25,496 matches
-
o limpede conștiință estetică; ea nu este o simplă informare care poate să cuprindă, în textura ei, anumite elemente epice sau dramatice; este un produs artistic de natura unei tragedii, de tăria unei furtuni și de consistența epică a unei povestiri captivante, prin mulțimea de peripeții; dar în plan estetic, aproape de tragedie, în domeniul epicului, este epopee. Aducem acum în centrul atenției scena VI care scoate la iveală un bilet de amor, încă un text, al doilea pe care piesa îl
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
scos la Brașov, în 1874-1875, de Aaron Densusianu, secundat de Teofil Frâncu și I. Lapedatu. În numerele 18, 19 și 20 ale ziarului din 29 mai, 1 iunie și 5 iunie 1874, un R. Calomfirescu publică, la rubrica „Portrete sociale“, povestirea autobiografică cu titlul „Alexandru Venturianu“. Semnificația numelui este însă diferită aici. Nu este vorba de un erou comic, cum îl crezuse Iorga, ci de unul patetic. Iată ce spune acest produs al unei imaginații romantice: „Am voit să afli prin
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
celor doi bătrâni. Totuși, creatorul clasicizant de tipuri subordonează mereu comicul de situație celui de caracter. Încurcăturile fac mai vizibil dezacordul dintre pretenție și realitate. Această a doua piesă a lui Caragiale începe, cum nu se poate altfel, cu o povestire. Așadar, în prima scenă a actului asistăm la expunerea făcută de conul Leonida asupra avantajelor sistemului republican, așa cum le înțelege pensionarul din lectura gazetei sale preferate. Nu este important faptul că materia textuală a acestei povestiri nu e relevată în
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
poate altfel, cu o povestire. Așadar, în prima scenă a actului asistăm la expunerea făcută de conul Leonida asupra avantajelor sistemului republican, așa cum le înțelege pensionarul din lectura gazetei sale preferate. Nu este important faptul că materia textuală a acestei povestiri nu e relevată în întregime, ci numai partea finală: Așa cum îți spusei, mă scol într-o dimineață, și... De fapt, povestirea este toată aici, magia ei teatrală este întreagă, chiar dacă se pronunță doar ultimele secvențe. În aceste mișcări finale este
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
republican, așa cum le înțelege pensionarul din lectura gazetei sale preferate. Nu este important faptul că materia textuală a acestei povestiri nu e relevată în întregime, ci numai partea finală: Așa cum îți spusei, mă scol într-o dimineață, și... De fapt, povestirea este toată aici, magia ei teatrală este întreagă, chiar dacă se pronunță doar ultimele secvențe. În aceste mișcări finale este concentrat esențialul, și anume referirea la autoritatea supremă care și prin care se instituie și guvernează realitatea: ziarul - știi, obiceiul meu
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
căreia sunt așezate scaune de paie, cu lampa cu gaz și globul lămpii prevăzut cu un abat-jour cusut cu canava, cu soba cu ușa deschisă și cu câțiva tăciuni pâlpâind. Această realitate, organizată și concepută politic, se completează prin continuarea povestirii: Când aude de libertate, sare și dumneei din pat... că era republicană! Îndemnul care urmează și care a făcut deliciul multor generații de cititori/spectatori ai teatrului lui Caragiale - Zic: grăbește-te degrab’, Mițule, și... hai și noi pe la rivuluție
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
dispărută. Franciscanul Fray Bernardo de Sahagun scrie Istoria generală a lucrurilor din Noua Spanie care include codexul din Florența, ansamblu de mărturii culese de călugărul etnograf între 1550 și 1555. Citatul următor face parte din cartea a XII-a, consacrată povestirilor aztece despre cucerire. Pentru a situa episodul, amintim că mica armată a lui Cortes acostează, în 1519, în regiunea actualului Veracruz. Dezorientat, înspăimîntat, împăratul Moctézuma trimite mesageri pe care spaniolii țin cu orice preț să-i impresioneze. Or fi zei
