25,490 matches
-
portretele pe care Nicolae Grigorescu le-a făcut unor evrei. Portretul de grup "Misiții" se remarcă atât prin expresivitate, cât și prin forța de pătrundere a psihologiei umane, precum și mai ales prin mijloacele tehnice pe care Baltazar le-a folosit: desen, culoare și tușă, ele fiind mai laconice și chiar mai sumare decât tehnica lui Grigorescu în opere similare. Cu portretele de grup mai pot fi asimilate și "Durus arator" și "Haimanalele", fiecare dintre ele fiind în felul ei o inovație
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
a menționat și el în revista "Convorbiri Literare": Se cunoaște că tematica istorică l-a preocupat din anii de studii la Școala de Belle Arte. Din scrisoarea adresată lui George Coșbuc din anul 1902, reiese că a realizat mai multe desene pentru ilustrarea unui volum de poezii al poetului ardelean. Baltazar l-a asigurat pe Coșbuc că-i va mai arăta trei compoziții istorice pe care le-a și enumerat „"... un episod din 1877, Capul lui Bathory înaintea lui Mihai și
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
rezultat faptul că toate acestea nu confirmă în realitate afirmațiile făcute în documente. Din lucrările care au rămas posterității, s-a păstrat doar o schiță intitulată "Atelaj", care pare să evoce o scenă din conflictul armat din 1877 și un desen în care apare Mihai Viteazul care aleargă după un turc, intitulat "Mihai Viteazul alungând pe Sinan Pașa". Importanța pe care o dădea Apcar Baltazar tematicii istorice, poate fi văzută în critica de artă pe care a făcut-o în diferite
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
de la chipul domniței existent în frescele de la Rădăuți (respectiv Mănăstirea Slatina), sau de la Mănăstirea Dochiaru de la Muntele Athos. Apcar Baltazar a avut o mulțime de proiecte cu privire la pictura cu tematică istorică și în acest sens a lucrat o serie de desene în care a reprezentat pe Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Sinan Pașa, Doamna Despina (aflat la colecția de stampe a Academiei Române), precum și pictura intitulată "Oștean din timpul lui Ștefan cel Mare". Această ultimă lucrare este lucrată neglijent și pare a
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
înveterat; el a cercetat amănunțit nu doar vechile așezăminte românești, ci și arta bizantină. A executat releveuri și schițe pregătitoare - cum au fost cele de la Mănăstirea Hurezi. Astfel, Nicolae Pora a menționat că Baltazar a făcut „"... o serie întreagă de desenuri, adevărate bijuterii de artă străveche adunate pe nenumărate planșe, muncind cu răbdare de benedictin, copiind pe încetul elementele caracteristice necesare unei vaste lucrări asupra vechei noastre picturi"”. Toate desenele pe care pictorul le-a făcut au o valoare de sine
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Pora a menționat că Baltazar a făcut „"... o serie întreagă de desenuri, adevărate bijuterii de artă străveche adunate pe nenumărate planșe, muncind cu răbdare de benedictin, copiind pe încetul elementele caracteristice necesare unei vaste lucrări asupra vechei noastre picturi"”. Toate desenele pe care pictorul le-a făcut au o valoare de sine stătătoare datorată fineții execuției și dezvăluie calitățile de decorator ale artistului. Acesta a publicat în perioada anilor 1908-1909 în "Buletinul monumentelor istorice" monografii tematice precum: "Frescurile de la Hurezi", "Decorațiunile
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
artistul a căutat surse de inspirație și cunoaștere și în valorile culturale ale altora, în special ale armenilor, persanilor și georgienilor. În opinia sa, din toate elementele care au avut contact în mod istoric cu arta românească au rămas ceramica, desenele de pe scoarțele românești, cusăturile și crestăturile în lemn. Recomandările lui Apcar Baltazar au fost prezervarea nealterată a motivelor populare și a modului de tratare a monumentelor românești medievale și bizantine, instrucțiuni pe care și el însuși le-a aplicat cu
