24,998 matches
-
științei, lansînd niște provocări uriașe cu privire la relația noastră cu adevărul, cu spațiul, timpul, sau universurile paralele. Ca într-o pictură de Escher, în care intri magnetizat și din care nu mai știi cum să ieși... Avînd în minte și în urechi, la propriu ciclurile 1 și 2 din Clavecinul bine temperat de Bach, Murakami si-a propus initial să scrie doar două volume, construind fiecare din cele douăsprezece capitole în mod minor și major, dar apoi, continuarea a venit de la sine
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în vreo emisiune! În Franța, unii cei mai mulți scriu, metaforic vorbind, cu un stilou Mont-Blanc cu peniță de aur, migălindu-și îndelung fiecare frază, răsfățînd-o și alintînd-o pînă ajunge să strălucească în toată complicata ei frumusețe, menită să încînte ochi și urechi (mai cu seamă din cele potențial aducătoare de premii). Djian e pe dos. El nu lucrează marmura cuvîntului cu dalta, nu o șlefuiește, nu o mîngîie, ci o lovește cu ciocanul, potrivit unui desen pe care îl are în minte
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
paradoxuri, perfect reflectate de temele și stilul inconfundabil, decalat, al romanelor sale. De altfel, ar trebui, poate, început prin a defini un nou gen, sau măcar subgen literar, pentru că bietul roman clasic a fost atît de tras de păr, de urechi și de limbă în ultimele decenii, încît nici el nu mai știe cum îl cheamă. Iar Amélie și-a găsit un culoar de navigație unic aproape că nu există decor sau descrieri exterioare în textele ei, personajele sunt rareori identificate
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
precum Ionesco, Cioran, Eliade, sau de mai tinerii, dar deja prețuiții Matei Vișniec, Dinu Flămînd sau Dan Lungu (enumerările fiind pur indicative, nicidecum exhaustive). E vorba de acele voci care, deși puternice, frămîntate, autentice, ajung foarte greu sau deloc la urechile ochilor noștri. Cîți au auzit de Felicia Mihai, sau de Irina Egli, sau de Cornelia Petrescu, de pildă? Primele două încîntă deja peisajul romanesc francofon canadian, iar cea din urmă publică, discret, dar constant, de ani buni, atît în Franța
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
îndepărtează. Spunem: Da-i drumul, Tată. Avem douăzeci de minute pînă la sosirea patrulei următoare. Tata ia cele două scînduri sub braț, înaintează, sprijină una din scînduri de barieră, se cațără. Ne întindem pe burtă în spatele copacului înalt, ne astupăm urechile cu mîinile, deschidem gura. Are loc o explozie. Alergăm la sîrma ghimpată cu celelalte două scînduri și cu sacul de pînză. Tata e întins în apropierea celei de-a doua bariere. Da, există o modalitate de a trece frontiera: să
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
precupețește promisiunile imposibile, și public, care a conceput speranțe irealizabile, vin să se interpună două clase de oameni: ambițioșii și utopiștii. Rolul lor este în întregime trasat de situație. E de ajuns pentru acești curtezani ai popularității să strige la urechile poporului: "Puterea te înșeală; dacă eram în locul ei, te-am fi umplut de binefaceri și te-am fi eliberat de taxe". Și poporul crede, și poporul speră, și poporul face o revoluție. Amicii săi nici nu s-au pus pe
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Era 25 februarie. Doi dintre amicii săi veneau să îi ceară colaborarea pentru această foaie, care trebuia să se intituleze Republica franceză. Bastiat le oferă grăbit colaborarea, căci toate tribunele îi păreau bune pentru a face să ajungă adevărul la urechile poporului; dar iată că în momentul în care primul număr urma să apară, cu un articol al său, un scrupul îl lovește: Nu știm", afirmă el, "dacă vechea legislație a presei este abrogată. De fapt, ea este abrogată fără îndoială
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Dacă un jucător își pierde casca în timpul jocului, jucătorul o va înlocui la prima oprire a jocului când echipa lui este în posesia mingii. Căștile vor fi purtate pe toată durata jocului. Căștile vor fi prevăzute cu protecții maleabile pentru urechi, de aceeași culoare ca și căștile echipei, cu excepția că portarul poate avea protecții roșii. Fiecare echipă se va compune din șapte jucători, unul dintre ei va fi portarul și va purta casca de portar și maximum șase rezerve care pot
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