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
pierde un client important din cauza prestării unor servicii slabe din punct de vedere calitativ. Ce s-a întâmplat? Nu mai funcționează planul de participare la profit sau, de fapt, nu a avut niciodată nimic de-a face cu performanța? Următoarea povestire ilustrează capcanele „soluțiilor populare”. Gurul A fost odată un indian care creștea găini la marginea orașului Bombay. Mulți ani și-a câștigat existența din creșterea găinilor și vânzarea lor și a ouălor. Într-o dimineață, când se duse să le
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
programe de perfecționare; • numesc instructori și personal de conducere; • țin multe ședințe despre îmbunătățirea tehnicilor de calitate; • tipăresc și distribuie broșuri și note informative; • le oferă încurajări angajaților ori de câte ori este posibil; • aplică proceduri și politici de calitate; • tipăresc anunțuri și povestiri inspiratoare în buletinul companiei. După cum ați constatat deja, toți acești factori sunt antecedente ale manifestării unor comportamente legate de îmbunătățirea calității. Antecedentele nu au nici un rol în creșterea calității comportamentelor și a rezultatelor (sau a oricărui comportament sau rezultat) decât
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
engleză (1967). În 1966 publică placheta Zeu printre blocuri, debut poetic salutat de criticul Paul Georgescu pentru caracterul citadin și novator, dar criticat de alți comentatori pentru o prea vizibilă raliere la stilul poeziei moderne americane. Ca prozator, începe cu povestiri publicate în presă (una dintre ele, Moartea din fereastră, câștigă Premiul revistei „Amfiteatru”), iar în 1967 îi apare primul volum de proză scurtă, intitulat tot Moartea din fereastră. Ca romancier, începe cu Prins (1969), o descriere sinceră și tristă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
posibilă și imposibilă, Institutul European, Iași, 2005 Noica, Constantin, Cuvînt împreună despre rostirea românească, Editura Eminescu, București, 1987 Noica, Constantin, Devenirea întru ființă, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 Noica, Constantin, Jurnal de idei, Editura Humanitas, București, 1990 Noica, Constantin, Povestiri despre om. După o carte a lui Hegel, Cartea Românească, București, 1980 Oprea, Ioan, Lingvistică și filozofie, Institutul European, Iași, 1992 Oprea, Ioan, Terminologia filozofică românească modernă. Studiu asupra epocii de formare, Editura Științifică, București, 1996 Peirce, Charles S., Semnificație
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
tratarea temei este teza de doctorat realizată de Florentina Leucuția, Limbajul și sentimentul ființei în opera lui Constantin Noica, Timișoara, 2000. 401 Vezi Constantin Noica, Devenirea întru ființă, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. 402 Vezi, de exemplu, Constantin Noica, Povestiri despre om. După o carte a lui Hegel, Cartea Românească, București, 1980. 403 Vezi Constantin Noica, Jurnal de idei, Editura Humanitas, București, 1990, p. 201-202. 404 Constantin Noica, Cuvînt împreună despre rostirea românească, Editura Eminescu, București, 1987,p. 53. 405
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Tudor-Miu (care debutează aici), Tănase Bădescu (care semnează și A.T. Bădescu), V. Macovei, Em. I. G. Diaconescu, Eugenia Atanasiu, Dem. Baciu (care folosește și semnătura Bacdemvi), epigrame și epitafuri de N. Mihăescu-Nigrim, fragmente de nuvele de S. Semilian, povestiri de Iordan Lucaci, N. N. Beldiceanu. Cu articole privind literatura au colaborat și Gala Galaction, N. Dunăreanu, D. Iov, Liviu Marian, Alfred Moșoiu, Zaharia Stancu. Pentru foarte multe texte sunt folosite pseudonime. Apar traduceri din Lev Tolstoi, Marcel Prévost, Charles Baudelaire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288853_a_290182]