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
industria textilă, în tăbăcărie (din limba germană: "Beize"). Suprafața lemnului, prelucrat cu baiț își păstrează complet textura, doar se schimbă culoarea acestuia. Aceasta permite obținerea unor imitații de specii prețioase din cherestea cu calități decorative inferioare. La băițuire se evidențiază desenul lemnului, textura devine mai vizibilă. Lemnul umed se băițuiește mai uniform ca cel uscat, așa că o operație tehnologică pregătitoare pentru băițuire ar fi umezirea uniformă a suprafețelor. urile pot fi pe bază de apă, uleiuri, nitrobaițuri. Baițul pe bază de
Baiț () [Corola-website/Science/315635_a_316964]
-
selecție) ● 1994-1997, expoziții tematice în Cluj-Napoca, Arad, Tg.Mureș, etc.● 1995, 1996- Salonul Anual de Artă, Cluj-Napoca ● 1997-2007- Saloanele Anuale de Artă, Galeria Națională Delta, Arad ● 1999- Expoziția Internațională de Gravura Mică, Galeria Națională Delta, Arad ● 1999- Bienala Națională de Desen, Galeria Națională Delta, Arad ● 2001- Expoziția Serviciului de Ajutor Maltez în România, Cochen-Zail, Germania ● 2002- Expoziția Serviciului de Ajutor Maltez în România, Galeria Națională Delta, Arad ● 2003- Bienala Națională de Desen, Galeria Națională Delta, Arad ● 2003-2007- Saloanele de primăvară și
Maria Balea () [Corola-website/Science/315637_a_316966]
-
Mică, Galeria Națională Delta, Arad ● 1999- Bienala Națională de Desen, Galeria Națională Delta, Arad ● 2001- Expoziția Serviciului de Ajutor Maltez în România, Cochen-Zail, Germania ● 2002- Expoziția Serviciului de Ajutor Maltez în România, Galeria Națională Delta, Arad ● 2003- Bienala Națională de Desen, Galeria Națională Delta, Arad ● 2003-2007- Saloanele de primăvară și iarna, Galeria Națională de Artă Delta, Arad ● 2005- Bienala Internațională de Artă Contemporană, Arad ● 2006- ,United Energy", (EAA), Asociația Artiștilor Europeni, Stanzwerk, Bochum-Essen, Germania ● 2006- Finroart XXI, Hyvinkaa, Finlanda ● 2006- , Copacul
Maria Balea () [Corola-website/Science/315637_a_316966]
-
1983, 1985, 1986, 1987, 1988, 1989, 1991, 1995, 1996; Trei artiști plastici arădeni - Timișoara-1977; Salonul Republican de Grafică - Cluj-1977; Salonul de Gravura - Brașov-1977; Expoziția de grafică contemporană - Zalău-1981; Salonul de gravura Tulcea-1983 Națională de grafică - Tulcea -1992; Salonul național de desen - Arad - 1995, 1997, 1999, 2001, 2005; Salonul Filialei U.A.P Arad -1997, Oradea Expoziția comemorativa “ Academia de Arte Ion Andreescu” Cluj-1997; Expoziția “Saloanele Moldovei”-Bacău-1998; Expoziții internaționale: Expoziția de grafică Românească - Moscova- URSS -1969; Expoziția de grup- Titograd, Budva
Ioan Cott () [Corola-website/Science/315673_a_317002]
-
și Szarvas-Ungaria-1971,1972; Expoziția Filialei U.A.P Arad - la Zdrenjanin - Iugoslavia-1974; Expoziția Filialei U.A.P Arad - la Bekescsaba și Szarvas - Ungaria-1977; Expoziția de Artă Românească la Helsinki - Finlanda-1977; Expoziția de Artă Românească la Dortmund - Germania-1977; Expoziția Internațională de Desen - Cuba - 1977; Expoziția de Artă Plastică Arădeana la Oroshaza - Ungaria-1981, 2005; Expoziție de Grup - Nantes-Franța 1982 Salonul Internațional de Gravura Mică - Cluj- Napoca-1997, 1999, 2001, 2005; Slaonul Internațional de Gravura Mică - Tokyo - Japonia 1998; Slaonul Internațional de Gravura “Iosif Iser
Ioan Cott () [Corola-website/Science/315673_a_317002]
-
merge până la spiritul ei, depășind ceea ce ține de întâmplarea instantaneului fotografic și chiar de crochiul pictorului reporter. El nu face analiză psihologică surprinzând mai degrabă din unghi comportamental întregul demonstrației. În pictură, pe care o practică de asemenea, domină neândoios desenul, suprafețele de culoare compunându-se progresiv și așteptând înscrierea în materia lor a ceea ce este desenul, laborios în secțiuni, cumva modal. Mai recent Lucian Cociuba a dedicat atenție unor probleme de texturi, studiu al integrării suportului material în structura unică
