25,627 matches
-
din poemul Matrioșka: "nu știu ce-mi veni întrerupându-mi gândul / să mă gândesc la mine (Matrioșka, Matrioșka / spune câte păpușele mai sunt la rând? / Ai în miezul tău și păpușa cea mai bătrână? / E acolo zbârcită senină lipsită de frică / matrioșka cea mai mică / matrioșka de care ți-e milă/ baba-copilă?)" și acum din roman: "Mă simt un fel de matrioșkă, un fel de mamă uriașă, o mamă-copil, care ține în creierul ei masculin, ca matrioșka în burtă, o grămadă
Escher desenează o matrioșkă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12575_a_13900]
-
axa sistemelor temporale de referință dinspre prezent înspre trecut și invers, cartea se încheagă totuși coerent, în pofida structurii sale "mozaicate". Deși se înrudește cu alte scrieri, cum ar fi volumul lui Richard Swartz Room Service, cu cartea lui Rudiger Wischenbart Frica lui Canetti, (ambele apărute în traducere română) ,cu volumul lui Richard Wagner, netradus încă - Der leere Himmel/ Cerul gol totuși, Călătoria transilvană a lui Dieter Schlesak rămîne inconfundabilă prin vibrația autobiografică, dar și prin dramatismul situației de a nu mai
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
eu ce alte fraze... Iar cînd am ajuns să fiu urmărit de Securitate, am fost (ca și ceilalți de altfel) supus unei spălări de creier. Fiecare dintre cei care avea o poziție de răspundere intra în acest colimator, în moara fricii. O dată pe săptămînă eram convocați și fiecare dintre noi avea un urmăritor. Aceasta a pus capăt entuziasmului meu față de posibilitățile comunismului, ale roșilor... R.B.: Este nevoie de trecerea unei anumite perioade de timp pînă cînd să poată fi cîștigată acea
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
parte și de alta a drumurilor naționale, apăsăm pe accelerator: 80, 100 la oră, ca și cum satele astea n-ar exista. Dacă mergem însă cu mașina în străinătate, încetinim în sate, chiar și în cătune. Nu din respect, stați liniștiți. De frica radarelor și a Poliției. La noi acasă știm că nu pune nimeni radar, să-i apere pe țăranii din satele amărâte. Iar polițiștii ce să caute acolo? Nu e rost de nimic. Dacă vine însă o inundație, atunci ne năpustim
Dumnezeu, ministrul țăranilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12593_a_13918]
-
jumătate în negru: încă o clipă și nu-s" (Emil Brumaru). Sau: ,Am senzația uneori că și acum, în camera mea din copilărie, mai stau adunate, îngrămădite, mișunînd prin cotloane, toate aceste personaje care mi-au deschis mintea. Dar o frică mistică mă împiedică să le mai descopăr încă o dată, să le întîlnesc între foile de hîrtie, de teamă să nu iasă de acolo niște bătrînei plicticoși și înțelepți, care să mă trimită devreme la culcare" (Cecilia Ștefănescu). Răii din basme
Actualitatea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11356_a_12681]
-
bătut în cap, el ce-o fi crezând? Dar ce-ar fi putut să creadă în legătură cu asta răposata tanti Emma, soră bună cu tatăl bun al Jeniei? Cât despre asta, ce să mai spui, pur și simplu ți-e și frică să te gândești... În timpul dimineții, Lialka umblă haihui. Uneori, când Sașka și Grișka sunt la școală, vine la Jenia să bea o cafea. Ba că pictorul e ocupat, ba că pur și simplu n-are chef să zacă la școală
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
seara, pe TVR 1, un meci între FC Neputința și FC Țurca... - N-am auzit, da' dacă zici... Mă rog... Dar, dintr-odată, se întâmplă ceva care ne smulge din fața televizorului: dă buzna în sufragerie soacra lui Haralampy, femeie cu frică de Dumnezeu și receptivă la suferințele semenului. }ine în mână o bancnotă de-un RON și-i zice ginerelui: - Uite, dragu' lu' mami, am rupt din penzia me de-un milion ca să-l ajut pe domnu' Tăriceanu, că poate n-
Conversând cu Haralampy? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11355_a_12680]
-
Se poate ajunge chiar (ca într-un mesaj a cărui problemă e mai ales punctuația) la identificarea unor discrimări socio-culturale și politice: Când la revoluție, au iesit, oamenii în stradă, cei ce nu știau gramatica, au fost în față, fără frică și cu curaj, dar manipulați, de cei care știau gramatica...". Nu asemenea reacții sînt definitorii: dimpotrivă, domină tendința de a valorliza și de a valorifica, în dispute și polemici, competențele lingvistice, reale sau autoatribuite.
