25,309 matches
-
opera în piatra a sculptorului Nicolae Encea, a fost dezvelită în anul 1973. Este amplasată în fața Bibliotecii Județene din Brașov care poartă numele marelui publicist transilvănean. Bustul lui Ciprian Porumbescu din Brașov este o operă a sculptorului Vladimir Predescu. Este amplasată în parcul din apropierea Colegiului Național Andrei Șaguna, lăcaș de cultură ce amintește de prima reprezentație a operei sale, "Crai Nou". Statuia Diaconului Coresi este o operă în piatră a sculptorului Ion Meiu. Este amplasată în curtea Biserica Sfântul Nicolae din
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
operă a sculptorului Vladimir Predescu. Este amplasată în parcul din apropierea Colegiului Național Andrei Șaguna, lăcaș de cultură ce amintește de prima reprezentație a operei sale, "Crai Nou". Statuia Diaconului Coresi este o operă în piatră a sculptorului Ion Meiu. Este amplasată în curtea Biserica Sfântul Nicolae din Brașov, în apropierea Primei Școli Românești, spațiu al culturii ce amintește de primele tipărituri în limba română Statuia lui Nicolae Titulescu este sculptură în bronz amplasată în Parcul Central din Brașov, operă a sculptorului
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
operă în piatră a sculptorului Ion Meiu. Este amplasată în curtea Biserica Sfântul Nicolae din Brașov, în apropierea Primei Școli Românești, spațiu al culturii ce amintește de primele tipărituri în limba română Statuia lui Nicolae Titulescu este sculptură în bronz amplasată în Parcul Central din Brașov, operă a sculptorului Doru Drăgușin, ce preia numele acestui mare diplomat și om politic român. Motivele amplasării unei statui ce îl reprezintă pe Nicolae Titulescu pot fi variate, însă prin testamentul său, dorea să fie
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
o operă în bronz a sculptorului Nicolae Daicu. Deși este o operă realizată în anul 1998, statuia a fost montată pe un soclu construit în fața clădirii Colegiului Național Andrei Șaguna, fiind dezvelită oficial în anul 2004, până în acel moment fiind amplasată în holul principal al liceului. Rezistența anticomunistă din Brașov și împrejurimile sale, una dintre cele mai puternice în perioada 1948-1989 a impus realizarea unui monument care să marcheze jertfa tuturor celor care s-au opus crimelor comuniste. Monumentul, realizat in
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
de mari dimensiuni. Partea de vest este mai restrânsă decât partea de est. Pereții erau din cărămida tencuită. Fațada principală, unde se afla intrarea, era pe latura de vest, clădirea fiind orientată de la vest la est, cu absida, unde era amplasat chivotul, la est. Oamenii stăteau așezați în bănci la parter, în centrul sălii de rugăciuni, și erau cu fața spre Chivot, în timp ce femeile se aflau la balcoanele de la cele două etaje situate în colțurile de vest, nord și sud ale
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
fiecare parte. Aceste arcuri formau un pătrat pe care se sprijinea octogonul cu patru arce oarbe în ogivă alternând cu patru coarne proeminente care susțineau un tambur cilindric cu 16 ferestre pe care se află cupola ușor curbată. Chivotul este amplasat în absida construită în perete. Acest spațiu ușor înălțat este separat de sală printr-un arc semicircular mare sprijinit pe fiecare parte de o coloana. Din sală în absidă sunt patru pași și la înălțimea sa ar trebui să se
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
este un monument de bronz închinat poetului și dramaturgului german Friedrich Schiller (1759-1805), care a fost realizat de sculptorul Thomas Khuen în anul 1905. În prezent, el se află amplasat într-o nișă situată în casa de la intersecția străzii Tipografilor cu Piața Schiller, în Piața Schiller nr. 1 din orașul Sibiu (România). a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2015, având codul de clasificare . În
Bustul lui Friedrich Schiller din Sibiu () [Corola-website/Science/317096_a_318425]
-
Mare, piața centrală a orașului. Gustav Nussbächer, fabricant de mezeluri din Sibiu, a comandat realizarea unui bust de bronz al lui Schiller. Acesta a fost realizat de sculptorul Thomas Khuen și donat apoi de fabricant orașului Sibiu. Bustul a fost amplasat la 12 august 1905 în parcul orașului, actualul Parc ASTRA. În anul 1909, cu ocazia aniversării a 150 de ani de la nașterea lui Schiller, magistratul orașului a schimbat denumirea Pieței Pajiștii în Piața Schiller, după numele poetului. Tot atunci, bustul
Bustul lui Friedrich Schiller din Sibiu () [Corola-website/Science/317096_a_318425]
-
fost mutat într-o nișă din colțul clădirii aflate în Piața Schiller nr. 1. În această clădire a fost inaugurată în anul 1929 o casă de oaspeți a surorilor evanghelice de confesiune augustană. Monumentul lui Friedrich Schiller din Sibiu este amplasat într-o nișă a casei din colțul Pieței Schiller. Nișa a fost amenajată sub un bovindou aflat la primul etaj al clădirii. Bustul este realizat din bronz, având colțurile teșite. Pe o latură a bustului este incizată următoarea inscripție: ""F
Bustul lui Friedrich Schiller din Sibiu () [Corola-website/Science/317096_a_318425]
-
poruncă Th. Khoen"". Bustul este așezat pe un soclu dreptunghiular de piatră, având în față două trepte de piatră ce se retrag succesiv. La baza superioară a soclului este andosată o abacă, realizată tot în două trepte. Pe soclu este amplasată o placă de marmură neagră încastrată într-o placă metalică aurie. Pe placa de marmură sunt inscripționate cu litere aurii următoarele: ""Friedrich Schiller (1759-1805)"".
