27,087 matches
-
în Domnul Negoiță sau Individul împotriva statului (1932), iar arta dialogului, bine stăpânită de T.-B., a făcut ca acest roman să fie dramatizat în epocă (de scriitorul bucovinean A. Mitric). De astă dată, mediul în care personajul titular caută liniștea, dar în alt fel decât Andrei Stoican, este lumea mic-burgheză, cu toate cusururile ei. Negoiță se teme, exprimându-și opiniile, să nu tulbure pe cineva ori ceva (ordinea socială). Dar realitatea îl strivește, soția și singurul său „prieten” îl chinuie
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
Buddha este un visător mistic, alteori un om de acțiune. Dacă anumite trăsături ale caracterului său sunt întrucâtva feminine, filosofia sa este de o logică indiscutabilă. Suferințele sale omenești, adeseori de nesuportat, sunt urmate de perioade de calm divin, de liniște interioară, în care el se dedică unei activități intelectuale intense. Potrivit gustului epocii, Buddha era un bărbat chipeș, o sursă relativ veche - Aggañña-sutta - lăudându-i frumusețea în comparație cu regele Pasedani din Statul învecinat. La șaisprezece ani se căsătorește, după obiceiul timpului
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a scufundat din nou în fericirea iluminării sale. Apoi, s-a ridicat din nou și, părăsind banyanul, s-a dus la un al treilea copac mare. Din nou s-a așezat și a experimentat vreme de șapte zile starea de liniște elevată. Acest al treilea copac a fost numit „copacul regelui-șarpe Muchalinda”. Se spune că Muchalinda, o cobră miraculoasă, locuia într-o scorbură printre rădăcini. De îndată ce Buddha trecu în starea de fericire, șarpele presimți că începe să se adune un mare
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
centimetri în înălțime. Chipul lui Buddha, reprodus cu dragoste în piatră, marmură și bronz de mii de mâini, simbolizează parcă întregul spirit al gândirii indiene sau, cel puțin, unul dintre aspectele sale de însemnătate vitală. E un chip care întruchipează liniștea adâncurilor oceanului, calmul netulburat al cerului senin și albastru, beatitudinea inaccesibilă înțelegerii muritorilor. Șezând pe o floare de lotus, calm și netuburat, plutind deasupra pasiunilor și a dorințelor, deasupra furtunilor și a luptelor acestei lumi, e atât de departe, încât
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de senzorialitate, de interesele ființării în lume, de dependențele față de sine însuși și de mândria sa, ni se arată în noblețea, în răceala senină și nesfârșita blândețe a firii sale. Oare ce ne atrage atât de irezistibil? Să fie oare liniștea, înțelepciunea, pacea adâncă a ființei sale? Desigur, toate aceste calități cooperează în a exercita asupra noastră o puternică forță de atracție. Dar oricât le-am prețui, ele nu sunt suficiente în sine pentru a descrie natura lui Buddha: ar face
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a gândi, a simți și a reacționa în fața problemelor cruciale ale vieții. Subiectul este simplu, păstrând elementele baladei: un cioban este omorât de doi tovarasi ai săi pentru a-i lua oile, dar femeia acestuia, aprigă si inteligentă nu are liniște până nu află faptașii si nu-i pedepsește dupa legea nescrisa a comunității. Intriga, dupa modelul romanului polițist, pune în lumina vocația justițiara a eroinei, descoperirea asasinilor si demascarea acestora. Faptele din Baltagul se petrec spre sfarsitul secolului al XIX
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
negustorului, să-i aibă “la îndemână”, îi leagă într-un colț de năframă. Cuvintele cheie în jurul cărora se concentrează discursul narativ al romanului au valoare simbolică, definind eroina: rânduiala, semn, întuneric, lumina. Îngroparea bărbatului după datină marchează momentul reintrării în liniștea și ordinea vieții de la început. “Descoperind adevărul, Vitoria verifică implicit armonia lumii: află ceva mai mult decat pe făptuitorii omorului și anume că lumea are o coerența pe care moartea lui Lipan n-a distrus-o”.(N. Manolescu) În comportamentul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cu gazeta și în lipsa lui... Ce-o să zică la București guvernul, când o afla că ați violat domiciliul lui Cațavencu și lați restat în ajunul alegerilor, după ce guvernul era asigurat că toate au să se petreacă cu bine și cu liniște?... Cum o să mai poată rămâne Fănică prefect? Pristanda: Coană Joițico, am uitat să vă spui: după câte făgăduieli și amenințări i-am făcut lui Cațavencu, mi-a răspuns că în zadar mai stăruiesc și că la urma urmelor nici nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nu voi să mor până nu voi fi luptat cu toate împrejurările (cu energie crescândă) și am să lupt! și cu tine am să lupt, pentru că acuma tu ești piedica a mai grea, care mă oprește să-mi capăt iar liniștea!... Da, sunt hotărâtă, și trebuie să biruiesc tot, și pe tine... așa de hotărâtă sunt, încât adineaori am poruncit lui Ghiță să meargă să dea drumului lui Cațavencu și să-l poftească aici din partea mea.... Tipătescu: Femeie nebună! Ce ai
