26,506 matches
-
zone.” În ciuda noii mișcări de protecție a Koalei, foametea adusă de seceta din 1926-28 s-a soldat cu uciderea altor 600.000 de koala în timpul unui sezon de vânătoare liberă din august 1927. În 1934, Frederick Lewis, inspectorul-șef pentru vânătoare din Victoria, a spus că acest animal odată abundent a fost adus aproape de extincție, rămânând numai vreo 500-1000 de exemplare. Primele eforturi reușite pentru protejarea speciei au fost inițiate de înființarea Sanctuarul Lone Park pentru Koala din Brisbane și a
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
1801, fiind aprobată de către Divanul Moldovei. Pentru amatorii de legendă, Șaru Dornei își află denumirea în legendă Dornei care spune că Dragoș Vodă , trecând din Maramureș prin Pasul Prislop pe Valea Bistriței Aurii , ar fi poposit la Iacobeni . La o vânătoare pe muntele Oușorul, a rănit o căprioară și în urmărirea ei, a cunoscut-o pe frumoasă Dorina de care s-a îndrăgostit. Revenind după câțiva ani la căsuța (vatra) de pe malul apei Dorinei ( Vatra Dornei ), Dragoș află că Dorina este
Comuna Șaru Dornei, Suceava () [Corola-website/Science/302003_a_303332]
-
97,19%), dar existau și romano-catolici (1,09%), mozaici (1,18%), evanghelici/luterani (0,88%), greco-catolici (0,22%), adventiști (1,32%) și baptiști (0,66%). Pe raza satului, în partea dinspre Muntele Giumalău, se afla în trecut un domeniu de vânătoare regal. În acest scop, în Poiana Ițcani (5 km din centrul satului) a fost construit în anii 1920 un Castel de vânătoare, care a găzduit până după al doilea război mondial partidele de vânătoare ale Casei Regale. Prin decretul Nr.
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
baptiști (0,66%). Pe raza satului, în partea dinspre Muntele Giumalău, se afla în trecut un domeniu de vânătoare regal. În acest scop, în Poiana Ițcani (5 km din centrul satului) a fost construit în anii 1920 un Castel de vânătoare, care a găzduit până după al doilea război mondial partidele de vânătoare ale Casei Regale. Prin decretul Nr. 983 din 26 mai 1948 publicat în Monitorul Oficial Nr. 121 din 27 Mai 1948, castelul cu tot inventarul aferent este confiscat
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
afla în trecut un domeniu de vânătoare regal. În acest scop, în Poiana Ițcani (5 km din centrul satului) a fost construit în anii 1920 un Castel de vânătoare, care a găzduit până după al doilea război mondial partidele de vânătoare ale Casei Regale. Prin decretul Nr. 983 din 26 mai 1948 publicat în Monitorul Oficial Nr. 121 din 27 Mai 1948, castelul cu tot inventarul aferent este confiscat - ""5 corpuri cu un total de 40 de camere"". După această dată
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
dată, Castelul a fost folosit de nomenclatura vremii, până în 1986, când clădirea a suferit un incendiu. După revoluția română din 1989 s-a încercat renovarea lui, dar în prezent acesta funcționează ca adăpost pentru lucrătorii forestieri din zonă. Domeniul de vânătoare a rămas și este administrat de Direcția Silvică Suceava (se organizează vânători de urs, mistreț și cerb în special). Rezervația forestieră Codrii Seculari Giumalău, întinsă pe 290 hectare, cu arboret de molid pur ("Picea Excelsa"), cu vârste de peste 130 de
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
astfel multe locuri de muncă. O mare parte a populației este plecată la muncă în țări ale Uniunii Europene: Italia, Germania, Spania, Anglia În Straja nu există unități turistice de profil, dar sunt condiții pentru turism cu motivații că: sport, vânătoare, pescuit, drumeții, interes pentru folclor, etnografie, obiceiuri. Se pot organiza excursii de o zi, schi și săniuș, turism ecologic sau etnografic. Se poate vină cerbul, căpriorul, mistrețul, lupul, vulpea. Pescuitul oferă posibilități pentru păstrăv, mreana și clean. Iubitorii turismului, vânatului