Dispute lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11388_a_12713]
-
Taizé, în ceea ce mă privește, a adus multe clarificări. Deși nu am avut niciodată probleme că sînt român, n-am fost nici revoltat și nici nu mi-a fost rușine, de acum încolo am o problemă foarte gravă: mi-e frică, mi-e o frică teribilă că sînt român.
Frica de a fi român by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11397_a_12722]
-
privește, a adus multe clarificări. Deși nu am avut niciodată probleme că sînt român, n-am fost nici revoltat și nici nu mi-a fost rușine, de acum încolo am o problemă foarte gravă: mi-e frică, mi-e o frică teribilă că sînt român.
Frica de a fi român by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11397_a_12722]
-
Pentru Bălcescu motivul refuzului era altul, după cum îi scria lui Ghica la 6 noiembrie 1849: ,Am poftit pe Tell să se bată la duel și nu i-a dat meșii ș= n-a cutezat - n.A.O.ț . I-a fost frică să nu îi facă vrun glonț bubă. Am de gând să-i fac atâta de ocară, încât să-i silesc să fugă din Paris". În aceeași scrisoare, Bălcescu se referea și la faptul că revoluționarul maghiar Lajos Splény intenționa să
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
de Ségur adăugase: , Deschizându-i vesta, vei găsi blana!". Rănit în orgoliul său național, Bibescu l-a provocat pe publicistul francez la duel, dar acesta a părăsit în grabă Parisul. Lașitatea lui l-a discreditat, dar el a fugit de frica morții. În primul rînd, pentru că știa că Bibescu este un spadasin redutabil și, în al doilea rând, pentru că și-a dat seama că prințul român dorește să facă din acest duel un act exemplar. Chiar și în pragul morții, în
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
promisiunilor electorale și a termenelor înscrise în programul de guvernare. ,Dictatorul" lui Bogdan Teodorescu vorbește însă de o altă putere, pe care o cunosc și de care se tem doar oamenii din interiorul sistemului: ,Puterea care nu generează beneficii, ci frică. Puterea de a muta destine. Puterea de a rupe oamenii de ei înșiși. Puterea de a oferi fiecărui om prețul corect. Și de a-l determina să se comporte în conformitate cu acel preț. Funcții, averi, titluri, medalii, răzbunări, chiar și neveste
În culisele puterii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11400_a_12725]
-
Am făcut un bilanț în acest sens și mi-am dat seama că și aici, ca de altfel în toate părțile, ce contează în primul rând este cunoașterea, educația. Sigur, mai e și bunacreștere căpătată gratis acasă în familii cu frica lui Dumnezeu. Dar, baza, orișicât, o asigura Școala, și nu degeaba apăs pe cuvânt. Care școală, și ea, vedeți de cât de puțin se bucură în bugetul țării axat mai mult pe armată și interne. Nu zic. Dar vorba românului
Materia primă cea mai ieftină by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11368_a_12693]
-
și logodnica tânguindu-se. Sunt de santinelă când se lasă noaptea de pe creastă din vârf de munte într-un război fără somn. Gloanțele ciuruiesc gheața-n lumina lunii aștept să mă zguduie cutremurul gerului ca să tremur fără rușine. Mi-e frică de cer, să nu se facă ziuă, mi-e frică de pământ să nu mă-nghită de viu, mi-e frică de suflarea ce urcă albă în întuneric și face din mine o țintă, mi-e frică, doamne: de ce toate
ERRI DE LUCA - poeme by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11419_a_12744]
-
noaptea de pe creastă din vârf de munte într-un război fără somn. Gloanțele ciuruiesc gheața-n lumina lunii aștept să mă zguduie cutremurul gerului ca să tremur fără rușine. Mi-e frică de cer, să nu se facă ziuă, mi-e frică de pământ să nu mă-nghită de viu, mi-e frică de suflarea ce urcă albă în întuneric și face din mine o țintă, mi-e frică, doamne: de ce toate astea mie? De ce nu am drept să trăiesc, și trebuie
ERRI DE LUCA - poeme by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11419_a_12744]
-
somn. Gloanțele ciuruiesc gheața-n lumina lunii aștept să mă zguduie cutremurul gerului ca să tremur fără rușine. Mi-e frică de cer, să nu se facă ziuă, mi-e frică de pământ să nu mă-nghită de viu, mi-e frică de suflarea ce urcă albă în întuneric și face din mine o țintă, mi-e frică, doamne: de ce toate astea mie? De ce nu am drept să trăiesc, și trebuie, dimpotrivă, să cer în genunchi? Nu mi-e destulă ziua de
ERRI DE LUCA - poeme by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11419_a_12744]
-