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
voi căpăta scrisoarea,... tot,... tot,... Fănică, va fi isprăvit între noi (tare). Suntem deplin înțeleși, domnule Cațavencu... Cațavencu: Da, madam, pe deplin... dar... (îi face semn cătră Tipătescu.) Zoe: (stăruind lângă Tipătescu) Fănică! Fănică! Hotărăște-te! Poți fi tu dușmanul liniștii mele?... Spune!... (rugându-l frumos) Fănică!... Tipătescu: (nemaiputând lupta și sculându-se) În sfârșit, dacă vrei tu... fie!... Întâmple-se orice s-ar întâmpla... (cu hotărâre.) Domnule Cațavencu, ești candidatul Zoii, ești candidatul lui nenea Zaharia... prin urmare și al
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
din dreapta și din stânga se deschid binișor. Din stânga iese Zoe, din dreapta Tipătescu și Cațavencu.) SCENA XII Tipătescu, Cațavencu, Zoe, apoi Cetățeanul turmentat Tipătescu: Blestemată politică! Un moment să n-ai pace! (merge la ușa din fund și o închide.) Suntem în liniște... (lui Cațavencu.) Eu merg la telegraf să-ți anunț la București candidatura... d-ta așteaptă acasă un cuvânt al meu... Deseară, la întrunire, fii cu tact... trebuie mult tact. (se aud în fund bătăi în ușă; toți din scenă tac
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
știi, de obicei, ca un cap ce sunt al partidului, trebuie să fiu acolo... danache: (strângându-i mâna) Bine că te-am găsit, neicusorule, mersi. (vorbesc amândoi deoparte.) Zoe: (cătră Fănică încet) Iată, Fănică, pentru cine mi-am pierdut eu liniștea... Și spune drept dacă nu era mai bun Cațavencu! Tipătescu: (scurt) E simplu, dar îl prefer, cel puțin e onest, nu e un mișel! Trahanache: (lui Dandanache) Stimabile, eu te las aci cu amicul Fănică și cu Joițica... Eu trebuie
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
dreapta pe scară) Stii, conița mea, sunt asa de amețit... stii, trăsura... si clopoțeii... stii, îmi țiuie grozav... grozav îmi țiuie... (ies.) SCENA IV Tipătescu: (singur) Și-l aleg pe d. Agamiță Dandanache! Iaca pentru cine sacrific de atâta vreme liniștea mea și a femei pe care o iubesc... Unde ești, Cațavencule, să te vezi răzbunat! Unde ești, să-ți cer iertare că ți am preferit pe onestul d. Agamiță, pe admirabilul, pe sublimul, pe neicusorull, pe puicusorul Dandanache... Ce lume
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
anonim și a originalității acestei capodopere. Genialitate a dovedit autorul anonim și în felul în care gradează acțiunea baladei (atât cât este) și zbuciumul ciobanului moldovean. Astfel imaginea de basm cu care debutează balada sugerează o atmosferă de calm. de liniște, de împăcare sufletească. Doar două versuri ca acestea: Pe l-apus de soare/ Ca să mi-1 omoare" vin sa anticipeze și să sugereze cu discreție tensionarea acțiunii si să tulbure apele liniștii, ale calmului copleșitor. Deodată atmosfera se precipită, când
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
debutează balada sugerează o atmosferă de calm. de liniște, de împăcare sufletească. Doar două versuri ca acestea: Pe l-apus de soare/ Ca să mi-1 omoare" vin sa anticipeze și să sugereze cu discreție tensionarea acțiunii si să tulbure apele liniștii, ale calmului copleșitor. Deodată atmosfera se precipită, când mioara dezvăluie stăpânului complotul, iar zbuciumul sufletesc ia locul calmului si liniștii din secvențele anterioare. Tensiunea sufletească crește treptat, pe măsură ce ciobanul dă oiței dispozițiile testamentare in eventualitatea că va fi omorât. Durerea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
la ora 5 și din momentul ăsta n-aveai voie să stai culcat sau rezemat până la ora zece seara, când se bătea un clopot. Erai vizitat În permanență la vizetă și căutat să te prindă În defect... În timpul ăsta, În liniștea celularului, Îi auzeai pe unii care țipau, răcneau. Diferite stări nervoase, diferite psihologii... Unii suportau mai greu, alții mai ușor, În funcție de temperamente. Era și asta o suferință În plus, că auzeai despre unul, despre altul că a murit... Și a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