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
singurul fiu al împăratului Franz Joseph al Austriei și al împărătesei Elisabeta, cel care, la mai puțin de doi ani de la vizita sa în Bucovina (7 - 11 iulie 1887), a murit, în condiții încă pe deplin neelucidate, în castelul de vânătoare de la Mayerling. Obeliscul, ridicat „în aducere aminte” a acestei vizite, cu coloana cioplita din piatră avea, cu tot cu soclu, o înălțime de 8,5 metri. Vârful obeliscului se încheia printr-o coroană împărăteasca, care a dispărut din vârful obeliscului după 1940
Voievodeasa, Suceava () [Corola-website/Science/302015_a_303344]
-
a fost construit. De exemplu, plafonul de sticlă al holului de onoare este mobil, putând fi acționat de un motor electric. Încă din 1883, castelul are încălzire centrală. Pe lângă castel au fost construite Pelișorul, Corpul de Gardă, Economatul, Casa de Vânătoare Foișor, Grajdurile, Uzina Electrică și Vila Șipot. Până la terminarea castelului (1883), Regele Carol I și Regina Elisabeta, au locuit la casa de vânătoare, terminată înaintea castelului. Datorită uzinei electrice proprii, Peleșul a fost primul castel complet electrificat din Europa. Peleșul
Castelul Peleș () [Corola-website/Science/302059_a_303388]
-
1883, castelul are încălzire centrală. Pe lângă castel au fost construite Pelișorul, Corpul de Gardă, Economatul, Casa de Vânătoare Foișor, Grajdurile, Uzina Electrică și Vila Șipot. Până la terminarea castelului (1883), Regele Carol I și Regina Elisabeta, au locuit la casa de vânătoare, terminată înaintea castelului. Datorită uzinei electrice proprii, Peleșul a fost primul castel complet electrificat din Europa. Peleșul a avut o importanță deosebită pentru istoria țării noastre. Aici s-a născut, în 1893, viitorul rege Carol al II-lea (1930 - 1940
Castelul Peleș () [Corola-website/Science/302059_a_303388]
-
câmpie. Caii au trăit în vestul Canadei până acum 12.000 de ani, dar toți caii din America de Nord au dispărut cu circa 11.000 de ani în urmă. Cauzele acestei extincții nu sunt clare; au fost sugerate schimbările climatice și vânătoarea. Australasia a fost separată de celelalte continente pentru multe milioane de ani. În cea mai mare parte a continentului, Australia, 83% din mamifere, 89% din reptile, 90% din pește și insecte și 93% din amfibieni sunt specii endemice. Mamifere sale
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
interzis tratamentul aplicat fratelui mai mare. În cele din urmă, Ducele de Berry, cel mai mic fiu al "Marelui Delfin" și, după moartea fratelui său mai mare, regent probabil al celui mai recent Delfin, a murit într-un accident de vânătoare în 1714. Ca urmare a acestor decese, acum soarta dinastiei se afla în supraviețuirea unui copil de patru ani. Moartea acestui copil ar lăsa doi posibili succesori ai regelui Ludovic al XIV-lea: Filip al V-lea, nepot direct al
Ludovic al XV-lea al Franței () [Corola-website/Science/302105_a_303434]
-
dovezi din ce în ce mai clare pentru utilizarea ocrului (colorant mineral) și primele elemente de artă. Creșterea varianței culturale reprezintă și trecerea la adaptarea pe baze culturale la mediu și la resurse. Continuă evoluția specializării habitatului (distincția dintre așezări principale și halte de vânătoare este mult mai clară, apar mai multe vetre în așezări, peșterile încep să fie utilizate cu regularitate). Acum apar și dovezi clare de cult al morților (la Teshik-Tash, Monte-Circeo - cu occipital lărgit, La Ferrassie); continuă să apară dovezi de canibalism