ziua de Sfântu’ Mihai)/ la prânzul cel mare de după turnir.// dar eu am tăcut și-am plecat mai departe,/ și fără să trec pe sub porțile vechi,/ eu însumi, pe vechi încifrata mea carte,/ un cântec de vis îmi suna în urechi”. Acest agnosticism sau joc la două capete între persiflarea unei retorici și consolidarea ei e, de altfel, unul din trucurile și farmecele constante ale autorului. Egale între ele atât ca mecanism poetic, cât și ca valoare, versurile din volumele lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
Fapt fundamental, de Iași sunt legate începuturile istoriografiei naționale românești. În oraș sau în împrejurimi și-au redactat cea mai importantă parte a operei lor marii cărturari ai veacului al XVII-lea - adevărat “secol de aur” al culturii românești, Grigore Ureche și Miron Costin, mai târziu Ion Neculce, de capitala Moldovei fiind atașat și savantul de renume european, Dimitrie Cantemir. La Iași, polivalentul om de cultură Gheorghe Asachi a întemeiat la începutul secolului al XIX lea învățământul în limba română. În
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
to the study of vertebrates from the Jijia river drainage basin, An. Univ. „Al.I. Cuza”, Iași, XLIV-XLV: 153-164 20. Gugiuman I., 1958 - Dealul Repedea de lângă Iași, monument al naturii, rev. Ocrotirea naturii, nr. 3 21. Ion C., Vasiliu N., Ureche D., 2002 - The anthropic impact on the ichtiocenoses of the Prut and Siret Basin, Anal. Univ. „Al.I. Cuza”, Iași, XLVIII: 136-142 22. Ion C., Zamfirescu R. S., Ion I., 2009 Aspects concerning the diversity of vertebrate fauna on the
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sunt alte câteva gesturi de prost gust. Încearcă să te controlezi atunci când îți vine să le faci, mai ales în public! Să râdem cu Mia! Ioana, te-ai spălat înainte de a pleca la școală? Sigur că da, mamă. Și prin urechi? Desigur, prin urechea dinspre învățătoare. I.6. ȚINUTA ESTE IMPORTANTĂ? a) Ținuta corporală Mia este nemulțumită că mama și bunica îi repetă mereu următorul îndemn: "Spatele drept, pieptul în față și privirea înainte!" Ea se străduiește, dar nu poate mereu
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
gesturi de prost gust. Încearcă să te controlezi atunci când îți vine să le faci, mai ales în public! Să râdem cu Mia! Ioana, te-ai spălat înainte de a pleca la școală? Sigur că da, mamă. Și prin urechi? Desigur, prin urechea dinspre învățătoare. I.6. ȚINUTA ESTE IMPORTANTĂ? a) Ținuta corporală Mia este nemulțumită că mama și bunica îi repetă mereu următorul îndemn: "Spatele drept, pieptul în față și privirea înainte!" Ea se străduiește, dar nu poate mereu. Ce o fi
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
interne. Dacă actorii mai puțin puternici trebuie să-și adapteze organizarea la cea a actorilor puternici, aceștia din urmă "își pot permite să nu învețe" (Deutsch 1966: cap. 7). Entropia poate surveni atunci cînd statul hegemonic se culcă pe-o ureche, în baza ideii că toate ajustările structurale pot fi amînate pe o perioadă nedefinită. În consecință, Strange și Calleo (1984: 108) întorc acest argument împotriva celor care văd în eșecul sistemului Bretton-Woods un declin al puterii SUA. După cum susțin ei
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o călcare pe pământ, că și mînile le obosise, și armele îi scăpase. Ca acela prah se făcuse, cât nu se cunoșteau cine de a cui este; nice de sineți se auzia, de trăsnetul puștelor" (imagini de învălmășeală). Darul lui Ureche e portretul moral, concis, xilografic: "Era acest Ștefan-Vodă om nu mare la stat, mânios, și degrabă vărsa sânge nevinovat; de multe ori la ospețe omora fără județ. Era întreg la minte, nelenevos, și lucrul seu știa să-l acopere; și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sunt plini de fum și stau toți cu lulele în gură, având și tabacheri, și slobozesc pe nări fum ca din cuptor. Economia infernului este însă rudimentară, fără o ierarhie rațională a pedepselor. O biată femeie care a tras cu urechea este spânzurată de respectivul organ. Foarte răspândite au fost textele ocultistice (conjurații, descântece, amulete, horoscoape, zodiace), rojdanicele (horoscoape de nativitate, fixe), calendarele, gromovnicele, trepetnicele. Fiziologul nu e decât un bestiariu medieval. Avem și o "istorie a poamelor", soi de Martyre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
unor clopote se propagă în sufletul lui cu mari dureri lirice. "Au noao clopote - zice el de catedrala din Berna - pe care trăgîndu-le cu meșteșug, nu fac numai sunete de clopote mari sau mici, ci fac o armonie foarte plăcută urechilor, dimpreună jalnică și grozavnică." Descrierea Schönbrunnului dă o pagină rară de poezie orientală, cu evlavii și uimiri, cu turburări exprimate naiv, de un sălbatec, rudimentar verlainianism: " Căci la o parte uitîndu-se cinevaș, vede întru acea cuprindere de copaci, o bucată