-
miez ar fi drama Nebunul (1926), tributară și ea viziunii maniheiste a autorului, înfruntării dintre idealismul eroului (aparținând speciei „oamenilor din lună” sadovenieni) și vulgaritatea vieții din jurul său, subsumată „răului”. Bine primită a fost S-a stins candela, dramatizare a povestirii Răzbunarea lui Eremia Runcu din volumul Destăinuirile colonelului Mihu (1934). Tot pentru scenă M. a tradus din Edmond Rostand (Puiul vulturului, 1924) și din Henry Bataille (Făcliile, rămasă în manuscris). Proza - secțiunea mai rezistentă - a fost abordată relativ târziu de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
din Henry Bataille (Făcliile, rămasă în manuscris). Proza - secțiunea mai rezistentă - a fost abordată relativ târziu de autor. Mai întâi cu Iconița Zorinei (1931), o poveste pentru copii, cu infuziuni poematice, având atingere cu motivul tinerețe fără bătrânețe, apoi cu povestiri din lumea satului, a cazărmii și a războiului, reunite în volumele Destăinuirile colonelului Mihu și Camaradul Spiruș (1939). Au urmat romanele Sfânta dreptate (1936; Premiul Academiei Române), Catrinel (1937), Târgul mausului (1940), intitulat, la ediția a doua, Maioreasa (1945), Povara recunoștinței
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
o preferință marcată pentru romanesc. Influențat de ideile lui Ioan Maiorescu, care încerca, prin modelul german, să contracareze invazia literaturii franceze (ce îi părea „ușoară, imorală și fadă”), L. adună în „Mozaicul” numeroase transpuneri din foiletonistica germană: Moneda, subintitulată O povestire fantastică într-o întâmplare adevărată (aceasta i-ar fi servit lui Vasile Alecsandri drept punct de plecare în Istoria unui galbân), O execuție, Istoria arapului de la Veneția, „adevărata istorie a arapului Othelo, care a dat lui Șekspir materie la tragedia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287766_a_289095]
-
și capacitățile sale s-ar putea dovedi utile.52a A sperat, în același timp, că se va simți mai bine în mijlocul unor oameni simpli, pe care tindea să-i privească prin optica idealizantă pe care i-au transmis-o unele povestiri ale lui Tolstoi. Poate că modul cum gândea pe atunci Wittgenstein va putea fi mai bine înțeles de cel care citește o istorisire cum este Părintele Serghei. Aici este vorba despre un tânăr cu mari înzestrări care a năzuit să
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lui pentru filme naive, cum sunt westernurile, al căror mesaj moral este simplu și transparent, în contrast cu cele în care sunt etalate ambițiile intelectuale și artistice ale regizorului. Lui Wittgenstein îi plăcea să citească prietenilor basme populare pentru copii, de exemplu povestirile fraților Grimm. El valoriza marile opere ale gândirii speculative din aceeași perspectivă din care recepta arta și textele religioase. Contestarea pretenției metafizicii tradiționale de a reprezenta o contribuție la cunoașterea lumii mergea mână în mână cu prețuirea pentru acele realizări
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a vieții călăuzită de aceste precepte. Această dragoste, din tinerețe, trece peste orice obstacol, învinge chiar și moartea. Este legătura supremă între un bărbat și o femeie. Această dragoste fizică nu este întrecută decît de dragostea dintre om și Dumnezeu. Povestirea în care această dragoste din tinerețe învinge chear și moartea se numește Baltagul și a fost scrisă de Mihail Sadoveanu. Am mai întîlnit cazuri de iubiri extraordinare, în care în momentul în care cînd se întîlneau în camera respectivă parcă
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