rușine. Mi-e frică de cer, să nu se facă ziuă, mi-e frică de pământ să nu mă-nghită de viu, mi-e frică de suflarea ce urcă albă în întuneric și face din mine o țintă, mi-e frică, doamne: de ce toate astea mie? De ce nu am drept să trăiesc, și trebuie, dimpotrivă, să cer în genunchi? Nu mi-e destulă ziua de mâine, eu vreau durata să mă obișnuiesc cu anii, să mă duc la nunțile fiilor iar
ERRI DE LUCA - poeme by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11419_a_12744]
-
în tot locul/ umplută cu flori de cicoare și picioare de boi/ forfecînd prin pulbere/ timp umed și timp uscat totuna/ în iubire și în uitare carnea gîfîie/ o luminiscență în iarba grasă cu excremente de gîște/ vuietul morții și frica" ( ceva profund imoral). Evident, într-un asemenea context al demistificării pe cît de neostentative pe atît de sistematice ( poetul nu are deloc aerul unui rebel, ci al unui ins care se desparte cu regret de clișeele grandilocvente ori numai calofile
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
nu aveau tată, sau chiar nici unul dintre cei doi părinți. (Nu uitați că era imediat după război.) Î. Nu întreb degeaba lucrurile astea. Aș vrea tare multă să înțeleg ce concură la formarea unui caracter ca al dumneavoastră. Curajul și frica nu sînt total înnăscute. Cred că moartea lui Stalin și cei cîțiva ani de libertate care au coincis cu prima dvs. copilărie nu sînt suficiente ca să explice radicalismul grupului dvs. Mai mult chiar, cu niște părinți care au cunoscut teroarea
Convorbire cu Vladimir Bukovski by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13624_a_14949]
-
cîțiva ani de libertate care au coincis cu prima dvs. copilărie nu sînt suficiente ca să explice radicalismul grupului dvs. Mai mult chiar, cu niște părinți care au cunoscut teroarea, ceea ce te poți aștepta să-ți transmită prin educația lor este frica. De obieci, părinții spun: „fii atent, nu vorbi ce nu trebuie”. Cum au reușit părinții dvs., să nu vă transmită frica lor? Cum ați reușit să vă păstrați libertatea, inculsiv aceea de a merge la închisoare pentru 12 ani? R.
Convorbire cu Vladimir Bukovski by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13624_a_14949]
-
chiar, cu niște părinți care au cunoscut teroarea, ceea ce te poți aștepta să-ți transmită prin educația lor este frica. De obieci, părinții spun: „fii atent, nu vorbi ce nu trebuie”. Cum au reușit părinții dvs., să nu vă transmită frica lor? Cum ați reușit să vă păstrați libertatea, inculsiv aceea de a merge la închisoare pentru 12 ani? R. Presupun că părinții mei nu mi-au dat prea multă atenție în copilărie. După cum am spus, erau ocupați cu munca. Mama
Convorbire cu Vladimir Bukovski by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13624_a_14949]
-
foarte tare (mai ales mama; tatăl meu nu trăia cu noi în această perioadă). Am avut destul de multe certuri pînă cînd mama a început să înțeleagă că nu pot să-mi schimb caracterul. De ce n-au reușit să-mi transmită frica lor? Au încercat, dar eu am fost foarte încăpățînat și pornit împotriva lor. Abia după a doua arestare, mama a început să mă susțină și să fie de acord cu activitățile mele. Î. A doua arestare, adică cea de după apariția
Convorbire cu Vladimir Bukovski by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13624_a_14949]
-
avut acces la ele atunci cînd instrumentau procesele. A le trece clandestin peste graniță nu era greu în sine - am făcut lucrul acesta prin intermediul unor jurnaliști străini pe care i-am cunoscut la Moscova. Î. Nu se vorbește mult despre frică în cărțile dvs. Deși, în fond, toate cărțile cu și despre dizidenți sînt povești despre curaj și frică. Nu erau în 1968, în Piața Maiakovski, decît 13 din toată Moscova. Ce este frica? N-ați simțit niciodată acest sentiment? R.
Convorbire cu Vladimir Bukovski by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13624_a_14949]
-
sine - am făcut lucrul acesta prin intermediul unor jurnaliști străini pe care i-am cunoscut la Moscova. Î. Nu se vorbește mult despre frică în cărțile dvs. Deși, în fond, toate cărțile cu și despre dizidenți sînt povești despre curaj și frică. Nu erau în 1968, în Piața Maiakovski, decît 13 din toată Moscova. Ce este frica? N-ați simțit niciodată acest sentiment? R. Ei, asta-i!, doar sunt un om, nu un zeu. Și orice om, dacă nu e bolnav de
Convorbire cu Vladimir Bukovski by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13624_a_14949]