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Mrs. Radcliffe: Feodală cetățuie, ce de turnuri ocolită, Ce de lună colorată și privită de departe, Părea unul din acele osianice palate, Unde geniuri, fantome cu urgie se izbesc. Poetul are predilecție pentru zgomotele naturii, executate pe orge grave; torente: Urechea mea ascultă torentul ce plesnește, Talazul ce se sparge de malul său plângând... huiete ale apelor: Din vreme-n vreme numai de dincolo de dealuri Părea c-auz un sunet, un uiet depărtat, Ca glasul unei ape ce-neacă-ale ei maluri, Sau
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu picior: Și n-au fluturii-aripioare, Mai ușoare. Și mai iuți în zborul lor. Era astfel de gentilă, Și d-agilă, Că-ți părea cel mai frumos Elf fantastic de balade Ce-abia rade Iarba-n jocu-i grațios. Ceea ce încîntă urechea în Vara la țară este exactitatea acordurilor, exuberanța strofelor: Locuința mea de vară E la țară: Acolo eu voi să mor Ca un fluture pe floare Beat de soare, De parfum și de amor... Spicul blond cu paie de-aur
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
colosală. Omul e anulat și zdrobit de foirea fluturilor și izbucnirea ierbii. Efectul euforic al germinației universale este jalea. Toate poeziile lui Eminescu exprimă încetarea rezistenței individuale, pasul lunatec către lac și codru: Prin a ramurilor mreajă Sună jalnic în urechi Cântec dulce ca de vrajă De sub teiul nalt și vechi. Iată sunetele sfinte Mișcă jalnic al tău piept, Nu mai cugeți înainte Nu mai cauți îndărăpt. Ci-asculți mii de păsărele Ciripind în verde crâng Cum de-amoru-ne-ntre ele Sfătuindu-se se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lacustru de piramidă, în altul Valhallă oceanică, în altul, în fine, castel selenar. Când toate aceste vise triste au fost risipite rămâne sentimentul propriului deces: Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost, De-mi țin la el urechea - și râd de cîte-ascult Ca de dureri străine?... Parc-am murit de mult. Eminescu e un poet de concepție și asta stânjenește pe unii critici. Dar poetul nu filozofează ci construiește vizionar. Bolta e o catapeteasmă spartă prin care curge
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a oroarei de a se amesteca cu prostimea. Ei sunt reacționari și în război cu tinerii. Sistematizarea lor se vădește în "tabieturi", în "slăbiciuni", în "metehne". Unul iese în "cerdac" cu "ciubucul", se cuibărește pe divan, cu ochelarii prinși pe după urechi cu șireturi, și acolo, acoperit pe umeri cu o cațaveică veche a nevestei, deșeartă din "besactea" "sineturi" asupra cărora face zilnic aceleași observații. Iordache Iovu are un dulap mare de nuc din care scoate de două ori pe an, primăvara
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
zile scurte, Numărați îmi sunt de-acuma bobii vieții, numărați! Astăzi, mâine, întîlni-voi pe strămoșii împărați! Stăpânind ținutul nostru în credința strămoșească, Rareori îngăduit-am minții mele să greșească. Rareori supușii Țării înălțat-au ruga lor Fără să-mi aplec urechea glasului plânsorilor. Când, în timpul nunții, Făt-Frumos trece pe la curte, împăratul, vesel de băutură, îl întîmpină singur afară și fără multă ceremonie ține să ciocnească un pahar cu el. Pe același Făt-Frumos și pe Zmeu, care se ceartă, împăratul îi împinge
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Nu te-ai zămislit nicicând, Cu ugeri de omăt - Doar anapoda și spârc, Iese așa fel de făt. Horele, în ce au mai original și mai serios valabil, intră în definiția folclorului pur, tratat ca simplă formalitate plăcută ochiului și urechii. Tema e o vitalitate excesivă, care caută descărcare într-o mișcare exuberantă, într-o horă. Danțul e sau infantil, animist, întemeiat pe ceremonia enigmelor, sau persiflator, bufon: Ce e cercul? - Un pătrat. Sunt acum încredințat, Cum e unghiul? - Crăcănat. Tînăru-i
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ca un șarpe, tîrîndu-se spre strachina cu lapte, Cu ochi de aur în aurii inele, Cu pleoape de cerneală, Cu tâmplele înrămurite de vine verzi ca fierea, Cu unghiile vopsite-n fapte. Nocturnele sunt pentru ochi mai curând decât pentru urechi: Luna e o pată de sânge, stelele picături de apă aburite pe geamul cerului. Stelele sunt note de muzică. Luna e o hârcă de mort pe o pernă de catifea aurie. Luna e un solz de pește... Și nu vezi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]