documentare identifică numeroase situri printre care o așezare neolitică și două fortificații cu valuri de pământ: Cetatea Scurtă și Cetatea ""La Zidu"". Teritoriul sitului
Cetatea Scurtă (Orlat) () [Corola-website/Science/326079_a_327408]
-
mențiunile documentare identifică numeroase situri printre care o așezare neolitică și două fortificații cu valuri de pământ: Cetatea Scurtă și Cetatea ""La Zidu"". Teritoriul sitului Cetății Scurte (Cod LMI SB-I-s-A-11983), este fortificat cu valuri de pământ din pantă, în cornișa dealului în partea de vest fiind ridicată pe vremuri o palisadă. Prima atestare documentară a cetății este în anul 1319, prima cercetare arheologică a fost făcuta între anii 1967 - 1969. Situl este mărginit în sud și est de apele pârâului Cernavodă
Cetatea Scurtă (Orlat) () [Corola-website/Science/326079_a_327408]
-
Orlatului, fragmente ceramice neornamentate și ornamentate ce aparțin culturii Wietenberg și menționează existența unor materiale arheologice a căror proveniență este neprecizată, materiale ce ar aparține culturii Vinča și Petrești precum și din epoca bronzului (Cod LMI SB-I-m-A-11983.03) sau neolitic. Pe dealul unde se află Cetatea Scurtă, a fost ridicată o troiță în semn de omagiu și respect față de eroii români care s-au jertfit pentru propășirea neamului în primul război mondial. De-a lungul timpului aceste cetăți au născut o mulțime
Cetatea Scurtă (Orlat) () [Corola-website/Science/326079_a_327408]
-
propășirea neamului în primul război mondial. De-a lungul timpului aceste cetăți au născut o mulțime de legende și mituri, cum că pe aici dacii au ascuns comori, aur și muniții de război. În anul 1860 febra aurului a cuprins dealul de la Orlat în mod oficial. O societate pe acțiuni cu sediul la Sebeș a început să facă prospecțiuni în primetrul ruinelor orlățene. La sfârșitul secolului al XIX-lea Alexandru Gregorevici, un preot greco-catolic, și-a pierdut întreaga avere în încercarea
Cetatea Scurtă (Orlat) () [Corola-website/Science/326079_a_327408]