Lucian Cociuba () [Corola-website/Science/315672_a_317001]
-
reporter. El nu face analiză psihologică surprinzând mai degrabă din unghi comportamental întregul demonstrației. În pictură, pe care o practică de asemenea, domină neândoios desenul, suprafețele de culoare compunându-se progresiv și așteptând înscrierea în materia lor a ceea ce este desenul, laborios în secțiuni, cumva modal. Mai recent Lucian Cociuba a dedicat atenție unor probleme de texturi, studiu al integrării suportului material în structura unică a imaginii plastice. S-a putut remarca, și cu acest prilej, că în planul tematic avem
Lucian Cociuba () [Corola-website/Science/315672_a_317001]
-
a Institutul de Arte Plastice“ Ion Andreescu“ din Cluj, secția textile și artă decorativă, la clasa prof. Iosif Bene, promoția 1963. În 1963 se stabilește în Arad împreună cu soțul său, graficianul Ioan Cott. Între 1963 - 1990 funcționează ca profesoară de desen și grafică la Liceul de Arte Plastice din Arad; Din 1967 devine membră a U.A.P. din România. Din 1963 până în prezent participă cu regularitate la toate expozițiile anuale ale Filialei U.A.P. Organizate în țară si în străinătate. Expoziții
Lia Rodica Cott () [Corola-website/Science/315683_a_317012]
-
personale: 1964, Galeria de Artă Arad; 1969, București; 1973, Galeria Alfa Arad; 1974, Galeria Paleta, Reșița; 1997, Galeria Națională Delta Arad; 1997 Complexul Expozițional Cluj - Napoca; 2002, Muzeul Județean Arad; 2004, Muzeul Banatului, Timișoara. Saloane Internaționale de grafică, gravură și desen: 1969, 1970, 1973, 1982, 1983, 1986, 1970, 1988, 1989 București; 1971 Galați; 1974 Cluj Napoca; 1992 Tulcea; 1996-1998 Saloanele Moldovei; 1997, 1998, 1999 Salonul Național Reșița; Expoziții cu program - 1986, Estetica Urbană; 1995 “ Copacul” Galeria Națională Delta Arad; 1997, Expoziție Comemorativă
Lia Rodica Cott () [Corola-website/Science/315683_a_317012]
-
1997 Cluj Napoca; 1997 Oradea, Muzeul Crișurilor. Participări Internaționale: Yugoslavia, 1969 Titograd, Budva, Herteg-Novy, 1974, Zdrenganin; Ungaria - 1971,1972,1974,1977 Bekescsaba, 1997 Szrnas, 1981, 2005, 2006 Oroshaza, 1991, 1996 Gyula, 1997 Kapasvar; 1974, 1977 Cuba; 1982 Spania Concurs International de desen “Juan Miro”; 1982 Franța Nautes; 1992, 1997 Japonia; 2000 Germania, Heidelberg; Expoziții internaționale organizate în România: 1999 Salon Internațional de gravură “Iosif Iser” Pitești; 2000 Baia Mare - Grafică Mică; 2004 Salonul International de Gravură Mică Timișoara; 2005 Cluj Napoca - Grafică mică Festival
Lia Rodica Cott () [Corola-website/Science/315683_a_317012]
-
Galeria de Artă Deva; Salonul de Artă Plastică Arad; Salonul Județean de Artă Plastică Arad, Galeria Naționlă Delta; Salonul Județean de Artă Plastică Arad, Galeria Națională Delta; Salonul Județean de Artă Plastică Arad, Galeria Națională Delta; Salonul Bienal Național de Desen Arad; Expoziția Filialei Uniunii Artiștilor Plastici din Arad la Oradea; Salonul Județean de Artă Plastică Arad, Galeria Națională Delta; Salonul Județean de Artă Plastică Arad, Galeria Națională Delta; Salonul Bienal Național de Desen Arad 2001 Salonul Județean de Artă Plastică
Veronica Dragomir () [Corola-website/Science/315694_a_317023]
-
Galeria Națională Delta; Salonul Bienal Național de Desen Arad; Expoziția Filialei Uniunii Artiștilor Plastici din Arad la Oradea; Salonul Județean de Artă Plastică Arad, Galeria Națională Delta; Salonul Județean de Artă Plastică Arad, Galeria Națională Delta; Salonul Bienal Național de Desen Arad 2001 Salonul Județean de Artă Plastică Arad, Galeria Națională Delta; Salonul Județean de Artă Plastică Arad, Galeria Națională Delta; Salonul Bienal Național de Desen Arad; Prima bienală de artă contemporană; Salonul Bienal Național de Desen Arad; Expoziții cu program