Homo neanderthalensis () [Corola-website/Science/302129_a_303458]
-
a ocupa noi spații geografice și de a utiliza, pentru prima dată, peșterile. Dar schimbarea cea mai importantă o reprezintă modificarea comportamentului în interiorul grupului ; în majoritatea așezărilor există o singură vatră, ceea ce ne trimite cu gândul la faptul că rezultatul vânătorii și sau al culesului era consumat în comun sau, cel puțin, public. Foarte probabil aceasta a crescut importanța mecanismelor de într-ajutorare dintre membrii grupului (vezi cap. referitoare la economie). În sfârșit, amenajarea spațiului interior. De la acest nivel, în așezările
Homo erectus () [Corola-website/Science/302126_a_303455]
-
identificate pana acum), Laetoli (Tanzania, la 40 km S de Olduway). "A. afarensis" nu are habitat amenajat (adăposturi sub forma paravanelor sau al platformelor amenajate) sau unelte; probabil avea comportamentul unui vânător de talie redusă, cu o puternică înclinație spre vânătoarea cooperativa și exploatarea carcaselor abandonate de marii carnasieri. Specia se precizează pe la 3 mîl. de ani, iar durată de existență se întinde între 3 și 1 mîl. ani. Cu o talie net superioară (1,50 m și un volum cranian
Australopitec () [Corola-website/Science/302125_a_303454]
-
nișă care se extinde în Africa cam în aceiași perioadă (3 - 1 mîl. ani). Spre deosebire de "A. robustus", perfect adaptat unei diete vegetale, "A. africanus" are un comportament alimentar omnivor (comportamentul ooportunistic este mai accentuat) și, probabil, face primii pași spre vânătoarea cooperativa. De notat este faptul că "A. africanus" este primul tip de australopitec identificat; în 1925, doctorul sud-african Raymond Dart descoperea la Taung, în Africa de Sud, calota craniana a unui copil de aproximativ 6 ani (cu un posibil volum cranian la
Australopitec () [Corola-website/Science/302125_a_303454]
-
Linia de avertizare anticipată la distanță urma să fie înlocuită cu o linie arctică de sisteme radar îmbunătățite, numită Sistemul Nordic de Avertizare (North Warning System - NWS); sistemul radar Over-the-Horizon Backscatter (OTH-B) urma să fie dat în exploatare; aeronave de vânătoare avansate urmau să fie puse la dispoziția NORAD și urma ca avioanele din Sistemul aerian de avertizare și control (Airborne Warning and Control System - AWACS) din Bazele Forțelor Aeriene Tinker, Oklahoma și Elmendorf, Alaska să fie utilizate în proporție sporită
NORAD () [Corola-website/Science/302176_a_303505]
-
perfecționată. Nici unul dintre radarele OTH-B nu sunt însă operaționale în prezent. După evenimentele din 11 septembrie 2001, misiunea NORAD a evoluat, incluzând monitorizarea tuturor aeronavelor din spațiul aerian al Statelor Unite. NORAD supraveghează Operațiunea Vulturul Nobil (Noble Eagle) utilizând avioane de vânătoare grupate în Patrule Aeriene de Luptă (Combat Air Patrols - CAP) sub comanda First Air Force și aeronave AWACS E-3 Sentry sub comanda Aripii Aeriene de Control 552. NORAD vine în atenția publică de Crăciun, când îl "urmărește" pe Moș Crăciun
NORAD () [Corola-website/Science/302176_a_303505]
-
declarat că Dead era "„"prima persoană a cărui model de corpse paint s-a răspândit pe scena genului”. Imediat după incident, Ohlin a fost găsit cu încheieturile tăiate și cu o rană imensă la cap, cauzată de o pușcă de vânătoare. Arma îi aparținea chitaristului Mayhem Euronymous, lucru care a creat controverse, unii crezând că a fost lăsată acolo special pentru Dead. În scrisoarea pe care a scris-o înainte să comită suicid se scuza de folosirea armei în interiorul casei. Ultimele
Black metal () [Corola-website/Science/302175_a_303504]
