24,561 matches
-
asupra oamenilor. Astfel, puterea și cunoașterea adevărată se exclud, menținând paradigma lui Platon: puterea nu se întâlnește cu ideea de cunoaștere. De fapt, puterea se întâlnește cu Posibilitatea unor altfel de cunoașteri pe lângă cele impuse de Sisteme! Michel Foucault a rupt-o cu întreaga percepție și tradiție kantiană, atunci când spune că puterea este un proces difuz, circular, și imprevizibil al spiritului uman, că ea nu se exercită într-o singură direcție, de la elite la popor sau viceversa. Puterea reprezintă un proces
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
printr-o "distribuție" a adevărului în cadrul subiecților vorbitori, calificați politic și producători de instrumentalizări. Limbajul Individului devine adevărul său. Pe acest soi de dogmatism și-au găsit întemeierea discursuri totalitare de dreapta și de stânga. A manipula mulțimile prin discursuri rupte de o evidență concretă este o mai veche tehnică a politicienilor moderni. Pe baza acestei forțe de masă a mulțimilor se poate institui orice tip de regim politic și discursiv. Lecțiile lui Rorty despre raportul adevăr-relativizare175 a adevărului, (adevărul nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
teoretic-practic; deductiv-inductiv; util-inutil; adevăr-fals; concret-abstract; pozitiv-negativ; trasează opoziții între câmpurile de cunoaștere și îl aruncă pe creator într-un spațiu al absurdului cotidian. Societatea românească, aproape întotdeauna, s-a manifestat eronat în raport cu cei care au oferit cunoaștere autentică, considerându-i rupți de realitate, izolați într-un turn de fildeș. Această percepție colectivă este și un document al absurdului românesc. Toată această serie antinomică de concepte introdusă în plan teoretic nu există în viața reală. Falsul se interpune printre adevăruri; obiectul practic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
lingvistică și cea politică etc.); în sfârșit, vizează limbaje în sine și derivatele lor (noi concepte, noi idei, noi sensuri și semnificații, noi discursuri și noi posibilități de gândire). Cel puțin erau concentrate pe acestea până la Foucault, intelectualul care a rupt-o atât cu Linguistic Turn, cât și cu empirismul istoriografic atât de comun hoardei mediatice de istorici. În privința tratării cunoașterii, în toate cărțile pe care le-a scris, Foucault a fost preocupat de raporturile dintre discursuri, societate, control public și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ce așează fiecare lucru și acțiune umană într-o ordine impersonală și implacabilă. Este o istorie bazată pe perspectivă; trăiește în prezent, dar privește spre viitor. Istoria efectivă presupune o triplă întemeiere epistemică: 1) istorie-reminiscență; 2) istorie-continuitate (aici Foucault a rupt-o cu o întreagă percepție a mediei, care vedea în el un istoric al discontinuului); 3) istorie-cunoaștere. O istorie îndreptată împotriva concepției tradiționale despre memorie; o istorie ce pune în practică "o cu totul altă formă de timp"201. În
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
tot felul de etichete și stigmate; sunt "pictați" prin intervenții publice și mediatice cu tot felul de etichete la care ei nu au aderat și de la care nu s-au revendicat niciodată. Elementul lingvistic și o pseudo-argumentare, orchestrată imagistic și ruptă din contextul enunțiativ al "dușmanilor ideologici", sunt "arsenalul" slab și denigrator al noilor staliniști. Acest soi de politicianism intelectual de dreapta nu are nicio valoare epistemică sau de critică argumentată. Modelul social-politic al României postdecembriste este unul al pseudo-democrației de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
depăși senilitatea și conservatorismul unor "prezenturi politice" reverbative. Aceste prezenturi politice par noi doar în ochii ignoranților în materie de forme de manifestare istorică și politică. Foucault a atribuit istoriei un principiu de suveranitate în sfera cunoașterilor: "Istoria s-a rupt, într-o echivocitate care, desigur, nu poate fi controlată, între, pe de o parte, o știință empirică a evenimentelor și, pe de altă parte, acest mod radical de a fi care prescrie soarta tuturor ființelor empirice, ca și ființelor unice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ce vor intra în volumul postum Sonete (1983), din care se reține Acteon, unde mitologicul vânător este transformat de zeița Artemis, surprinsă goală la scăldat, într-un cerb ce aleargă peste poieni de timp: „Tristele m-alungă spre departe/ și rup din carnea mea cu dinți de moarte”. Lirismul discret se regăsește și în elogiul cetății, prezent încă în Voievod de stea. De pildă, Șarpele mut are în centru un ceremonial folcloric, un descântec în manieră argheziană, iar în Poem de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