Veronica Dragomir () [Corola-website/Science/315694_a_317023]
-
Națională Delta; Salonul Județean de Artă Plastică Arad, Galeria Națională Delta; Salonul Bienal Național de Desen Arad 2001 Salonul Județean de Artă Plastică Arad, Galeria Națională Delta; Salonul Județean de Artă Plastică Arad, Galeria Națională Delta; Salonul Bienal Național de Desen Arad; Prima bienală de artă contemporană; Salonul Bienal Național de Desen Arad; Expoziții cu program: 1995 Expoziția “Copacul 3”, Galeria Națională DELTA Arad Expoziții peste hotare: Expoziția de artă plastică “Strângeri de mâini”; Muzeul “Dürer” din Gyula Ungaria; Expoziția Filialei
Veronica Dragomir () [Corola-website/Science/315694_a_317023]
-
Salonul Bienal Național de Desen Arad 2001 Salonul Județean de Artă Plastică Arad, Galeria Națională Delta; Salonul Județean de Artă Plastică Arad, Galeria Națională Delta; Salonul Bienal Național de Desen Arad; Prima bienală de artă contemporană; Salonul Bienal Național de Desen Arad; Expoziții cu program: 1995 Expoziția “Copacul 3”, Galeria Națională DELTA Arad Expoziții peste hotare: Expoziția de artă plastică “Strângeri de mâini”; Muzeul “Dürer” din Gyula Ungaria; Expoziția Filialei U.A.P. la Kaposvàr, Ungaria; Expoziția Filialei U.A.P. la Gyula
Veronica Dragomir () [Corola-website/Science/315694_a_317023]
-
Maria. În cuvântul său, regele a spus: Ultimele sale cuvinte vor deveni deviza întregii politehnici timișorene. Evenimentul este eternizat pe o placă de marmură, la intrarea în edificiu. Inițial clădirea conținea un amfiteatru, două săli de curs, două săli de desen, 15 laboratoare, 3 muzee, 9 birouri și un atelier. În anul 1970 clădirii i s-a adăugat înspre nord "aripa nouă", care va fi supraetajată în 1978, spațiile obținute prin supraetajare fiind folosite ca ateliere de cercetare-proiectare. În perioada 1971
Facultatea de Mecanică a Universității Politehnica Timișoara () [Corola-website/Science/315679_a_317008]
-
Giotto Doichiță (n. 16 iunie 1977, Arad) Studii: Facultatea de Arte Plastice din cadrul Universtității Timișoara,secția pictură, promoția 2004. Expoziții de grup: 1999- StudentFest Timișoara 1999, 2001- Salonul Național de Desen, Arad, Galeria Națională Delta 1999, 2000, 2001, 2002, 2003,2004- Salonul anual de Artă , Arad , Galeria Națională Delta 2000- Centrul cultural francez, Timișoara 2002- Expo 21- Arad, Galeria Națională Delta 2002- Expo 21 -Albă Iulia, Muzeul de Artă 2002- Materie
George Doichiță () [Corola-website/Science/315684_a_317013]
-
Delicate piese de porțelan francez (Limoges, Sèvres, Orléans, Paris, Chantilly, Vincennes, Saint-Cloud), cu puternice influențe orientale, stau alături de bijuterii din aur măiestrit confecționate la Paris și Saumur. Basoreliefuri, statuete din lemn, piatră sau alabastru, furnituri Ludovic al XV-lea cu desene rococo și Ludovic al XVI-lea se constituie într-o amețitoare sarabandă de minuni artistice. Două aripi ale castelului din Saumur sunt destinate "Muzeului Calului". Aici, ofițerii ducilor de Anjou și-au amenajat un adevărat cartier general, transformat în zilele
Castelul Saumur () [Corola-website/Science/315687_a_317016]
-
Berry", corespunzând lunii septembrie, când se culeg strugurii, la poalele castelului. Este un exemplu clasic al unui calendar medieval, incluzând momente liturgice ale zilei, psalmi, rugăciuni și marcări ale zilelor de sărbătoare. Lucrarea a fost realizată în perioada 1412 - 1416, desenele fiind doar un fragment al manuscrisului, cel mai frumos, dar și cel mai renumit. Este considerat unul dintre capodoperele culturii franceze, care în acel moment trecea de la rigorile medievale spre expresivitatea Renașterii. "Très Riches Heures du Duc de Berry" au
Castelul Saumur () [Corola-website/Science/315687_a_317016]