Bustul lui Friedrich Schiller din Sibiu () [Corola-website/Science/317096_a_318425]
-
gotic. Bolțile în stil gotic au fost distruse și înlocuite cu un tavan, doar deasupra balconului unde se află corul se mai află o boltă semicilindrică. În biserică se află trei altare de dată relativ recentă: Pe pilaștrii interiori sunt amplasate statuile diferiților sfinți care se bucurau de o cinstire specială din partea maicilor. Un element inedit îl constituie inscripția de deasupra arcului de triumf, care amintește de binefăcătoarea bisericii, împărăteasa Maria Terezia. Literele textului latin, marcate cu roșu, indică anul ultimei
Biserica ursulinelor din Sibiu () [Corola-website/Science/317092_a_318421]
-
Turnul Sfatului a fost restaurat complet în perioada 1961-1962, în interiorul său organizându-se expoziția "Aspecte din istoria Sibiului". În anii 1962-1998 turnul a adăpostit o secție de exponate medievale a Muzeului Brukenthal. Pe zidul turnului dinspre Piața Mare a fost amplasată în 1964 o placă de marmură albă cu următoarea inscripție: Cu ocazia vizitei șefilor de stat participanți la Summit-ul statelor din Europa de Sud-Est, desfășurat la București și Sibiu în perioada 7-8 iunie 2007, sub placa din 1964 a
Turnul Sfatului din Sibiu () [Corola-website/Science/317112_a_318441]
-
1964 o placă de marmură albă cu următoarea inscripție: Cu ocazia vizitei șefilor de stat participanți la Summit-ul statelor din Europa de Sud-Est, desfășurat la București și Sibiu în perioada 7-8 iunie 2007, sub placa din 1964 a fost amplasată o altă placă cu următorul text bilingv româno-englez: În decursul timpului, turnului i s-au dat diferite utilizări. Astfel a fost utilizat ca turn de poartă, depozit de grâne, ca foișor de foc (punct de observație a incendiilor), ca închisoare
Turnul Sfatului din Sibiu () [Corola-website/Science/317112_a_318441]
-
De asemenea, în 1930 a fost deschisă o nouă trecere boltită pe sub turn, în partea dreaptă, prin demolarea unei părți din clădirea învecinată aflată în Piața Mare nr. 2. Accesul în interiorul turnului se face pe o ușă de mici dimensiuni, amplasată în Piața Mică. De aici se urcă pe o scară îngustă, în spirală, care duce la etajele superioare. La etajul VI se află mecanismul orologiului, având cadrane pe toate cele patru laturi ale turnului, în timp ce la ultimul etaj a fost
Turnul Sfatului din Sibiu () [Corola-website/Science/317112_a_318441]
-
hexagonal, formată din bârne încheiate în „cheotori”. Altarul are o absidă de formă pentagonală (4.15x5.00 metri) și o fereastră dreptunghiulară (0.65x0.80 metri) în axa absidei. Fereastra a fost inițial mai mică, fiind mărită ulterior. Catapeteasma este amplasată cu 0.90 metri înspre naos. În decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul, care nu au ferestre. Deasupra altarului se află o boltă sprijinită pe un contur pentagonal.