-o și mai mult pe U. de Diane Wakoski, din a cărei lirică a tradus și cu care are certe afinități. Totuși, principalul dușman al poemelor sale se dovedește tendința lor centrifugală, refuzul coagulării în întreg, o notație suprinzătoare putând rupe coerența unui text care începe bine: „O mare împrevizibilă mi-atinge mâinile/ norii atârnă zdrențuiți, cheltuială de prisos/ a unei dimineți în care singurătatea cărnii umple/ toate alveolele memoriei. Un perete de iarbă. Vălul lui Hokusai/ îneacă păsările” (Mic accident
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
verificare și control sigur, privitor la mersul fiecărei organizații comunale și la modul cum își fac șefii datoria"210. Inițiatorii acțiunii considerau că, dacă o comună nu achita cotizația era un semn că "într-un punct al județului [...] firul e rupt", iar dacă unele comune trimiteau sume mai mari, însemna că sunt bine organizate, că președintele lor păstrează un contact mai strâns cu oamenii de sub conducerea sa211. Chiar dacă importanța acțiunii era astfel, supralicitată, analiza sumelor depuse de georgiști de-a lungul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nr. 81, 3 martie 1931.) Scrisoarea d-lui Constantin Banu către dl.Gheorghe Brătianu "Scumpe d-le Brătianu Sunt câteva luni de când stau la o parte de mișcare politică. Deosebiri esențiale de păreri m-au izolat fără să izbutească a rupe legături ce-mi erau scumpe. Ca și dl Argetoianu, ca și d-ta, ca și alții am crezut că atitudinea partidului liberal față de restaurația monarhică, precum și față de realitățile vieții actuale nu era nici întemeiată, nici oportună. [ ...] partidul și-a schimbat
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și jefuitorii politici, ori de lașitate morală? Nu are tot avantajul de a apăra intransigent, îndrăzneț și sistematic doctrinar, pentru a polariza toate bunele credințe și entuziasmele? Nu se poate referi la o tradiție istorică, familiară? Care sunt riscurile ? Să rup punțile de unire cu vechiul partid? Dar probabilitățile unirii în condițiile compatibile cu demnitatea și ambiția șefului sunt foarte precare. În schimb, o unire are toate șansele să devină o îmbrățișare sugrumătoare. În fața acestei îndoielnice perspective ale unirii cu un
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
părere că Gh. Brătianu a făcut o greșeală de tactică politică, dar socotesc că atitudinea [...] șefului lor nu corespunde sentimentelor generale ale partidului. Nu numai după întrunire fruntașii partidului și-au exprimat părerea că dl. Gh. Brătianu nu trebuia să rupă ultimele punți cu Coroana, dar și înainte de manifestație, prieteni veniți de departe îmi spuneau: "Dl. Brătianu face rău că nu se duce să-l vadă pe Majestatea Sa. Noi am început lupta noastră politică pentru rege și nu înțelegem să
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
seară. Tăceam. Cât timp a fost lumină, bunica a cârpit o bluză întinsă pe genunchi. Apoi, când văzduhul s-a amestecat cu umbra ultramarin, a ridicat capul, lăsând deoparte lucrul, cu ochii pierduți în depărtările cețoase ale câmpiei. Neîndrăznind să rupem tăcerea, îi aruncam din când în când priviri pe furiș: oare avea să ne facă o nouă confidență, și mai tainică, sau, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, avea să ne citească, aducându-și lampa cu abajur turcoaz, câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
îndulcit gustul cam acru al râșcovilor murați. Dar când le adresa cuvintele acelea amabile, rămânea în picioare. Iar bătrânelele limbute din curte acceptau această diferență. Toată lumea pricepea că Charlotte nu era chiar o băbuță rusoaică. Asta nu însemna că trăia ruptă de lume sau că avea vreo prejudecată socială. Dimineața devreme, eram smulși uneori din somnul nostru de copii de un strigăt ce răsuna în mijlocul curții: - Hai după lapte! Printre vise, recunoșteam vocea și mai ales intonația inimitabilă a Avdotiei, lăptăreasa
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
moment, auzeam strigătul încă îndepărtat al trenului imperial. Acea ordine a evenimentelor ne părea la fel de legitimă ca și apariția lui Proust printre țăranii din Neuilly. Balconul îngust al Charlottei plutea sub suflarea înmiresmată a câmpiei, la hotarul unui oraș adormit, rupt de lume de către veșnicia tăcută a stepei. Fiecare seară semăna cu o fabuloasă retortă de alchimist în care se înfăptuia o uimitoare transmutație a trecutului. Elementele acelei magii erau pentru noi la fel de misterioase ca și componentele pietrei filosofale. Charlotte despăturea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