-
Începând cu mijlocul secolului al XIII-lea, mai precis cu Alexandr Nevski, conducătorii Novgorodului au fost aleși doar din rândul cnejilor din Vladimir. Economia Republicii Novgorodului era bazată în principal pe agricultură - cultivarea pământului și creșterea animalelor - dar și pe vânătoare, apicultură și pescuit ocupații complementare ale țăranilor. Pe țarmul Golfului Finlandei erau exploatate mine de fier. La Staraia Russa și în alte câteva localități erau exploatate saline. Cultivarea inului și a hameiului avea de asemenea mare importanță. Novgorodul exporta în
Republica Novgorodului () [Corola-website/Science/302211_a_303540]
-
sediul la Alba Iulia (Bălgrad, în maghiară Gyulafehérvár). Regele Ștefan a avut trei copii: doi fii, Imre (adaptat de la „Heinrich”) și Otto, precum și o fiică, "Hedvig", deci botezați cu nume în tradiție germană. Prințul moștenitor Imre s-a accidentat la vânătoare și a murit în 1031. Petru Orseolo (Petru I) a fost desemnat, în locul lui, prinț moștenitor. La moartea sa, în 1038, Ștefan nu a mai avut urmași direcți de parte bărbătească. La preluarea tronului aspirau verii regelui. După nouă ani
Ștefan I al Ungariei () [Corola-website/Science/302648_a_303977]
-
avioanele "Luftwaffe" atacând țintele în 15-20 de minute. Grupul aerian 8 (VIII. "Fliegerkorps") dotat cu avioane Junkers Ju 87, destinat sprijinirii atacului Grupului de Armată A prin Ardeni, a menținut continuu o escadrilă de bombardiere și una de avioane de vânătoare gata de decolare pe pistă. În medie, aceast grup aerian putea să intervină în cel mult trei sferturi de oră de emiterea cererii de sprijin. Armata terestră germană a abordat soluția atacului „forțelor combinate”. Spre deosebire de aliați, germanii se bazau pe
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
cu numeroase aeroporturi amplasate pe un teritoriu întins, fără o doctrină centrală care să îi reglementeze strict acțiunile. Singura directivă clară a "Luftwaffe" era sprijinirea strategiei naționale. Aviația militară germană era o forță flexibilă, capabilă să desfășoare operațiuni de apărare, vânătoare și bombardamente strategice sau tactice. În vreme ce în aceeași perioadă, aviația militară aliată era obligată să asigure exclusiv sprijinirea forțelor terestre, "Luftwaffe" își dispunea forțele într-un mod mai general, în funcție de realitatea operațională. "Luftwaffe" își modifica acțiunile rapid, de la asigurarea superiorității
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
în unele momente, formau uriașe abuteiaje. Din punct de vedere al numărului de aparate de zbor, aliații erau inferiori germanilor. "Armée de l'Air" dispunea de 1.562 de avioane, iar RAF Fighter Command trimiseseră pe continent 680 avioane de vânătoare, în timp ce RAF Bomber Command a contribuit cu 392 de bombardiere. Cele mai multe aparate aliate erau modele depășite din punct de vedere tehnic, precum avvionul Morane-Saulnier M.S.406. Aliații puteau opune puternicelor Messerschmitt Bf 109 doar aparatele franceze Dewoitine D.520 sau
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
din punct de vedere tehnic, precum avvionul Morane-Saulnier M.S.406. Aliații puteau opune puternicelor Messerschmitt Bf 109 doar aparatele franceze Dewoitine D.520 sau britanicele Hawker Hurricane. Pe 10 mai 1940, pe front fuseseră deplasate doar 36 de avioane de vânătoare D.520, toate într-o singură escadrilă. La începutul lunii iunie 1940, industria aeronautică franceză a atins cote de producție remarcabile, cu o capacitate de aproximativ 2.000 de aparate. Flota aliată suferea însă de o lipsă cronică de piese
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]