și acest lucru transpare deopotrivă din conținutul materialelor publicate, din tematica lor, dar și din maturitatea gravă pe care o emană această publicație. Sunt de menționat nuvelele Părintele Gheorghe de Octavian Rusu, Trei morți de-un Paște de R. Sărățeanu, povestirea Miraj de P. Dumitru. În M. A.E. Baconsky este prezent cu poezia Liniște. În primul număr din 1943 profesorul Ion Negrescu lansează un apel către redactorii revistelor școlare pentru a-și uni eforturile în vederea editării unei singure publicații interșcolare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288268_a_289597]
-
literatura română, până în 1989 oficial, dar în fapt până în 1987, când pleacă în Canada. Ca traducătoare din literatura română, H. debutează în 1969, într-un volum de proză tălmăcit în colaborare, Noce bez snu. Powieșć. Opowiadania [Nopți fără somn. Roman. Povestiri], urmat, la intervale nu prea mari, de Șmierć Ipu. Opowiadania rumunskie [Moartea lui Ipu. Povestiri românești] (1971, în colaborare), de Matei Călinescu, Życie i opinie Zachariarza Lichtera [Viața și opiniile lui Zacharias Lichter] (1972) și Dana Dumitriu, Biesiada lichwiarza [Masa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287412_a_288741]
-
traducătoare din literatura română, H. debutează în 1969, într-un volum de proză tălmăcit în colaborare, Noce bez snu. Powieșć. Opowiadania [Nopți fără somn. Roman. Povestiri], urmat, la intervale nu prea mari, de Șmierć Ipu. Opowiadania rumunskie [Moartea lui Ipu. Povestiri românești] (1971, în colaborare), de Matei Călinescu, Życie i opinie Zachariarza Lichtera [Viața și opiniile lui Zacharias Lichter] (1972) și Dana Dumitriu, Biesiada lichwiarza [Masa zarafului] (1975). Deosebit de utile sunt transpunerile din poezia românească, preferințele traducătoarei îndreptându-se spre perioada
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287412_a_288741]
-
de poeți, avansează o propunere viabilă, sugestivă. Toate generațiile și direcțiile poetice sunt ilustrate în versiunile polone realizate de H., la strădania meritorie a selecției adăugându-se aceea a translației. Traduceri: Noce bez snu. Powieșć. Opowiadania [Nopți fără somn. Roman. Povestiri], Varșovia, 1969; Marin Sorescu, Punkt widzenia [Unghi], pref. trad., Varșovia, 1970; Șmierć Ipu. Opowiadania rumunskie [Moartea lui Ipu. Povestiri românești], Varșovia, 1971; Matei Călinescu, Życie i opinie Zachariarza Lichtera [Viața și opiniile lui Zacharias Lichter], Varșovia, 1972; Dana Dumitriu, Biesiada
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287412_a_288741]
-
H., la strădania meritorie a selecției adăugându-se aceea a translației. Traduceri: Noce bez snu. Powieșć. Opowiadania [Nopți fără somn. Roman. Povestiri], Varșovia, 1969; Marin Sorescu, Punkt widzenia [Unghi], pref. trad., Varșovia, 1970; Șmierć Ipu. Opowiadania rumunskie [Moartea lui Ipu. Povestiri românești], Varșovia, 1971; Matei Călinescu, Życie i opinie Zachariarza Lichtera [Viața și opiniile lui Zacharias Lichter], Varșovia, 1972; Dana Dumitriu, Biesiada lichwiarza [Masa zarafului], Varșovia, 1975. Repere bibliografice: Velea, Interferențe, 69-71; Velea, Plămada, 100-102. St.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287412_a_288741]
-
orașului Iași, Cătălin Mihuleac Eu, gândacul Anton Marin Eu știu că îngerii nu plîng, Ion Saizu-Nora Fontana di Trevi, Dan Stoica Geanta cu cinci fermoare,Anton Petrovschi-Bacopiatra Gheața din calorifere și gheața din whisky, Alex Ștefănescu Gina, Méhes György Iaduri. Povestiri sadi(comi)ce, Hélène Lenz Iubirea și alte iubiri, Ion Miloș Iubire în bătaia vîntului, Leonard Barras Încotro?, Ion Gheție Întîmplări, Alex Ștefănescu, Madia Mangalena, Michael Hăulică Manechine, Paul Tumanian Milionar la marginea imperiului, Constantin Dram Mîngîios, Irina Andone Moarte
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]