a străpuns zidul de praf, a apărut brusc tancul comandantului, apoi al doilea, al treilea... Și, înainte de a se opri, tancurile descriau o curbă strâmtă pentru a intra în rând lângă cel precedent. Șenilele lor pocneau atunci și mai furios, rupând iarba în fâșii lungi. Hipnotizat de puterea imperiului, mi-am imaginat deodată globul pământesc, pe care tancurile acelea - tancurile noastre! - puteau să-l răscolească în întregime. O comandă scurtă ar fi fost de-ajuns. M-a năpădit o mândrie pe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
loc ceașca spartă. Pașka a apărut pe neașteptate din hățișul parcului, m-a zărit, a ezitat o secundă, apoi a venit să mă salute. Era încărcat cu uneltele lui de pescar. Sub braț ducea o pâine mare, neagră din care rupea câte o bucată mestecând-o cu poftă. M-am simțit încă o dată prins în flagrant delict. M-a privit cu atenție, examinându-mi cămașa deschisă la culoare, cu gulerul larg răsfrânt, pantalonul la modă, foarte evazat jos. Apoi, ridicând capul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mal. În liniște, nisipul umed scârțâia ușor sub pașii ei... O femeie de care eram atât de apropiat, cu un sfert de oră în urmă, se îndepărta. Am simțit o durere cu totul nouă pentru mine: o femeie se îndepărta, rupând legăturile nevăzute care ne uneau încă. Și devenea acolo, pe malul acela pustiu, o ființă extraordinară - o femeie pe care o iubesc și care redevine independetă de mine, străină de mine și îndată o să vorbească cu ceilalți, o să zâmbească... O să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
multă simplitate. Chiar și lacrimile ei erau simple când își evoca rugăciunile... Și știi de ce mi-a amintit povestea ei? De un soldat rănit din spitalul nostru. Îi era frică să se întoarcă pe front și, în fiecare noapte, își rupea coaja de pe rană cu un burete. L-am surprins, am vorbit despre asta cu medicul-șef. I-am pus ghips peste rană și, câtva timp după aceea, vindecat, pleca din nou pe front... Vezi, pe atunci, toate astea îmi păreau
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
poteca. Obstacolul acela, impus probabil de vreun acar sau de un semafor, ne amuza. Vagoanele înălțau un zid gigantic, acoperit de praf. Un val gros de căldură venea de la pereții lor expuși la soare. Și, din depărtare, doar fluieratul locomotivei rupea tăcerea stepei. De fiecare dată, eram tentat să nu-i aștept plecarea și să traversez șinele strecurându-mă pe sub vagon. Charlotte nu mă lăsa, spunând că tocmai auzise fluieratul. Uneori, când așteptarea noastră devenea prea lungă, ne cățăram pe palierul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
prezență printre personajele din Belle Époque mă mirase odinioară. Ieșind la sfârșitul după-amiezii, am găsit un plic în cutia mea poștală. De culoare crem, purta antetul Prefecturii de Poliție. Oprit în mijlocul trotuarului, mi-a trebuit mult timp ca să-l deschid, rupându-l stângaci... Ochii înțeleg mai iute decât mintea, mai cu seamă când e vorba de o veste pe care ea nu vrea să o înțeleagă. În acel scurt moment de nehotărâre, privirea încearcă să sfarme implacabila înlănțuire a cuvintelor, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cooperării cu natura și învățarea aprecierii momentelor de relaxare putem să ne salvăm viața. E de ajuns să studiem câteva din legile naturii să învățăm să le folosim în viețile noastre. Copacii se pleacă în vânt pentru a nu se rupe. Putem folosi acest sfat în viață. Dacă învățăm să ne plecăm atunci când vremurile sunt grele, putem să le depășim. Schimbarea anotimpurilor ne învață că și noi avem schimbări în viață. Învățați să le apreciați. Învățați că din distrugerea noastră pot
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
Strecurați. Aplicați pe orice răni ale animalului sau folosiți pentru a curăța zona după ce animalul a fost supus unei intervenții chirurgicale. Oprește mâncărimile provocate de rană și vindecă rana, iar animalul nu va mai putea să se scarpine și să rupă coaja de pe rană. Îngrijirea urechilor animalelor Curățați urechile animalelor dvs. cu un bețișor cu vată îmbibat în ulei de pelin. Acesta ar trebui să prevină orice probleme cu căpușele. Busuioc împotriva muștelor Pentru a ține muștele la distanță de șură
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
niște forme de brioșe tapetate cu hârtie de copt. Introduceți un șnur în mijlocul fiecărei turte dacă intenționați să le agățați în copaci. Păstrați-le la frigider până în momentul utilizării. Tonic pentru păsări Canarii și papagalii adoră să mănânce traista ciobanului. Rupeți parte de sus a tulpinii cu inflorescența și introduceți-o în colivie. Este un tonic foarte bun. Adjuvant pentru canari Adăugați un praf de șofran la apa de băut a canarului dvs. Se spune că acesta îi ajută să cânte
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]