25,611 matches
-
riscurilor: ● femei 18-39 ani: consiliere în cabinet/planificare familială pentru femeile care nu doresc să rămână însărcinate și nu folosesc nicio metodă contraceptivă; consiliere pentru aport acid folic pentru femeile care planifică o sarcină ● consiliere pentru comportament sexual responsabil (sex protejat) B.2. Consultații preventive de evaluare a riscului individual la adultul asimptomatic cu vârsta de 40 de ani și peste În cadrul consultațiilor preventive asigurații asimptomatici beneficiază de investigații paraclinice - analize de laborator prevăzute la nota 1 lit. c) și nota
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277888_a_279217]
-
riscurilor: ● femei 18-39 ani: consiliere în cabinet/planificare familială pentru femeile care nu doresc să rămână însărcinate și nu folosesc nicio metodă contraceptivă; consiliere pentru aport acid folic pentru femeile care planifică o sarcină ● consiliere pentru comportament sexual responsabil (sex protejat) B.2. Consultații preventive de evaluare a riscului individual la adultul asimptomatic cu vârsta de 40 de ani și peste În cadrul consultațiilor preventive asigurații asimptomatici beneficiază de investigații paraclinice - analize de laborator prevăzute la nota 1 lit. c) și nota
NORME METODOLOGICE din 21 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277890_a_279219]
-
planificarea investițiilor acele servituți generate de patrimoniul cultural. Majoritatea problemelor care au coagulat această presiune publică se leagă în special de patrimoniul construit, fie în cazul monumentelor istorice, fie în cazul proceselor legate de dezvoltarea urbanistică ce afectează sever zonele protejate, atât cele construite, cât și cele de mediu. Nu trebuie uitat impactul deosebit produs de acțiunile de braconaj arheologic în zona cetăților dacice din Munții Orăștiei și emoția publică produsă de recuperarea spectaculoasă a brățărilor dacice expuse azi la Muzeul
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
o lege a patrimoniului mobil din 2001, o lege a muzeelor și colecțiilor din anul 2003, o lege a patrimoniului imaterial din anul 2008, o lege a patrimoniului industrial din anul 2008. Legislația în domeniul urbanismului, cu trimitere la zonele protejate, se bazează pe o hotărâre a Guvernului din anul 1996, care a adoptat Regulamentul general de urbanism, pe o lege din 2000 privind amenajarea teritoriului național, care are o secțiune dedicată zonelor protejate, precum și pe legea specifică a urbanismului din
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
în domeniul urbanismului, cu trimitere la zonele protejate, se bazează pe o hotărâre a Guvernului din anul 1996, care a adoptat Regulamentul general de urbanism, pe o lege din 2000 privind amenajarea teritoriului național, care are o secțiune dedicată zonelor protejate, precum și pe legea specifică a urbanismului din anul 2001. La fel ca legea autorizării în construcții care, fiind adoptată în 1991, este una dintre cele mai vechi, legea urbanismului a fost amendată de mai multe ori, ultimele schimbări fiind chiar
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
de Strategia de dezvoltare teritorială a României, tendințele și provocările teritoriale majore incluzând reliefarea importanței ecosistemelor și peisajelor la nivel european și, implicit, creșterea importanței acestora la nivel național. Pe de altă parte, se constată augmentarea intervențiilor antropice în zonele protejate, manifestate mai ales prin acțiuni contrare măsurilor de protecție și ignorarea problemelor peisajului și ale vieții rurale în procesul de dezvoltare. Acest fapt determină necesitatea abordării integrate a problemei peisajului ca element integrator al politicilor sectoriale ce includ și protejarea
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
special, în sinteza prezentată în anexa sa, care reliefează problemele constatate și măsurile sugerate grupate pe categorii distincte. Tabelul anexei respective grupează problemele constatate pe următoarele categorii: cadrul strategic, cadrul legal, relația cu comisia națională de specialitate, intervențiile asupra construcțiilor protejate (ca monumente istorice sau ca părți ale zonelor construite protejate), monitorizarea și controlul, problema sancțiunilor, inventarierea și evidența monumentelor și clarificarea relațiilor cu Institutul Național al Patrimoniului, finanțarea în domeniu, cercetarea, formarea personalului calificat, atestarea specialiștilor și autorizarea agenților economici
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
nivelul întregului domeniu. Există vicii de definire a monumentului istoric din categoria "ansamblu" sau "sit" în raport cu zonele construite protejate din legislația specifică domeniului urbanism, astfel încât s-au generat confuzii de interpretare a statutului corect pe care unele monumente sau zone protejate îl au. Din actuala lege a muzeelor și colecțiilor se nasc mai multe confuzii legate de caracterul public în ce privește accesul la patrimoniu versus caracterul public din punct de vedere al naturii proprietății. În aceeași lege, colecțiile sunt definite ca instituții