se verse gamela În cameră, s-a vărsat pe cizmele lui. A Început să țipe de acolo! Și i-am spus: „Până când nu-mi dai și porțiile care s-au vărsat, nu primim mâncarea”. A Închis vizeta, s-a făcut liniște... Care a fost reacția colegilor de celulă? Nu eram singurul. Erau anumite situații când deținuții se revoltau pentru că nu aveai ce să faci. Eu Însă am fost un rebel, probabil, tot timpul... A trecut puțin... și au apărut: politrucul, locotenentul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
un pui de somn până când au venit ceilalți de la muncă. Ați spus că ați fost bolnav cu rinichii? Eee... Fiecare dintre noi Încerca, Înainte ce simțea că nu mai poate, ca să rămână cel puțin o zi la bac. Noaptea auzeam: „Liniște!”. Când auzeam asta..., știam că unul se duce. Deci, cei care erau În jurul lui ne rugau să facem liniște. Am avut și eu un moment de cumpănă și simțeam nevoia că trebuie să rămân cel puțin o zi la bac
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Fiecare dintre noi Încerca, Înainte ce simțea că nu mai poate, ca să rămână cel puțin o zi la bac. Noaptea auzeam: „Liniște!”. Când auzeam asta..., știam că unul se duce. Deci, cei care erau În jurul lui ne rugau să facem liniște. Am avut și eu un moment de cumpănă și simțeam nevoia că trebuie să rămân cel puțin o zi la bac, să mă odihnesc, că n-aveau personal să te supravegheze să stai În picioare sau pe șezut și era
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mai puteam răbda și-am luat săpunul și desenam pe pătură... Și cel cu care eram vecin, efectiv a crezut c-am Înnebunit. Caraliu’ se uita pe vizetă... Și-ntr-o zi, după o perioadă de vreo două săptămâni de liniște, sunt chemat la anchetă. Și mă Întreabă anchetatoru’: „Ce faci toată ziua?”. Zic: „Domne, stau și mă gândesc”. „Și desenezi?” „Da, mai desenez.” Ce știu eu ce credeau, că Îmi fac planuri de evadare sau ce Dumnezeu... Într-o zi, când
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și zic: „Mă ierți, da’ n-am ce face, tre’ să rămân”. Toți medicii a plecat la baie și eu am rămas În dispensar la chirurgie... Și, pe la zece și jumătate, aud un vuiet curios, ceva ce nu exista În liniștea care domina În Gherla... Mă rog, că În interior nu era chiar liniște, că zbierau caraliii ăștia toată ziua... Domne, da’ era un vuiet... după care niște bubuituri, alergătură pe coridor. „Ce Dumnezeu o fi?” Nu puteam să-mi imaginez
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
medicii a plecat la baie și eu am rămas În dispensar la chirurgie... Și, pe la zece și jumătate, aud un vuiet curios, ceva ce nu exista În liniștea care domina În Gherla... Mă rog, că În interior nu era chiar liniște, că zbierau caraliii ăștia toată ziua... Domne, da’ era un vuiet... după care niște bubuituri, alergătură pe coridor. „Ce Dumnezeu o fi?” Nu puteam să-mi imaginez ce se poate Întâmpla. Trece o perioadă de timp, agitație mare prin curte
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
singură la părinți, și astalaltă așa plângea..., că În brațele ei murise la spital. Și zicea: „Mă-ngrozesc când o să ajung acasă, că ce-o să le zic părinților? Cum să le spun cum o murit? N-o să am toată viața liniște c-am văzut-o cum o murit”. Erau niște fete așa frumoase... Și de-aia Îmi spusese șefa de cameră să am grijă, să nu-i mai dau și eu de lucru. Cum era mâncarea la Jilava? Jilava o fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
știți”... „Știu un lucru, să mă lăsați să pot să Îmi trăiesc viața... V-o spus cineva că nu muncesc aici?”. „Nu, toată lumea o spus tare bine despre dumneavoastră.” „Atunci lăsați-mă să-mi câștig pâinea de toate zilele În liniște și nu mă mai bateți atâta la cap, nu mă mai urmăriți atâta.” Și-apoi nu i-o mai trebuit nici o declarație, nimica, numa’ tot și-a cerut scuze... Da’ n-am mai putut atunci... că să-i dau declarație
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu Îmi e frică de nimica și n-am nevoie să spun lucruri care nu au fost... Da’ așa atmosferă ca la noi acolo nu exista... Bună... Ce dracu’ o fi avut popa acela, eu nu pot să știu... O liniște și... cum să spun io? O atmosferă... ce nu exista. Și ne Împărtășa În fiecare zi, pe la zece așa. Și era o atmosferă extraordinar de bună... La un moment dat a venit un ordin, așa, care are mustață, barbă și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]