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
Arhitectura Greciei antice" Templele și teatrele grecești reprezentau clădiri mărețe ale Greciei antice. Templele erau construite pe piloni, fiind alcătuite din structuri rectangulare închise, cu acoperișuri joase, ce se sprijineau pe coloane. Teatrele erau prevăzute cu locuri pentru șezut (gradene), amplasate circular și pe niveluri diferite (trepte). Arhitectura grecească a moștenit numeroase elemente din culturi și timpuri diferite. Coloana dorică a apărut pentru prima dată pe teritoriul Greciei antice îmbinând capitelul micenian cu o coloană verticală de formă conică, în stilul
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
de piatră de 4-5 m latura, utilizând o tehnologie avansată pentru acea epocă (secolul al XV-lea) În perioada cuceririi spaniole, ultimul refugiu al incașilor a fost orașul Machu Picchu. Citadela construită aici, realizată cu o remarcabilă ingeniozitate, a fost amplasată pe vârfurile inaccesibile ale munților la peste 3.000 m altitudine. Stil arhitectural proiectat și utilizat în Scandinavia și Nordul Europei, în secolele IX-XI.Casele erau construite din lemn, pereții din lemn, săpate în pământ, cu pietre alezate la bază
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
ferestre dreptunghiulare (0.70x1.30 m) încheiate în arc în plin cintru. Două ferestre se află pe peretele sudic și una pe cel nordic. Deasupra pronaosului și naosului este o boltă semicilindrică. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, amplasată la distanțe de 0.80 m de peretele longitudinal și de 1.10 m de catapeteasmă. În decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află trei ferestre: una dreptunghiulară (0.70x1.30 m) în
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
Aceasta exista în jurul anului 1985 după cum reiese dintr-o fotografie din lucrarea "„Monumente de arhitectură în lemn din Ținutul Sucevei”" (Editura Meridiane, București, 1985) a autorilor Gh. Bratiloveanu și Mihai Spânu. Ulterior, pe măsura deteriorării acoperișului de tablă, s-a amplasat din nou o învelitoare din șindrilă. În apropiere de biserică se află și un turn clopotniță din lemn. Acesta are un etaj și este acoperit cu șindrilă. este construită din bârne rotunde de brad, îmbinate în „cheotori” semirotunde. Acoperișul este
Biserica de lemn din Bilca () [Corola-website/Science/317134_a_318463]
-
două ferestre de 0.75x0.40 metri. Pe rama deschiderii se află câte o rozetă, cu circumferința marcată în „dinți de lup”. Naosul are o formă pătrată (cu latura de 5.90 metri), cu două ferestre (0.60x0.80 metri) amplasate în pereții laterali. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică. Altarul are formă dreptunghiulară și are absida decroșată. Catapeteasma este amplasată la nivelul decroșului, neexistând astfel cele două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). În această încăpere se
Biserica de lemn din Bilca () [Corola-website/Science/317134_a_318463]
-
lup”. Naosul are o formă pătrată (cu latura de 5.90 metri), cu două ferestre (0.60x0.80 metri) amplasate în pereții laterali. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică. Altarul are formă dreptunghiulară și are absida decroșată. Catapeteasma este amplasată la nivelul decroșului, neexistând astfel cele două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). În această încăpere se află o fereastră dreptunghiulară în axa absidei (0.60x0.80 metri). Deasupra altarului se află o boltă semicirculară, susținută la vest
Biserica de lemn din Bilca () [Corola-website/Science/317134_a_318463]
-
tavan drept (3.55x4.00 metri). Între pronaos și naos există un perete despărțitor de lemn cu o deschidere largă. Naosul (5.15x7.95 metri) are două abside laterale pentagonale simetrice (2.20x1.10 metri), în axa cărora s-a amplasat câte o fereastră. El are o boltă semicilindrică care se înalță până la 5.60 metri (cheia bolții), iar absidele laterale sunt acoperite cu un tavan drept. Deasupra naosului se află o turlă. În dreptul absidelor laterale, cosoroaba este susținută de o
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
decroșată, cu o fereastră dreptunghiulară (0.40x0.90 metri) în axa absidei. Catapeteasma este avansată cu 1.90 metri, formând în nișele laterale diaconiconul și proscomidiarul (0.80x1.90 metri). În peretele estic al proscomidiarului (din nord-vestul altarului) s-a amplasat o ferestruică. Deasupra altarului, la o înălțime de 3.75 metri, se află un tavan drept, nepictat. Monumentul se remarcă prin ornamentele cu care este împodobit, tipice sculpturii în lemn din Bucovina și întâlnite și pe lăzile de zestre, pe
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
Neamț au o biserică de lemn de vânzare, deoarece își construiseră o biserică nouă mai mare. Credincioșii din Cumpărătura au strâns banii necesari pentru cumpărarea bisericii și, astfel, în anul 1948, ea a fost transportată la Cumpărătura. Biserica a fost amplasată pe un teren donat de către Domnica Bujoreanu (1880-1953) din satul Bosanci, pe acel teren amplasându-se și cimitirul parohial. Terenul se află de-a lungul drumului național DN2 (drumul european E85) Fălticeni-Suceava. Printre credincioșii care au contribuit la aducerea bisericii
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
mare. Credincioșii din Cumpărătura au strâns banii necesari pentru cumpărarea bisericii și, astfel, în anul 1948, ea a fost transportată la Cumpărătura. Biserica a fost amplasată pe un teren donat de către Domnica Bujoreanu (1880-1953) din satul Bosanci, pe acel teren amplasându-se și cimitirul parohial. Terenul se află de-a lungul drumului național DN2 (drumul european E85) Fălticeni-Suceava. Printre credincioșii care au contribuit la aducerea bisericii de la Brusturi și la procurarea materialelor pentru fundație și pentru reparațiile necesare (lemn, piatră etc.
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]