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
Aceste tipuri de patrimoniu ce implică întotdeauna un areal nu pot fi în realitate gestionate decât printr-o reglementare specifică, de tipul regulamentelor folosite în planificarea teritoriului și a urbanismului, și care sunt în general cunoscute ca reglementări pentru "zone protejate". Reforma propusă de proiectul Codului constă în identificarea explicită a acestei categorii de patrimoniu ca fiind o parte majoră a patrimoniului cultural național, acest statut fiind relativ ambiguu sau slab susținut în legislația curentă. Prin urmare, pe lângă protecția prin instrumentul
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
în lipsa taxării; ... c) se instituie principiul compensării acelor cheltuieli suplimentare care apar ca urmare a nevoilor speciale ale practicilor sau a lucrărilor de conservare și restaurare ce nu sar impune unor bunuri similare comune, negrevate de servituțile unui bun cultural protejat. ... Compensarea acestor costuri suplimentare, a cărei justificare este pentru prima dată identificată cu claritate, decurge astfel în mod direct din recunoașterea interesului public al unor lucrări executate cu respectarea servituților impuse deținătorului privat de către stat sau de către comunitatea în mijlocul căreia
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
a cărei justificare este pentru prima dată identificată cu claritate, decurge astfel în mod direct din recunoașterea interesului public al unor lucrări executate cu respectarea servituților impuse deținătorului privat de către stat sau de către comunitatea în mijlocul căreia se află respectivul bun protejat. Titlul I dedicat dispozițiilor generale comune pentru toate categoriile patrimoniului cultural urmează să aibă următoarea structură a conținutului: Capitolul I. Principii Capitolul II. Definiții și dispoziții generale privind patrimoniul cultural Secțiunea 1. Obiectul de reglementare și definițiile generale a) Scopul
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
atestarea personalului calificat care gestionează bunurile aparținând patrimoniului cultural național ... Secțiunea a 5-a. Drepturi și obligații generale ale deținătorilor bunurilor din patrimoniul cultural național a) Obligația de a permite accesul la bunul cultural susceptibil de a fi clasat sau protejat ca bun al memoriei comunității ... b) Dreptul deținătorului legal de a cere schimbarea încadrării juridice a protecției unui bun cultural, delimitarea în timp a acestui drept ... c) Despre obligațiile deținătorilor de bunuri din patrimoniul cultural național de a le asigura
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
construit, siturile istorice și naturale subliniază deficitul de personal în poliția de patrimoniu: 50 de ofițeri la nivelul întregii țări, din care 7 la nivel central, majoritatea județelor având doar un singur polițist. O altă structură, Agenția Națională pentru Arii Protejate, existentă în perioada 2008-2009, subordonată Ministerului Mediului, avea tot doar 50 de angajați și sarcini importante în domeniul protecției peisajelor. Între timp, în 2016, Agenția a fost reînființată. Scopul principal al titlului rămâne descrierea unor entități fundamentale funcționării sistemului destinat
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
-și transfera responsabilități către ANR sau de externalizare a obligațiilor legale privind propriile arhive etc. ... În acest context s-a impus necesitatea modificării cadrului normativ existent, care să permită o mai bună gestionare a domeniului arhivistic, conturarea clară a patrimoniului protejat și delimitarea responsabilităților între sectorul public și cel privat. Astfel, este absolut necesară adoptarea unor prevederi legale care să permită: a) instituirea și definirea conceptului de patrimoniu arhivistic național ca parte componentă a patrimoniului cultural național; ... b) o definire a
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
sub aspecte de descentralizare rezultate din capacitatea de a proteja valorile locale după propriile interese locale; ... c) se lărgește baza de selecție a patrimoniului cultural național simultan cu clarificarea aspectelor legate de apartenența la acest patrimoniu și a zonelor construite protejate sau, altfel spus, a imobilelor sau a grupurilor de imobile care nu au o relevanță suficient de mare pe plan național, dar care constituie un punct de interes local suficient de important încât să genereze măsuri de protecție la acel
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
distinct ariile culturale, ținând cont atât de originea juridică a protecției, cât și de caracterul sau de nevoile de protejare pe care acestea le au. Cu origine juridică mai curând în legislația de urbanism și amenajarea teritoriului, statutul acestor zone protejate a fost și este încă unul ambiguu. Se impune transferarea acestei categorii de patrimoniu în sfera de concepție a noțiunii mai largi de mediu și de peisaj cultural. Referirea la "imobile și grupuri de imobile" are ca rațiune distingerea mai
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
altă măsură, anume transferul în responsabilitatea locală a acelor ansambluri sau situri din lista monumentelor istorice care au fost cuprinse în listă după anul 2004 (prima listă alcătuită după tipicul impus de legea monumentelor din 2001) prin convertirea unor perimetre protejate anterior ca "rezervații de arhitectură", adică sub un concept pe care astăzi l-am descrie prin sintagma "zonă construită protejată". Protecția de drept a acestor zone urmează a se face sub titulatura de "peisaj cultural". În consecință, se vor proteja
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
În consecință, se vor proteja ca ansambluri sau situri doar acele grupuri de imobile care au o unitate funcțională sau administrativă clară. Pentru exemplificare, un cartier dezvoltat organic pe o lungă perioadă de timp nu poate fi decât o zonă protejată, în timp ce o parte mai mică de oraș dezvoltată pe un plan prestabilit, cu construcții-tip care au fost realizate unitar și într-un interval de timp limitat, poate fi definită ca ansamblu. Un ansamblu poate fi o mănăstire care se
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
sume în bugetele unităților administrativ-teritoriale pentru protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național de interes arheologic prin studii de delimitare, de reglementare și de informare a publicului despre respectivele zone ... Titlul IV REGLEMENTĂRI SPECIFICE PEISAJULUI CULTURAL ȘI ARIILOR PROTEJATE Titlul referitor la peisaj din Codul patrimoniului cultural are ca scop principal integrarea politicilor de patrimoniu în acelea mai largi ale dezvoltării durabile și ale protecției mediului. Peisajul trebuie recunoscut, la fel ca în țările europene occidentale, ca un instrument
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
lui Mihai Viteazu, Mărăști cu mausoleul și punctul de comandă al lui Averescu în centrul peisajului; locuri ale unor adunări sau evenimente istorice - de exemplu: Gorunul din Țebea, C��mpia Libertății, Piața și Balconul Operei din Timișoara etc. Zone construite protejate, așa cum au fost acestea consacrate până în prezent, ca perimetre urbane sau rurale relativ întinse cu fond construit care nu este neapărat omogen, dar este definitoriu pentru un loc, o regiune sau chiar de relevanță națională. De regulă, aceste zone cuprind
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
sau parcuri publice a căror percepție este condiționată de interdependența tuturor acestor elemente. Zonele protejate de interes național, așa cum sunt ele definite în Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - secțiunea a III-a - zone protejate, cu modificările ulterioare, și înscrise ca parte integrantă a patrimoniului cultural național, rămân în continuare protejate, cu denumirile și limitele definite prin lege. Orice modificare a reglementărilor de protecție specifică acestora se aprobă, conform procedurilor descrise în acest titlu, prin
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
interes național, așa cum sunt ele definite în Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - secțiunea a III-a - zone protejate, cu modificările ulterioare, și înscrise ca parte integrantă a patrimoniului cultural național, rămân în continuare protejate, cu denumirile și limitele definite prin lege. Orice modificare a reglementărilor de protecție specifică acestora se aprobă, conform procedurilor descrise în acest titlu, prin hotărâre a Guvernului. Ariile naturale protejate, așa cum sunt ele definite și reglementate prin Ordonanța de urgență
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
ca parte integrantă a patrimoniului cultural național, rămân în continuare protejate, cu denumirile și limitele definite prin lege. Orice modificare a reglementărilor de protecție specifică acestora se aprobă, conform procedurilor descrise în acest titlu, prin hotărâre a Guvernului. Ariile naturale protejate, așa cum sunt ele definite și reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
a reglementărilor de protecție specifică acestora se aprobă, conform procedurilor descrise în acest titlu, prin hotărâre a Guvernului. Ariile naturale protejate, așa cum sunt ele definite și reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, și care corespund categoriei V IUCN - peisaje și cuprind în perimetrul lor valori culturale antropice și ariile
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
IUCN - peisaje și cuprind în perimetrul lor valori culturale antropice și ariile naturale protejate cu titluri de valoare naturală și culturală, așa cum sunt ele menționate în proiectul de hotărâre a Guvernului privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate. Ariile de manifestare a unor tradiții, obiceiuri sau a altor forme ale patrimoniului imaterial și peisaje ce au fost structurate de-a lungul timpului prin practici spațiale specifice, așa cum au fost ele descrise în titlul VI - Patrimoniu imaterial, și care
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]